Linkuri accesibilitate

Prelevare de țesuturi, de celule umane în cazul femeilor, și exploatarea prin cerșit - formele recente ale traficului cu ființe umane din Moldova


Raportul Departamentului de Stat american pe 2017 și observațiile experților din R. Moldova.

Odată cu liberalizarea regimului de vize pentru spaţiul european, s-au deschis noi destinaţii de care profită traficanţii de fiinţe umane. Cetățenii rămași fără locuri de muncă și surse de existență sunt ademeniți cu ușurință de rețelele de traficanți, care le promit angajări la muncă în interiorul sau peste hotarele țării.

Dacă în anii trecuți cele mai multe victime ale traficului de persoane erau femei, exploatate sexual, în ultimii ani rapoartele oficiale arată că bărbații sunt exploatați mai des prin muncă și la cerșit sau implicați forțat în activități criminale.

O nouă dimensiune a fenomenului ține de trafic cu țesuturi și celule umane, atestat în ultimii ani și în Republica Moldova. Iată ce spune secretara Comitetului National Antitrafic, Ecaterina Berejan:

Formele de exploatare s-au schimbat atât pe interiorul țării, căt și în afară. Pentru 2016 avem 105 victime bărbați și 95 de victime femei. Niciun bărbat nu a fost exploatat sexual, ci prin muncă. Avem prelevare de tesuturi, de celule umane în cazul femeilor și avem exploatarea prin cerșit. În cerșit avem începând de la copii, fetițe și băieți și avem vârstnici și persoane cu dizabilități, printre ei fiiind și bărbați”.

Cel mai des cad în plasa traficanților persoane care nu au un loc de muncă, nu au studii adecvate ca să poată obține o retribuire mai bună și care provin din familii sărace, mai cu seamă din localitățile rurale. Persoanele acceptă oferte de muncă, fără să se asigure că acestea sunt legale. Aceasta se întâmplă din cauză că ele sunt adesea recrutate de persoane care inspiră încredere: un consătean, un prieten sau un fost coleg de clasă.

Ecaterina Berejan sugerează că este important să se lucreze în mod special la prevenirea cazurilor de trafic, care comportă costuri mult mai mici decât combaterea fenomenului și reabilitarea victimelor:

Câte odată unele consecințe ale acelor crime asupra persoanei nu le reabilitezi cu nicio o sumă de bani în viață. Unele victime care au fost exploatate în anii 2000-2004 și acum revin la specialiști, după consultații, pentru a beneficia de unele servicii, în special psihologice, pentru că e vorba de servicii foarte speciale. Noi, în Moldova, avem foarte puțini specialiști psihologi în lucrul cu astfel de traume”.

Guvernarea de la Chișinău au creat în ultimii ani un sistem național de referire a victimelor traficului, coordonat la nivelul autorităților publice locale de vicepreședinți ai raioanelor, și au înăsprit pedepsele pentru traficul de ființe umane. Cu toate acestea, Raportul pentru 2017 al Departamentului de Stat al SUA privind traficul de ființe umane critică Guvernul Republicii Moldova pentru că nu a depus suficiente eforturi pentru a aduce în fața instanțelor traficanții și complicii lor din structurile de stat. Din acest motiv, Republica Moldova a fost retrogradată la nivelul anului 2010 în lista statelor monitorizate la capitolul trafic de persoane.

Raportul menționeză că autoritățile de la Chișinău s-au concentrat pe cazuri mai simple de trafic și nu pe cazuri internaționale complexe. „Nivelul înalt de corupție, în special în sistemul judiciar, a influențat rezultatele cauzelor, inclusiv a celor împotriva oficialilor complici”, subliniază autorii raportului. Ei recomandă autorităților să scutească victimele traficului de confruntarea cu abuzatorul înainte de începerea unei investigații, dar și să instruiască poliția, judecătorii și procurorii astfel încât aceștia să desfășoare investigațiile, centrându-se pe interesele victimei.

Până în prezent nici o persoană cu funcţie de răspundere nu a ajuns pe banca acuzaţilor pentru că ar fi protejat reţele de traficanți, chiar dacă rapoarte internaţionale menţionează repetat că angajaţi ai structurilor de stat ar oferi protecţie traficanților de persoane.

Avocata Natalia Bairam, care apără victimele unei rețele de traficanți de copii, în care erau implicați și demnitari cu imunitate diplomatică, spune că organele de drept au desfășurat anchetă cu încălcări, astfel încât traficanții să reușească să scape basma-curată:

S-au admis în mod intenționat greșeli de procedură de către organele noastre de stat, pentru a-l lăsa pe acel diplomat, de fapt el nu mai avea imunitate la acel moment, pentru a-l lăsa să plece și să scape de urmărirea penală în Republica Moldova”.

Cazul rețelei de traficanți de copii a fost investigat de Centrul de Investigații Jurnalistice pe parcursul a câtorva ani. Urmare a anchetei jurnaliștilor , mai mulți traficanți au fost condamnați la ani grei de pușcărie, însă doi dintre protagoniștii anchetei, care au scapat de justiție în Republica Moldova, au ajuns recent pe banca acuzaților în Grecia și Danemarca pentru infracțiuni similare.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG