Linkuri accesibilitate

Pot fi acuzați de abuz în serviciu Dragnea & Tăriceanu pentru declarația anti-SUA?


Liviu Dragnea

Uniunea Salvați România analizează o acțiune în instanță împotriva celor doi lideri parlamentari.

La București, opoziția parlamentară a criticat aspru reacția sfidătoare a puterii la avertismentul Statelor Unite privind modificarea legilor justiției, demers considerat de Washington periculos și drept un posibil pas înapoi pentru domnia legii în România.

Opoziția s-a mobilizat mai serios după răspunsul dat Washingtonului în numele întregului Parlament de șefii celor două camere.

Este vorba despre „îndemnul” transmis de diplomația americană Parlamentului României de a „respinge” propunerile care „slăbesc statul de drept” și „pun în pericol lupta împotriva corupției”.

Totul pe fondul modificării principalelor trei legi care guvernează Justiția (Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii)

Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților, și Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, au răspuns acestui mesaj printr-o declarație dată în numele întregului Parlament, de aceea Opoziția i-a acuzat de abuz de putere: liberalii au cerut convocarea unei ședințe comune a Parlamentului în care să se adopte o declarație cu privire la poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii pe legile Justiției din care să rezulte că Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu nu pot vorbi în numele întregului Legislativ; în plus Uniunea Salvați România analizează o acțiune în instanță pentru liderul social-democraților, Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților și pentru președintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, care se află în fruntea Senatului.

Potrivit juriștilor care sunt de părerea USR, ar exista prevederi legale prin care cei doi, Dragnea și Tăriceanu ar putea fi puși în situația să răspundă penal pentru că au vorbit în numele întregului Parlament în declarația împotriva Washington-ului. Ar putea fi invocat astfel abuzul în serviciu așa cum apare în Codul Penal (art 297) care prevede pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani pentru funcționarul public care „nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”. Nu toți experții independenți socotesc că aceasta ar fi o soluție.

În declarația dată de cei doi se precizează că „Parlamentul României a luat act cu neplăcută surprindere” de comunicatul Departamentului de Stat referitor la dezbaterea privind Legile justiției. Această formulare angajează întreg Legislativul, deși doar Liviu Dragnea, șeful Camerei și Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului au fost implicați în scrierea și publicarea ei. Declarația celor doi nu a fost supusă la vot în plenul reunit, cum se obișnuiește, atunci când este nevoie de un punct de vedere solid din partea Parlamentului României.

Pe de altă parte, un document de acest fel asumat de Parlament ar fi ridicat și mai multe semne de întrebare atât la Washington, cât și la Bruxelles, fiindcă în lunga lor declarație Dragnea și Tăriceanu încearcă să demonstreze fără exemple concrete că procurorii anticorupție fac abuzuri pe bandă rulantă și că, în general, justiția românească nu funcționează bine și de aceea ar fi nevoie de o reformă profundă. Comisia Europeană a cerut deja României să nu modifice nimic înainte de a cere sfatul Comisiei de la Veneția, o instituție europeană care oferă expertiză în ceea ce privește domeniul statului de drept. Ceva mai tranșant, Departamentul de Stat de la Washington s-a adresat direct Parlamentului să respingă „modificările legislative care ar putea submina lupta împotriva corupției și ar slăbi independența justiției”. Prin aceste modificări social-democrații și ALDE încearcă să schimbe regulile de numire a magistraților în funcțiile cheie și să creeze nișe prin care ar putea influența justiția.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG