Linkuri accesibilitate

Mai mulţi jurnalişti de investigaţie au opinat că dosarul ce îl vizează pe fostul premier lasă impresia unei cercetări „cusute cu aţă albă”.

Fostul premier al Moldovei Vlad Filat condamnat la 9 ani de puşcărie, acuzat de corupție, va rămâne în închisoare. Cererea avocaţilor lui, prin care aceștia au cerut recurs în anulare a fost respinsă de Curtea Supremă de Justiție. Plenul Colegiului Penal al Curţii a declarat solicitarea „vădit neîntemeiată”.


„Recursul în anulare” reprezintă o cale extraordinară prin care se poate cere anularea hotărârilor judecătorești irevocabile. De aceasta procedura încearcă sa facă uz avocații fostului premier care solicita casarea deciziei judecătoriei Buiucani, care l-a condamnat pe Vlad Filat la 9 ani de închisoare, cea a Curţii de Apel Chişinău care a menținut sentința instanţei de fond, la fel şi pe cea a Curţii Supreme de Justiţie din februarie 2017.

Într-un interviu oferit luni, 11 decembrie, săptămânalului „Ziarul de Gardă”, avocatul Igor Popa şi-a exprimat speranţa că „judecătorii de la CSJ vor manifesta corectitudine, nu se vor lăsa atraşi în jocuri politice şi se vor conduce de buchea legii”. Tot prin intermediul „Ziarului de Gardă”, fostul premier a transmis şi un mesaj în care a reiterat că îşi doreşte să aibă parte de o judecată, dar nu „de o execuţie”. „În toată această perioadă am solicitat doar lucruri legale: proces public, în care să fie examinate probele, dar nu denunţuri mincinoase, să fie audiaţi martorii apărării, efectuate expertize financiare, astfel încât decizia instanţei de judecată să fie o judecată de valoare, nu una de interes”, se arată în mesajul lui Vlad Filat.

Astăzi, Curtea a respins cererea avocaţilor, calificând-o drept „vădit neîntemeiată”, cu precizarea că pronunţarea integrală pe acest caz va fi făcută publică pe 28 decembrie 2017. La scurt timp după publicarea deciziei, într-un comentariu oferit presei, avocatul Igor Popa a precizat că „Vlad Filat își va găsi dreptatea la CEDO”, regretând că până atunci fostul premier va fi izolat de societatea.

Dosarul ce îl vizează pe Vlad Filat a ajuns în atenţia publicului pe 15 octombrie 2015, când procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, a făcut de la tribuna Parlamentului următoarea cerere:

„Vin în faţa Dvs cu o solicitare care nu a mai fost în istoria Republicii Moldova. Cerem ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Vlad Filat, ex-prim-ministru al Republicii Moldova, spre punerea sub învinuire şi ulterioara trimitere în judecată pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie. Avem probe concludente privind implicarea sa în frauda de la BEM.”

Ca urmare, Parlamentul i-a ridicat imunitatea liderului liberal-democraţilor, el fiind reţinut în plenul Legislativului şi dus la Centrul Naţional Anticorupţie. În demersul Procurorului general era invocat autodenunţul fostului şef de la BEM, devenit ulterior primar de Orhei, Ilan Shor. El informa anchetatorii că i-a oferit, pe timpul când Vlad Filat era premier, bani şi cadouri în valoare de circa 250 de milioane de dolari. Un an mai târziu, în baza acestui autodenunţ Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de detenţie. El s-a declarat în repetate rânduri nevinovat şi victimă a uneltirilor puse la cale de fostul său partener de guvernare, democratul Vlad Plahotniuc.

Chiar dacă a fost prezentat ca o figură-cheie în raportul companiei Kroll, ce investighează frauda din sistemul bancar, Ilan Shor rămâne la libertate. Mai mulţi experţi în domeniu au observat că ancheta ce îl vizează pe Vlad Filat nu poate fi considerata parte a dosarul „furtului miliardului” şi asta pentru că fostul prim-ministru a fost condamnat pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Pe parcursul anchetei, avocaţii fostului prim-ministru şi ONG-uri specializate în apărarea drepturilor omului au cerut ca ședințele de judecată să fie publice, solicitare respinsă de magistraţi pe motiv că astfel ar dauna derulării unor anchete complementare. Avocatul Veaceslav Ţurcan, preşedintele unei entităţi non-guvernamentale numite Ambasada pentru Drepturile Omului crede că decizia judecătorilor ar fi exagerată:

„În acest caz, această învinuire se referă şi la interesul public. Cred că aici s-a exagerat cu dosirea unei părţi a informației, deoarece în acest dosar există informaţie care ţine de interesul public. În ce priveşte asigurarea transparenţei, aici într-adevăr este o problema. Ce fel de informaţie se ascunde? Conchid că scopul este altul decât cel expres prevăzut în lege.”

Pe durata anchetei, mai mulţi jurnalişti de investigaţie au opinat că dosarul ce îl vizează pe fostul premier lasă impresia unei cercetări „cusute cu aţă albă”. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală faptul că trei tinere din Federaţia Rusă, care potrivit declaraţiilor depuse de Ilan Shor în instanţă, ar fi intermediat pretinsa mituire de sute de milioane de lei a fostului prim-ministru, nici măcar nu au fost invitate să depună mărturii. Şi asta chiar dacă declaraţiile ce le vizează au fost acceptate de prima instanţă şi incluse în sentinţa de condamnare, se arată în ancheta Centrului. Jurnaliştii de investigaţie au luat legătură cu două dintre fete. Acestea susţin că nu au fost niciodată în Republica Moldova şi că nu-i cunosc pe Ilan Shor sau pe Vlad Filat.

În luna august, avocaţii fostului premier al Republicii Moldova au depus o cerere la CEDO, în care au invocat că pe parcursul procesului de judecată, lui Vlad Filat i-au fost încălcate mai multe drepturi garantate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Pe durata cercetării penale avocații au deplâns în repetate rânduri ceea ce ei calificaseră drept linșaj mediatic cu scopul de a justifica răfuiala politică.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG