Linkuri accesibilitate

Două presupuse cazuri de viol, la un centru de plasament pentru persoanele cu dizabilități


Clădirea centrului de plasament pentru persoanele cu dizabilități din Cocieri, Dubăsari.
Clădirea centrului de plasament pentru persoanele cu dizabilități din Cocieri, Dubăsari.

Oficiul avocatului poporului a verificat două presupuse cazuri de viol al unor rezidenți ai centrului de plasament pentru persoanele cu dizabilități din Cocieri, Dubăsari. Apărătorii dreptului omului au identificat mai multe lacune în acordarea ajutorului victimelor și în investigarea cazurilor.

Ambele cazuri au avut loc în februarie 2023. În primul caz, este vorba de o beneficiară care a părăsit centrul de plasament și a informat serviciul 112 că a fost violată de vecinul prietenei la care era în vizită. Ulterior, femeia și-a retras declarațiile și le-a spus polițiștilor că era în stare de ebrietate când a sunat și că a făcut acuzația falsă la îndemnul prietenei sale, care se afla în conflict cu vecinul ei. Cazul a fost verificat de o comisie multidisciplinară, în cadrul căreia femeia a reconfirmat că nu a fost violată. Totuși, administrația centrului a decis s-o plaseze în alt salon.

Al doilea caz îl vizează pe un beneficiar al centrului care a fost supus raporturilor sexuale în formă perversă, fără acordul lui, de către alți doi rezidenți ai centrului. În timpul anchetei interne, unul dintre agresori și-a recunoscut vina, iar poliția a pornit un proces penal.

„Tratament umilitor” la audieri

Studiind circumstanțele celor două cazuri, angajații oficiului avocatului poporului au stabilit că victimele au fost tratate diferit. Apărătorii drepturilor omului cred că prima victimă „a fost expusă unor forme de umilire la audieri”, inclusiv fiind interogată în fața unei comisii cu un mandat neclar. Ei au criticat faptul că „în ciuda gravității faptelor și, în special, a vulnerabilității victimei, ancheta nu a fost efectivă, deși victima a denunțat verbal abuzul sexual apelând la serviciul 112”.

„În al doilea caz, autoritățile au reacționat doar după ce au obținut declarațiile unuia dintre agresori, expuse în fața aceleiași comisii”, au menționat reprezentanții oficiului avocatului poporului într-un raport.

Ei au constatat că ambele victime nu au beneficiat de suport, examinare și asistență din partea unui medic și nici de consiliere juridică și psihologică. „Victimele sunt persoane cu nevoi speciale. Sarcina de protecție a acestora este mult mai mare, comparativ cu celelalte persoane”, au scris autorii raportului.

De asemenea, apărătorii drepturilor omului s-au arătat surprinși că victimele au fost mutate în alte saloane. Ei au explicat că, în primul caz, agresorul nu se afla în incinta centrului, iar în al doilea „nu este clar de ce victima a fost transferată în alt salon, și nu agresorii”.

„Persoanele cu deficiențe intelectuale nu sunt suficient protejate”

În opinia avocatului poporului, statul este obligat să desfășoare o anchetă penală

eficientă, imparțială și promptă pentru a verifica acuzațiile și a aduce potențialii abuzatori în fața justiției. „Omisiunea sau întârzierea în astfel de cazuri încalcă drepturile omului și poate crea un climat de impunitate”, au punctat autorii raportului.

Ei au criticat și anchetă internă a centrului pentru faptul că a fost finalizată fără sancționarea persoanelor responsabile direct și indirect de violul rezidenților.

De asemenea, juriștii au constat că legislația națională „nu acordă protecție suficientă persoanelor cu dizabilități intelectuale în cadrul formelor de plasament și/ sau a procedurilor penale”.

Prin urmare, oficiul avocatului poporului a recomandat autorităților să instituie un serviciu de suport specializat pentru supraviețuitorii agresiunilor sexuale rezidenți ai centrelor de plasament temporar sau persoanelor cu dizabilități fizice și intelectuale.

O altă recomandare este instruirea angajaților din domeniul asistenței sociale și a polițiștilor privind prevenirea și gestionarea cazurilor de agresiune sexuală asupra persoanele cu dizabilități.

Beneficiarii acestor centre de plasament ar trebui să aibă acces la telefon, saloanele lor ar trebui să fie dotate cu butoane de alarmă, iar holurile și ieșirile din centre ar trebui să fie supravegheate video 24/24. Personalul centrelor ar trebui să fie instruit pentru identificarea și raportarea cazurilor de rele tratamente, violență, leziuni, inclusiv asupra modalităților de imobilizare a agresorului.

„Nu sunt bani pentru butoane de siguranță și camere”

La rândul său, directoarea centrului de plasament din Cocieri, Veronica Verlan, a declarat Europei Libere că administrația centrului „nu a mușamalizat nimic” și că a anunțat oficiul avocatului poporului despre ambele incidente. Ea a spus că primul presupus caz de viol s-a întâmplat în afara centrului, iar administrația a aflat despre acest caz de la poliție.

În cazul celui de-al doilea presupus viol, care a avut loc în incinta centrului, administrația a sesizat poliția după ce a primit informația de la o rudă a beneficiarului, iar în baza acestei sesizări a fost pornită o cauză penală. „Am oferit transport beneficiarilor oriunde și oricând a fost necesar și i-am însoțit la toate expertizele care au fost efectuate”, a spus Verlan.

Potrivit administratoarei, în centru există o persoană responsabilă care raportează la serviciul 112 „orice formă de abuz”.

„Recomandările ombudsmanului sunt salutabile, dar cred că aici trebuie să intervină Ministerul Muncii și Protecției Sociale”, a declarat ea. Directoarea centrului spune că este nevoie de mijloace financiare suplimentare pentru instalarea butoanelor de siguranță și majorarea numărului camerelor video în instituție.

De asemenea, administratoarea susține că beneficiarii și angajații centrului au fost instruiți despre prevenirea violenței.

  • 16x9 Image

    Nadejda Coptu

    La Europa Liberă Moldova scriu despre justiție. Urmăresc ședințele de judecată din dosarele de rezonanță, relatez despre ilegalități și încălcarea drepturilor omului. De fiecare dată, când scriu, sper ca munca mea să schimbe lucrurile în bine. Anterior, am scris despre aceleași probleme și pentru site-ul newsmaker.md. Am început să lucrez în presă în 2016, când eram studentă la Facultatea de Jurnalism și reporteră pentru site-ul publika.md.

XS
SM
MD
LG