Linkuri accesibilitate

Doar un sfert dintre statele UE sunt îngrijorate de derapajele din justiția românească.

Ministerul român de Externe a precizat că „a luat notă” de scrisoarea ambasadorilor din Uniunea Europeană referitoare la îngrijorările privind Legile Justiției.

În răspunsul formulat de diplomația de la București se mai menționează că „nicio inițiativă cu impact asupra cetățenilor nu este adoptată în lipsa unei dezbateri parlamentare” și că „întărirea statului de drept” și a „luptei împotriva corupției” fac parte din prioritățile guvernului român.

Declarația Ministerului român de Externe a venit imediat după ce șapte ambasadori care reprezintă state din Uniunea Europeană au trimis un comunicat comun în care vorbesc despre „destinul comun” al Europei și României, bazat pe „valori comune și în special pe statul de drept”.

Este vorba despre ambasadorii Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei.

Cei şapte au subliniat progresele făcute de România în ultimii ani, adăugând că recent adoptatele legi ale justiției și amendamentele propuse pentru schimbarea Codurilor Penal și de Procedură Penală „riscă” să pună în pericol progresele de până acum. De asemenea cei șapte diplomați europeni avertizează coaliția PSD-ALDE să evite orice acțiune care ar slăbi independența justiției și să ceară avizul Comisiei de la Veneția pentru modificările pe care vor să le facă.

Deci din cele 27 de state ale Uniunii Europene, din care am scăzut România, doar șapte s-au raliat criticilor față de excesele pe care le fac la București politicienii din arcul de guvernământ.

Lipsesc așa numitele state ale măslinilor de la Mediterana: Grecia, Italia, Spania, plus Malta, Cipru și Portugalia (aflată dincolo de Gibraltar).

Sunt absente statele europene care au făcut parte din lagărul socialist: Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Ungaria și Polonia, care și-au păstrat mereu un anume tip de solidaritate.

Acestora li se adaugă Austria, unde partidul de extremă dreaptă a fost votat la alegerile de acum zece zile de peste 25% din electorat.

Aritmetic vorbind, doar un sfert dintre statele Uniunii Europene sunt îngrijorate de derapajele din justiția românească, după ce acum două zile Comisia Europeană a activat așa numita „opțiune nucleară” împotriva Poloniei, adică articolul 7 din Tratatul Uniunii care poate duce la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru.

Liderul PSD, care este și șeful Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a spus că în curând cancelariile europene vor primi traducerea în limba engleză a modificărilor făcute Legilor justiției și a subliniat că până acum nimeni nu ar fi identificat nici măcar un articol care să afecteze independența justiției.

89 de judecători de la Înalta Curte s-au întâlnit ieri pentru a analiza Legea statutului magistraților, una dintre cele trei legi modificate, și au ajuns la concluzia că 14 dintre prevederile ei sunt neconstituționale.

Dragnea a insistat să spună vineri, după criticile publice aduse de Klaus Iohannis, că președintele „trebuie liniștit”.

Liderul PSD este încurajat să treacă peste orice obstacol pentru modificarea legilor justiției, fiindcă știe că, cel puțin în Ungaria și Polonia, glisările față de statul de drept au fost mai complexe și fiindcă observă că diplomații marilor puteri nu pot aduna nici măcar o majoritate în interiorul UE pentru a da un avertisment României.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG