Linkuri accesibilitate

Dosarul Domnicăi Manole în aşteptarea unui deznodământ la CSJ


Fosta judecătoare Domnica Manole în studioul Europei Libere

Magistraţii instanţei supreme au amânat şedinţa de astăzi, pe motiv că un judecător s-a abţinut.

Curtea Supremă de Justiție urma să examineze azi cauza Domnicăi Manole, în care ea cere anularea deciziei Consiliului Superior al Magistraturii de demitere a sa din funcția de judecător. Ședința a fost amânată însă pentru săptămâna viitoare, după ce unul din judecători, Valeriu Doagă, a depus o cere de abținere de la examinarea acestui caz, iar CSJ nu a reușit să adune alt complet de judecători. Despre evoluțiile dosarului Domnica Manole în relatarea corespondentei noastre.

Fosta judecătoare a Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole, a fost lipsită de dreptul de a rămâne în profesie în vara anului trecut. Consiliul Superior al Magistraturii își dăduse acordul pentru începerea urmăririi penale în privința sa. Domnicăi Manole i s-a imputat că ar fi pronunțat o decizie ilegală atunci când a dat dreptate partidului de opoziție Platforma DA într-o dispută cu autoritățile.

Ulterior, la recomandarea Serviciului de Informații și Securitate, care invoca „factori de risc” în activitatea judecătoarei, Consiliul Superior al Magistraturii a eliberat-o din funcție pe Domnica Manole.

A urmat apoi o hotărâre a Curții Constituționale care a constatat că verificarea judecătorilor de către Serviciul de Informații și Securitatea este neconstituțională. Bazându-se pe acea hotărâre, Domnica Manole i-a cerut ulterior CSM să o repună în funcție, însă magistrații și-au menținut decizia.

Viorica Grecu, avocata fostei magistrate, spune că Domnica Manole a prezentat CSJ probe suplimentare care dovedesc faptul că ea a fost lipsită de dreptul de a se apăra, şi anume că în alte cazuri învinuirile aduse magistraților au fost examinate mai întâi de organele disciplinare din cadrul CSM:

Viorica Grecu
Viorica Grecu

„Această probă arată că a existat un tratament diferențiat atunci când doamnei Manole restricția de serviciu i-a fost aplicată drept temei de eliberare din funcția de judecător pe cale administrativă, față de alți judecători în privința cărora a fost respectată legea. Această probă a stârnit azi foarte mari discuții, a stârnit această abținere, respectiv avem motive să credem că emiterea hotărârii este îndepărtată, nu știm din care motive.”

Președintele CSM, Victor Micu, insista anul trecut, după demiterea Domnicăi Manole, că toţi judecătorii sunt verificați în mod egal şi că atragerea la răspundere disciplinară este o procedură mai îndelungată. El spunea că în afară de avizul SIS au existat suficiente alte temeiuri pentru a o declara incompatibilă cu funcția de judecător:

„Dumneaei a încălcat restricțiile care se impun unui judecător. A dat consultație unor părţi pe dosare. Şi în anul 2008 a dat consultații, a fost mediatizat foarte mult cazul dat când dădea consultații la reprezentantul Partidului Comuniștilor. Pe urmă a mai fost acum un caz unde o avocată a reprezentat interesele dumneaei în instanța superioară, la Curtea Supremă de Justiție, după aceea doamna Manole a participat în completul de judecată în care avocata în cauză era parte pe dosar şi ea a restabilit-o în funcție. Dumneaei a încălcat legea cu privire la conflictul de interese şi a încălcat şi codul de etică. Trebuia să fie abținere”.

Scoaterea din sistem a magistratei a fost văzută de mai mulți observatori din mediul neguvernamental ca o încercare de a reduce la tăcere putinele voci critice din interiorul comunității de magistrați. Demiterea Domnicăi Manole a fost comentată în termeni critici nu doar de organizații locale, care ridicau semne de întrebare despre nivelul real al independenței din justiție, după ani de raportare a unor reforme costisitoare.

Coordonatorul de programe din cadrul Centrului de Resurse Juridice, Ion Guzun remarcă reacțiile partenerilor europeni față de cazul Domnicăi Manole:

Ion Guzun
Ion Guzun

„În documentul care a fost emis de Consiliul Uniunii Europene, în februarie 2018, chiar se scrie direct că își exprimă îngrijorarea față de urmărirea penală împotriva unor avocați, judecători și oponenți politici. Să nu uităm că în noiembrie și anii trecuți, instituțiile ONU au menționat cazul doamnei Manole în mod specific, și nu generalizat. Deci cazul doamnei Manole a ajuns ca un exponent și, de fapt, un exemplu în care se testează în ce măsură independența justiției este mimată sau nu.”

Ion Guzun mai crede că actualmente nu există motive obiective care ar justifica o eventuală reținere a cazului la Curtea Supremă de Justiție:

„Mie mi se creează impresia că s-a ajuns la un moment în care pur și simplu nu se găsesc motive de a amâna sau de a schimba vreun membru din completul care să examineze cauza doamnei Manole. Se observă în mod clar că o bună parte nu vor să-și asume responsabilitatea pentru a adopta o asemenea hotărâre. Au fost foarte multe amânări, câteodată pe chestiuni formale.”

Ion Guzun amintește că la finele anului trecut, Republica Moldova a ratat 28 de milioane de euro oferiți de Uniunea Europeană, pentru că a eșuat în strategia de reformă a sectorului justiției. El observă că actualmente oficialii europeni nu mai ezită să numească direct problemele din sistem, cazul Domnicăi Manole fiind o hârtie de turnesol ce indică în mod relevant capacitatea organelor de drept de a aplica corespunzător legea.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG