Linkuri accesibilitate

Dumitru Grosei: „Chişinăul nu mai este o periferie din punct de vedere cinematografic” (VIDEO)


Interviul dimineții cu președintele Asociației Cineaștilor Independenți din R. Moldova.

La Chişinău se desfăşoară cea de-a patra ediţie a Zilelor Filmului Românesc, despre care am discutat în ajun cu unul dintre organizatori, cu Dumitru Grosei, președintele Asociației Cineaștilor Independenți din Republica Moldova.

Interviul dimineții: Dumitru Grosei (Asociația Cineaștilor Independenți)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:58 0:00
Link direct

Dumitru Grosei
Dumitru Grosei

Dumitru Grosei: „Noi continuăm ideea de bază a acestui eveniment cinematografic ca să conectăm Chişinăul la circuitul celor mai mari festivaluri de film din lume, adică festivaluri de seria A cum este Cannes, Berlin şi altele, prin faptul că în timp real aducem la Chişinău cele mai de succes filme româneşti care au mers la aceste festivaluri. Acest lucru nu s-a mai făcut până acum. Aceasta sigur că costă. Filmele fiind proaspete, noi plătim destui bani ca să le putem proiecta aici, dar merită. În acest fel Chişinăul nu mai este o periferie din punct de vedere cinematografic. Iată că se conectează la marele metropole care au asemenea festivaluri şi la care participă filmele româneşti.

Anul acesta o surpriză e că, în afară de marii cineaşti care deja

Regizoarea Ana Lungu
Regizoarea Ana Lungu

tradiţional vin aici, cum ar fi Radu Jude sau Porumboiu, avem nişte tineri cineaşti, cum ar fi Ana Lungu, Hadrian Marcu.

În premieră aici la Chișinău şi în deschiderea evenimentului am pus „Un pas în urma serafimilor” de Daniel Sandu care la fel e un debutant. Avem şi nişte nume noi.

Încercăm să aducem şi numele cele mai importante care debutează pentru ca în felul acesta să încurajăm tinerii noștri cineaşti, care vor sau care au intrat deja în film, au făcut două sau trei scurt metraje, să vadă că se pot face filme. Anul acesta mai avem o surpriză – unul din filme este proiectat aici înainte ca să fie proiectat în România. Deci e o premieră în tot spaţiul românesc.”

Europa Liberă: E filmul în care în rolul principal este un actor basarabean?

Dumitru Grosei: „Nu. Valeriu Andriuţă, de origine de aici din Basarabia, de la Sîngerei, joacă în filmul „Dragoste 1. Câine” de Florin Şerban care va fi proiectat duminică.”

Europa Liberă: Dar cât de răspândite sunt astfel de colaborări când într-un film produs de un regizor român joacă un actor basarabean?

Dumitru Grosei: „Valeriu Andriuţă este stabilit la Bucureşti. El deja este oarecum un actor român, dar de origine basarabeană. Acum am văzut că e invitat la noi. Recent a jucat într-un film de lung metraj „Beautiful corruption” de curând lansat. Același Florin Şerban care a făcut „Dragoste 1. Câine” are un proiect de trilogie şi are „Dragoste 2. America”, dacă nu greșesc, unde joacă în rolul principal chiar un actor care este stabilit în Basarabia Igor Babiac. Anul viitor avem intenţia să-l aducem, o să facem şi o discuţie tradiţională cu Igor.”

În studioul Europei Libere la Chișinău
În studioul Europei Libere la Chișinău

Europa Liberă: D. Grosei, vorbeaţi că vreţi să plasaţi acest festival într-un circuit foarte prestigios al festivalurilor străine. Cât de vizibil este festivalul de la Chişinău în străinătate?

Dumitru Grosei: „Să clarificăm un pic lucrurile, acesta nu este un festival. Un festival adevărat presupune premii, un concurs internaţional sau naţional. Acesta este un eveniment cinematografic dedicat exclusiv filmului românesc, în special al celui actual. Noi aducem cele mai noi filme româneşti. Avem şi secţiunea retro la care aducem cele mai importante filme româneşti. Anul acesta o să fie Pintilie, îl omagiem că el a decedat anul acesta. Mai avem o idee în cadrul evenimentului – să omagiem marii cineaşti, actori basarabeni, cum este şi Pintilie.

Dumitru Grosei
Dumitru Grosei

Cât despre ce aţi menţionat Dvs. – noi îl introducem în acest circuit nu prin faptul că ar fi un festival de acest nivel. Noi conectăm Chişinăul la acest circuit în sensul în care filmele care merg la aceste festivaluri sunt selectate, ajung în timp real şi la Chişinău. Chişinăul este conectat la aceste festivaluri prin faptul că filmele care merg la festivaluri internaţionale peste o lună sau chiar la două săptămâni sau la câteva zile filmul vine şi aici. Se întâmplă să se întâmple chiar în paralel, unul din filme să fie undeva la festival şi concomitent la Chişinău.”

Europa Liberă: Sunteţi la a patra ediţie. Aţi reuşit să deveniţi un pol de atracţie pentru iubitorii de film din Moldova care, ştim bine, consumă preponderent filme fie occidentale, fie ruseşti?

Dumitru Grosei: „Da sigur. Noi deja ne-am format un spectator. În comparaţie cu alte evenimente cinematografice mereu am avut sala plină. Am avut o ascendenţă, o creştere a spectatorilor în măsură ce au descoperit acest eveniment. În fiecare an creştea cu 500 de spectatori, chiar cu o mie, am avut frecvenţa. Noi măsurăm frecvenţa, vedem câţi spectatori sunt.

Mai facem o chestie, încercăm să vedem care sunt preferinţele spectatorilor, ce filme le-au plăcut mai mult. facem şi un fel de clasament al filmelor. Avem instrumente foarte bune de a analiza şi de controla evoluţia acestui eveniment. Avem o creşterea chiar majoră a spectatorilor. Anul acesta ne aşteptăm să fie şi mai mulţi pentru că în afară de faptul că ne-am crescut spectatorul nostru văd al doilea an înainte de începerea evenimentului o doamnă în vârstă vorbitoare de limbă rusă care se interesează de program. Am văzut mai mulţi vorbitori de rusă care vin.

Anul acesta am făcut un efort ca să cerem subtitrarea tuturor filmelor pentru că vin şi străini şi sunt interesaţi să vadă cinematografia română. Aces nou val românesc cinematografic a făcut în ultimii ani a făcut mare vâlvă prin marii cineaști recunoscuţi internaţional precum Mungiu, Puiu, Jude, Porumboiu şi alţii.”

Dumitru Grosei și Alla Ceapai în studioul Europei Libere
Dumitru Grosei și Alla Ceapai în studioul Europei Libere

Europa Liberă: Vorbeaţi despre preferinţele publicului din Moldova, se pare că le cunoaşteţi şi bănuiesc că selectaţi filmele în acord cu aceste preferinţe. Care ar fi tematica care interesează cel mai mult sau ce interesează cel mai mult spectatorii?

Dumitru Grosei: „În primul rând sunt interesaţi de filmele bune. De pildă, în 2016, când a fost filmul lui Radu Jude „Aferim!”, spectatorii unanim l-au ales cel mai bun film. Deci au gusturi.”

Europa Liberă: Florin Lăzărescu era scenarist.

Dumitru Grosei: „Da. A fost o chestie că mulţi îl blamau, au fost discuţii multe şi în România, dar spectatorului de la Chişinău i-a plăcut foarte mult. ”

Europa Liberă: Spuneţi că interesul publicului de aici a crescut pentru filmul românesc. Dar filmele produse aici, în R. Moldova, deşi nu sunt atât de numeroase, ajung să fie văzute de publicul de peste Prut?

Dumitru Grosei
Dumitru Grosei

Dumitru Grosei: „Sigur că ajung. De pildă, chiar eu am avut anul acesta două filme la trei festivaluri. Am luat şi un trofeu la Zlatna pentru cel mai bun film etnografic. Am luat un premiu şi pentru cel mai bun film documentar la Constanţa unde este un festival interesant al filmelor şi teatrului independente, e un festival foarte mare care era la a patra ediţie. Apoi am participat cu două filme la un festival al filmului independent şi al producătorilor independenţi la Bucureşti. Am avut la Buzău un film „Cadoul”. Acum mai aştept o selecţie ce ar putea avea loc la Bucureşti, la Bucharest Short Film Festival. Deci, mai trec filmele noastre. Iar acest lucru depinde şi de regizori, producători, dacă ei ştiu despre festivalurile din România şi participă la ele. În România sunt destule festivaluri. Am aplicat la mai multe. La unele am fost selectat, la altele – nu. Unele filme pătrund.”

Europa Liberă: Dar se bucură şi de succes?

Dumitru Grosei: „Se bucură, dacă eu am câştigat un premiu, înseamnă că se bucură.”

Europa Liberă: Dar ați remarcat diferențe de percepție a publicului la București și aici, la Chișinău?

Dumitru Grosei: „Nu. Vara asta am avut la un festival din Sinaia filmul „Today Artist, Tonight Taxist” care a fost prezentat şi la Chișinău în cadrul festivalului Ravac. Am stat în sală şi acolo şi aici şi am văzut reacția publicului, râdeau la aceleași poante. Tot români suntem şi percepția este aceeași.”

Europa Liberă: La edițiile precedente spuneați că întâmpinați niște dificultăți de natură birocratică și financiară în organizarea festivalului. Le-ați depășit?

Dumitru Grosei: „Nu le-a depășit în totalitate. Anul acesta, unii de la noi, nu vreau să dau nume, ne-au promis o finanțare, ne-au dat alta pe ultima sută de metri şi ne-au luat în derâdere. De anul acesta am stabilit însă o comunicare bună cu Ministerul Culturii, Educației şi Cercetării. Am avut şi niște discuții publice şi a făcut niște promisiuni domnul Andrei Chistol, secretar de stat pe cultură, care sprijină foarte intens cinematografia în ultima vreme. El a spus că Ministerul face tot posibilul să sprijine acest eveniment și altele. Sperăm că de la anul o să depășim dificultățile.”

Europa Liberă: Aţi menționat că în ultimii ani cinematografia românească înregistrează succese notabile. În ce măsură aceste performanțe sunt motivante pentru cineaștii din R. Moldova?

Dumitru Grosei: „Sunt. Din 2015 de când am pornit cu Marian Crişan acest eveniment am avut şi scopul de culturalizare şi de încurajare a cineaștilor de aici ca văzând filmele care s-au făcut dincolo, aducând cineaști care povestesc cu le-au făcut în condiții grele, că au avut curaj să fie mai motivați. De pildă, Emanuel Pârvu şi-a vândut motocicleta şi ce mai avea prin casă şi a făcut un film foarte bun, cu finanțare independentă, cu prietenii. La fel a procedat şi Gabriela Achim care nu a trecut la Centru Naţional de cinematografie, ne-a străduit să-l aducem şi pe Adrian Sitaru şi alți regizori care fac filme independent, cu bani găsiţi pe unde mai ştiu ei tocmai cu scopul de a încuraja cineştii de aici.

Cred că aceste patru ediţii, trei care s-au scurs şi cea din anul acesta, au influenţat anumite persoane pentru că am observat că a crescut la un moment dat numărul de filme de scurt metraj. Cred că şi noi am contribuit cu ceva pentru că e foarte importantă vizionarea filmelor, adică cultură cinematografică pentru un regizor. Te motivează. Eu când am vrut să fac film vorbeam cu un critic din România pe care l-am întrebat ce ar fi bine să fac să devin un bun regizor şi el mi-a spus să văd foarte multe filme. Sigur, văzând filme sau citind cărţi, eşti inspirat să faci şi tu ceva.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG