Linkuri accesibilitate

Dreptul cetățenului de a cunoaște cine și cum secretizează informația de interes public


Urmare a refuzurilor de a furniza informația de interes public, avocații organizației „Juriștii pentru Drepturile Omului” au acționat în judecată câteva instituții publice.

Secretizarea nejustificată, ori chiar abuzivă a informațiilor de interes public privează cetățeanul, care cotizează la bugetul public, de dreptul de a monitoriza cum se cheltuie banii publici sau cum își fac sau nu treaba funcționarii plătiți din bani de la stat. Un minim remediu l-ar putea constitui transparența procedurilor de secretizare. Numai că, lucru știut, birocratul adevărat trebuie să fie și fudul .

O monitorizare efectuată recent de organizația „Juriștii pentru drepturile omului” a scos în vileag mai multe carențe de ordin legislativ și normativ, dar și obstacole artificiale prin care se obține secretizarea, de multe ori premeditată, a unor informații de interes public major.

Stela Pavlov
Stela Pavlov

Experta Stela Pavlov spune că este imposibil să afli care informație este definită drept secret de stat, pentru că însăși deciziile de clasificare sunt secretizate, fapt ce contravine mai multor documente internaționale, semnate de Republica Moldova: „Noi ne-am propus să diminuăm încălcarea drepturilor omului referitoare la secretizarea nejustificată a informației de interes public, prin preluarea unor cazuri de litigare strategică cu potențial de schimbare a legislației. Pe parcursul ultimilor ani se atestă o tendinţă abuzivă de secretizare, în opinia noastră, a informaţiilor deţinute de autorităţile publice, invocându-se diferite motive: securitate naţională, date cu caracter personal, secret comercial. Asta se datorează faptului că acest cadru legal este învechit şi neajustat standardelor internaţionale de asigurare a accesului la informaţia deţinută de autorităţile publice, standarde fiind Principiile globale cu privire la securitatea naţională şi dreptul la informaţie. Secretizarea excesivă a informaţiei de interes public crează un paravan între societate şi autorităţile publice. Acestă secretomanie limitează dreptul cetăţeanului la informaţie”.

În cadrul monitorizării, juriștii au adresat demersuri unui număr de peste 30 de autorități, încercând să afle, bunăoară, cât se cheltuie pentru serviciile de asistență juridică, lista persoanelor date în urmărire generală sau cât costă tratamentele la clinici medicale în afara țării, dar și despre procedura de secretizate, termenele de secretizare a documentelor și altele.

Vitalie Zama
Vitalie Zama

Două din trei instituții au refuzat să ofere informația solicitată, printre acestea fiind ministerele Justiției, Afacerilor Interne sau al Sănătății, precizează juristul Vitalie Zamă: „La 30 de solicitări, am primit 22 conțin răspunsuri parțiale, care fac trimitere la secretul de stat si protecția datelor cu caracter personal. Aceste invocări abuzive limitează accesul jurnaliștilor și al cetatenilor la informația cu caracter public. Tot ce ține de banul public, tot ce se plătește ca taxe de stat prezintă interes public. Acest lucru se prezumă și solicitantul nu trebuie să demonstreze interesul public pentru anumită informație”.

Anterior, mai mulți jurnaliști și organizații neguvernamentale au reclamat interpretarea și aplicarea incorectă a prevederilor Convenției Europene pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, restricționarea accesului la date relevante privind finanțatorii campaniilor electorale în perioada alegerilor prezidențiale 2016, alte obstacole artificiale prin care se urmărește secretizarea unor informații de interes public major.

Urmare a refuzurilor de a furniza informația de interes public, avocații din cadrul organizației Juriștii pentru Drepturile Omului au acționat în judecată câteva instituții publice, pentru îngrădirea accesului la informație. Printre entitățile chemate în judecată figurează Comisia Electorală Centrală, care a refuzat să ofere jurnaliștilor de la Centrul de Investigații Jurnalistice informația deplină din rapoartele financiare ale concurenților electorali la prezidențialele din 2016.

