Linkuri accesibilitate

Dreapta central-europeană merge înainte, dar separat


Sebastian Kurz după anunțul victoriei sale în alegerile din Austria

„Europa centrală este de acum profund și universal conservatoare” (John Lloyd, Oxford).

În ultimele săptămâni au avut loc alegeri parlamentare în două țări central-europene: Austria și Cehia. În ambele, stânga tradițională a pierdut teren, iar extrema-dreaptă s-a întărit, având șanse să intre la guvernare. Noile guverne de la Viena și Praga ar putea avea în comun o poziție mai intransigentă față de imigranți și pretenții mai mari de reformă a UE, dar este puțin probabil ca aceste asemănări să ducă la vreo consolidare instituțională a blocului conservator central-european.

Câștigătorul detașat al alegerilor din Cehia de săptămâna trecută, populistul Andrej Babiš, a spus că țara sa va trebui să coopereze mai strâns cu unele țări europene care nu se află în Grupul Visegrad, sau Visegrad 4, din care mai fac parte Slovacia, Polonia și Ungaria, iar unii comentatori de la Praga au înțeles afirmația ca pe o invitație adresată Austriei.

La Viena, câștigătorul alegerilor austriece, Sebastian Kurz, a declarat la o conferință de presă că nu are nici o intenție să alăture Austria Grupului Visegrad. „Noi vrem să fim un cap de pod al UE”, a spus Kurz, precizând că el vrea o cooperare strânsă cu Germania și cu Franța, și abia apoi cooperare cu țările din estul Europei.

În Austria, este tot mai probabilă cooptarea în noul guvern a FPO, Partidul Libertății, înființat după război de niște foști naziști. În Cehia, a patra forță ca mărime în noul Parlament va fi o formațiune xenofobă relativ nouă, care dorește interzicerea islamului în Cehia, ieșirea țării din UE, desființarea Senatului și etatizarea televiziunii și radioului public, în prezent independente.

Până acum și la Viena și la Praga în coaliția de guvernare au fost social-democrații, dar în Cehia ei au eșuat total la alegeri, iar în Austria câștigătorul Kurz s-a debarasat de ei, spunând că o nouă coaliție „largă” ar fi neproductivă.

Wojciech Przybylski, un expert de la Varșovia în problemele Europei centrale, crede că în ciuda unor coincidențe în evoluțiile politice de la Viena și din alte capitale central-europene, este puțin probabil ca Austria să se apropie de Grupul Visegrad.

Principalul obstacol este, în opinia lui, blestemul etern al naționaliștilor, care nu au cum să fie internaționaliști, chiar dacă periodic fac alianțe efemere la periferia structurilor europene.

Opinii despre regimurile autoritare
Opinii despre regimurile autoritare

Dreapta austriacă propune nu doar stăvilirea migrației din țări musulmane, ci și din țările mai sărace, estice, al UE, iar asta nu are cum să-i încânte pe colegii de dreapta din Polonia, Slovacia, Ungaria sau Cehia – observă Przybylski.

Alt măr al discordiei mai vechi între Austria și vecinii ei post-comuniști este că Viena nu acceptă energia nucleară, în vreme ce Cehia și Ungaria tocmai se gândesc să-și dezvolte centralele existente, nu să le închidă.

Un element de dezbinare este și faptul că Austria și Slovacia sunt în zona euro, în vreme ce Cehia sau Polonia evită să vorbească de trecerea la moneda unică. După alegerile din Cehia, premierul slovac Robert Fico a spus că țara lui va rămâne „o insulă pro-europeană” în regiune.

Într-un comentariu publicat de Reuters, profesorul de jurnalistică de la Oxford, John Lloyd, a scris că în urma alegerilor din Cehia și Austria „Europa centrală este de acum profund și universal conservatoare”, dar este de acord că numai atmosfera anti-migrație și euro-sceptică nu este garanția apariției vreunei grupări politice semnificative în regiune, unde tendința zilei este mai degrabă centrifugă.

„Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia nu mai găsesc prea multe în comun zilele acestea”, scrie Lloyd. „Toate aceste țări sunt mai închise decât în trecut și mai ostile față de UE, dar fiecare în felul ei”.

Comentatorul britanic notează, în sfârșit, încă o „falie tectonică” în Grupul Visegrad, legată de poziția față de Rusia. În vreme ce Cehia sau Ungaria par tot mai prietenoase cu Kremlinul, Polonia este „irecuperabil ostilă” lui Vladimir Putin, pe care eminența cenușie a politicii de la Varșovia, Jaroslaw Kaczynski, îl acuză pe față de moartea fratelui său, Lech, în prăbușirea avionului guvernamental polonez la Smolensk.

XS
SM
MD
LG