După 6 luni cu România în fruntea Consiliului UE

Președinția românească a Consiliului UE se încheie la finalul lunii iunie, după 6 luni în care nu poți pune degetul pe vreo realizare politică europeană memorabilă. Tehnic, birocrații români de la ministere și de la Bruxelles și-au făcut treaba. Politic, nimeni nu a știut să meargă mai departe. „Bilanțul ceaușist” care spune că România a închis cele mai multe dosare din istoria recentă, nici măcar nu e real.

România a predat deja, simbolic, președinția Consiliului Uniunii Europene către Finlanda, după ce a avut 6 luni la dispoziție să joace rolul de mediator și negociator între Parlamentul European și Consiliul UE, pentru a închide diverse dosare politice și tehnice privind politicile europene. Ce rămâne în urmă? Primul reflex al autorităților române a fost să se laude cu o cifră bombastică: 90 de dosare rezolvate sub oblăduirea președinției românești, care ar fi, în opinia ministrului delegat pentru Afaceri Europene George Ciamba, un număr record, neatins de nicio președinție din ultimii ani. În realitate, Austria, care a deținut președinția Consiliului înaintea României, a închis 128 de dosare, atât legislative (în Parlamentul European), cât și cele negociate în Consiliul UE.

„Doar doamna Dăncilă este capabilă de laudă. E un bilanț ceaușist, cantitativ. Singurul merit al președinției este că nu a distrus nimic în jur. Nu am distrus nimic. E bine. Dar am distrus în Europa, încrederea pe care o au cetățenii români în Uniune, pentru că felul în care au vorbit guvernanții despre Europa, în plin proces de președinție, e mai degrabă critic și pe lângă subiect, decât consistent și util pentru înțelegerea politicii europene. Nu a fost explicat publicului din România care sunt mizele negocierilor din Consiliu și ce anume s-a rezolvat în calitatea respectivă. Toți au vorbit doar despre cifre, că au rezolvat atâtea dosare”, explică pentru Europa Liberă politologul Cristian Preda, al cărui mandat de europarlamentar tocmai s-a încheiat.

În mod neașteptat pentru cei mai mulți analiști și privitori de pe margine, mandatul României s-a desfășurat foarte bine pe partea tehnică, birocratică. Oamenii din ministere și de la reprezentanța României la Bruxelles și-au făcut treaba, spun specialiștii consultați de Europa Liberă. Efortul lor nu s-a tradus însă și în eșalonul politic, care ar fi avut rolul să împingă pe agendă temele de negociat.

„Partea tehnică este foarte bine, dar politicienii nu au înțeles mecanismele europene, s-au ținut departe de ele, să nu-și prindă urechile și i-au lăsat pe tehnocrați în pace. Să ai pe de o parte o birocrație foarte eficientă, care a închis dosare pe bandă rulantă, dar care practic nu are conexiune cu restul statului român, cu partea politică, care a dus o politică anti-europeană, eu așa ceva nu am mai văzut. Politicienii de la București aveau o imagine atât de proastă la Bruxelles, cu declarațiile suveraniste ale primului-ministru, atacurile asupra justiției ale lui Dragnea. Este o falie, parcă nici nu ar fi vorba de același stat”, explică analistul de politică externă Armand Goșu, pentru Europa Liberă.

„La nivel tehnic, lucrurile erau pregătite de foarte mult timp, de cei care fuseseră înainte – Austria, Bulgaria, Estonia. Oamenii erau pregătiți, știau ce au de făcut. Ideea este că politic, ce am obținut, mai de anvergură? S-a făcut o muncă de rutină. Ne-am achitat fără să existe mari scandaluri, dar în același timp poate se putea mai mult.

La Estonia țin minte că a fost Estonia digitală, am reținut ceva. La Bulgaria, țin minte că a fost despre Balcanii de Vest. La România, țin minte că?...”, spune pentru Europa Liberă o sursă politică din domeniul afacerilor europene.​

Continuarea articolului o citiți aici