Avocata Tatiana Puiu spune că prin litigare se încearcă a crea precedente: „Nu putem să dăm vina numai pe funcționari, la acest capitol și legislația este imperfectă. Și acesta este singurul instrument prin care poate fi constatată violarea acestui drept fundamental. Precedentul în această materie va ajuta și funcționarii să aibă o anumită conduită atunci când primesc solicitări de informație și, pe de altă parte, va fi creată o anumită claritate pentru solicitanții de informație, atunci când fac demersuri către instituțiile publice. Interesul față de aceste întrebări rezidă din faptul că termenul maxim de secretizare a informației este de 25 ani și deaceea noi ne-am propus să aflăm dacă autoritățile desecretizează și cum fac public informația după finalizarea termenului maxim.”

Acum patru ani, în iunie 2013, 22 de organizații și centre academice din lume au elaborat un set de principii globale cu privire la securitatea națională și dreptul la informație. Aceste principii reprezintă standarde pentru elaborarea, revizuirea și punerea în practică a legislațiilor naționale în domeniul accesului la informație și securității naționale. Toate țările membre ale ONU, printre care și Republica Moldova s-au angajat să asigure echilibrul necesar dintre respectarea dreptului la informație al persoanelor și necesitatea guvernelor de a secretiza anumite categorii de informații. Obiectivul principal este de a asigura transparența procedurilor de secretizare a informațiilor, în special din motive de securitate națională, pentru a permite persoanelor să-și exercite efectiv dreptul la informație.

Un studiu realizat de Institutul de Politici Publice (relevă că legislația R. Moldova corespunde parțial Principiilor Globale cu privire la securitatea națională și dreptul la informație și impune necesitatea de reglementare a participării publicului la procesul de adoptare/revizuire a procedurilor și standardelor scrise privind secretizarea, precum și a obligației autorităților publice de a ține liste publice de documente emise, care ar include și documentele secretizate.

Juriștii pentru Drepturile Omului au formulat un set de propuneri de modificare a legislației, pentru a îmbunătăți și a transparentiza procedurile de secretizare și de desecretizare a documentelor și informațiilor de interes public.

Stela Pavlov
Stela Pavlov

Iată ce spune Stela Pavlov: „O primă recomandare pe care am formulat-o este instituirea obligației de a declara motivele de secretizare a unei informatii prin adoptarea unei decizii scrise. Această recomadare derivă din principiul 11 al Principiilor Globale potrivit căruia cănd informația este secretizată trebuie depusă o declaratie care justifică acea secretizare, precum și durata de secretizare. În nomenclatoarele departamentale și interdepar tamentale trebuie stipulate motivele secretizării, prejudicial generat de potentiala divulgare a informatiei. Conținutul acelor decizii trebuie comunicat solicitantilor de informatie, atunci cănd se refuză oferirea informației. O altă recomandare ține de oferirea accesului publicului la nomenclatoare prin care este clasificată informația. Aceasta recomadare este în punctual 12, ce prevede accesul publcului la prcedurile de secretizare. O altă recomandare este de a publica pe site-ul Comisiei Interdepartamentale lista detaliată cu toate documentele secretizate si desecretizate. La moment legislatia Moldovei nu prevede obligativitatea publicării unei liste cu documentele secretizate în diferite structuri publice”.

Printre alte recomadări elaborate de Juriștii pentru drepturile omului ar mai fi instituirea obligativității de a răspunde solicitărilor de informații atunci când informația a fost desecretizată. Aceasta pentru că atunci când anumite acte au fost desecretizate, autoritatea să informeze despre asta solicitanții cărora anterior li s-a refuzat, pe motivul secretizării acestei informații.

Ultima încercare a autorităților de a desecretiza anumite acte normative a avut loc în 2010, când premierul de atunci Vlad Filat a dispus desecretizarea hotărârilor de guvern ale predecesorilor săi comuniști. Atunci opinia publică a aflat că prin hotărâri secretizate diferiți funcționari publici sau rude ale acestora, dar și artiști atrași în campania electorală a Partidului Comunist, au primit locuințe din patrimoniul public sau bani de la buget ca să le procure. Anchetele procurorilor inițiate atunci nu au fost duse la capăt.

XS
SM
MD
LG