Linkuri accesibilitate

Dodon, Krasnoselski și lista „4+4”


Ion Tăbârță: instituția prezidențială încearcă să submineze rolul Biroului pentru reintegrare în procesul de negocieri.

La conferința de bilanț al primelor 100 de zile, președintele Igor Dodon a anunțat că joi se va întâlni din nou cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pentru a discuta lista „4+4” – a nu se confunda cu negocierile „5+2” – este vorba de 8 propuneri, patru venite de la Chișinău, patru de la Tiraspol, pe care președintele nu le-a prezentat în conferința de presă pentru că ar fi „cunoscute”. Tamara Grejdeanu are amănunte.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:49 0:00
Link direct

Pachetul de măsuri promovat de instituția prezidențială cuprinde o serie de acțiuni discutate de reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului încă în vara anului trecut, la Berlin. Și anume, să fie recunoscute diplomele emise de universitățile din regiune, să fie restabilită telefonia fixă între cele două maluri ale Nistrului sau să se găsească soluții în cazurile cetățenilor anchetați penal.

Aceste măsuri, printre care este și solicitarea părții transnistrene de a admite în traficul internațional autoturismele cu plăcuțe de înmatriculare eliberate la Tiraspol au fost criticate de activiști ai societății civile, experți și foști oficiali. În opinia lor, acordul Chișinăului în acest cazuri ar însemna „concesii unilaterale” făcute Tiraspolului. Fostul vicepremier pentru reintegrare, deputatul Eugen Carpov susține că este important ce se va discuta în cadrul subiectelor din lista președintelui Dodon:

„Dacă mecanismul respectiv, pentru cei de la Tiraspol și din regiunea transnistreană va fi parte a sistemului comun din Republica Moldova care funcționează, atunci eu nu aș vedea o problemă. Aș vedea o problemă în schimb, în cazul în care la Tiraspol va fi creat un sistem paralel de evidență a unităților de transport și Moldova sau Chișinăul va fi nevoit să recunoască acest sistem, asupra căruia nu are nici un fel de control, să-l recunoască ca parte a mecanismelor naționale de înregistrare a autoturismelor.”

Printre cele 8 puncte menționate de președintele Dodon se mai regăsește propunerea de a restabili accesul la terenurile agricole pentru locuitorii din satele raionului Dubăsari, asigurarea circulației libere pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului și stabilirea unui cadru de funcționare a celor 8 școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Expertul Institutului Viitorul, Ion Tăbârță crede că instituția prezidențială încearcă să submineze rolul Biroului pentru reintegrare în procesul de negocieri. În opinia sa, aceste măsuri care ar fi în mare parte convenabile Tiraspolului și nu au cum să soluționeze problema reglementării politice a conflictului, așa cum a menționat Igor Dodon:

„Să zicem, sunt niște măsuri pe care cetățenii Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Republicii Moldova le așteaptă. Dar, totodată, dumnealui nu vorbește despre cum toate aceste măsuri contribuie la soluționarea politică a conflictului transnistrean. Toate aceste măsuri nu garantează nimic în a ne mișca în această direcție. Tiraspolul așa și nu acceptă, și aici în special este vorba de Moscova, așa-numitul coș trei al problematicii transnistrene care se referă la reglementarea politică.”

Iar pentru ca intențiile președintelui Dodon să fie credibile, mai spune Eugen Carpov trebuie să existe o viziune comună la Chișinău, convenită împreună cu legislativul și Biroul pentru Reintegrare. Deocamdată însă nici una din aceste autorități nu și-a anunțat adeziunea la mesajul transmis de președinte:

„Dacă nu va fi o asemenea cooperare și nu va fi un mesaj comun, atunci nu cred că cineva dintre partenerii internaționali va participa în serios în sprijinirea acestor inițiative, și nu cred că cei de la Tiraspol vor lua în serios unele declarații ale președintelui, care nu sunt susținute de guvern, parlament.”

În același timp, spune Ion Tăbârță, între cele 8 măsuri făcute publice de instituția prezidențială nu se regăsește principalul subiect asupra căruia Chișinăul lucrează acum, și anume preluarea controlului asupra segmentului transnistrean al hotarului cu Ucraina.

Luna trecută, premierii Moldovei și Ucrainei au convenit să introducă controale comune ale grănicerilor ucraineni și polițiștilor de frontieră moldoveni la Cuciurgan, o înțelegere criticată de Tiraspol.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG