Linkuri accesibilitate

Clean Clothes Campaign sau cum sînt încălcate drepturile muncitorilor din industria textilă în R. Moldova


Constatările Coaliției internaționale de ONG-uri și organizații sindicale din industria textilă.

Salarii la limita sărăciei, lucru peste program sau fără contract și bonusuri plătite la negru. Acestea sunt câteva dintre constatările Coaliției internaționale de ONG-uri și organizații sindicale din industria textilă, Clean Clothes Campaign, care, de câțiva ani, semnalează că brand-uri renumite în lumea modei încalcă drepturile muncitorilor din industria de confecții din Europa de Est.

„Made in Europe” nu înseamă întotdeauna și muncă decentă: în fabricile investigate din Republica Moldova s-au constatat aceleași încălcări, ca și în multe alte țări, unde este ultilizată

Salariul minim în Moldova este mult mai mic decât retribuția primit de muncitorii din confecții din China...

forța de muncă ieftină, spune Corina Ajder, expertă a Clean Clothes Campaign: „Salariul minim în Moldova este mult mai mic decât retribuția primit de muncitorii din confecții din China. Mitul acesta ca „Made în China” este ieftin și bun nu este adevărat. De fapt „Fabricat în Europa” de multe ori înseamnă uneori condiții și mai proaste de muncă, de salarizare.

Corina Ajder
Corina Ajder

Noi am gasit câteva probleme, despre care ne-au relatat muncitorii. Salariu care se plătește este întotdeauna salariul minim. În privința orelor suplimentare am descoperit multe nereguli. Ele nu se plătesc, chiar și atunci când muncitorii stau la serviciu. Chiar fabrici care produc branduri renumite plătesc câte 100 de lei pe sub masă pentru zilele de sâmbătă și duminică. La unele fabrici, sarcina de munca pentru salariu este atat de mare, încât muncitoarele nu o pot îndeplini în orele stabilite pentru ziua de muncă și atunci ele sunt nevoite să lucreze peste program sau în zilele de odihnă. Doar una din cele trei fabrici investigate plătește orele muncite peste program sâmbăta. Inspecția Muncii este complet inactivă. Nu am văzut niciun muncitor să ne povestească despre o inspecție a muncii în ultimele trei săptămâni sau măcar în ultimul an”.

După o istorie lungă de producere în Asia, în special în Bangladesh, China și India, brand-urile se reorientează către piața de muncă ieftină din Europa de Est. Condițiile de muncă îngrozitoare în care muncitorii din Asia fac hainele de firmă sunt deja cunoscute în Vest. Unul din motivele pentru relocarea producției este și cumpărătorul european, care preferă să cumpere o haină cu eticheta „Made in Europe” în loc de un obscur „Made in Bangladesh”. Cu toate acestea, condițiile în care muncesc lucrătorii în fabricile din Europa, inclusiv cele din Moldova, sunt departe de a fi decente, constată Clean Clothes Campagn.

Industria confecțiilor este un angajator și un exportator major al economiei Moldovei. Statisticile oficiale arată că în ultimii cinci ani exportul de confecții s-a triplat, iar aproape 80% din producția confecțiilor și textilelor sunt hainele, care în proporție de 80-90% sunt sunt produse pentru export. De aici și deducția din raportul Clean Clothes Campaingn că fabricile moldovenești asigură doar forță de muncă ieftină pentru un profit relativ mic – un compromis pe care multe fabrici de confecții sunt nevoite să-l facă pentru a se menține pe piață.

La o fabrică de textile
La o fabrică de textile

Directoarea Fabricii „Artima”, Alexandra Can, care este și președinta Asociației Patronale din Industria Ușoară (APIUS), recunoaște că există probleme la multe din întreprinderile private de confecții, dar susține că autoritățile, care ar cunoaște foarte bine situația, nu intervin suficient de prompt să contracareze munca la negru și sfidarea legislația muncii. „Eu știu că există concurență neloială, există întreprinderi care plătesc salarii în plic și au contabilități duble, dar îmi este greu să mă refer la sițuații concrete, pentru că aceste date nu sunt publice, chiar dacă se cunosc de către instituțiile statului, să contracareze și să întreprindă măsuri pentru contracararea acestui flagel. Întrebarea e de ce aceste întreprinderi practică o activitate netrasparentă. Ele închiriază spații, au de plătit rate la bănci și atunci când mai trebuie să plătească tot felul de taxe, ajung să nu mai poată să se descurce”.

Alexandra Can
Alexandra Can

Fiecare al nouălea angajat din cei 20 de mii de muncitori din industria textilă din Moldova este femeie. Corina Ajder spune că femeile se tem să vorbească deschis, de frică să nu-și piardă locul de muncă și sursa de venit, care chiar dacă e mică, e un colac de salvare pentru familiile acestora: „Am atestat o frică printre muncitorii cu care am vorbit. Problemele femeilor din acest domeniu sunt invizibile pentru publicul larg. Ele lucreaza sistematic peste program. Dar sunt docile, ele nu reprosează. Dar pe spatele lor, fabricile de branduri își fac avere. Dintre toți actorii despre care vorbim, brandurile sunt cele mai bogate în lume, cele mai profitabile. Ele ar putea mări salariile acestor muncitori și condițiile de muncă. Și rolul guvernelor este important. Dacă toți și-ar face bine treaba, condiția angajaților din domeniul confecțiilor s-ar îmbunătăți”.

Angajații din industria ușoară ar putea mai lesne să-și apere drepturile dacă s-ar uni în asociații sindicale, spun experții Clean Clothes Campaign. Liderii sindicatului de ramură din Moldova susțin însă că la multe din întreprinderile private, mai ales cele cu capital străin, este destul de greu să pătrunzi ca să-i încurajezi pe oameni să se organizeze în asociații care le-ar ajuta să-și negocieze salariile și condițiile de muncă.

Vicepreședintele Confederației Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc, spune că situația din domeniu și problemele angajaților trebuie să fie discutate de asociațiile patronale și sindicaliști, ca să negocieze convenții colective de muncă: „Aici patronatele și sindicatele trebuie să negocieze. Nimic nu încurcă asociațiilor patronale să discute situația din domeniu și să negocieze și să stabilească un cuantum pentru retribuire mai mare decăt cel prevăzut. Ne-am convins că acolo unde se negociază contractul colectiv de muncă, se respectă și drepturile angajaților, sunt niște garanții, care dacă nu se respectă, se merge în instanța de judecată”.

Clean Clothes Campaign cheamă brand-urile de modă europene să se asigure că muncitorii în regiune și în Moldova primesc un salariu de cel puțin 60% din salariul mediu pe economie. Organizația continuă să monitorizeze situația în industria textilă din R. Moldova și încurajează angajații să vorbească despre cazurile de încălcare a drepturilor muncii, astfel încât să poată fi elucidate situațiile problematice, dar și să se pună presiune pe agajatori să respecte drepturile angajaților.

XS
SM
MD
LG