Reţinerea şi expulzarea persoanelor de origine turcă din administraţia liceului moldo-turc Orizont din Chişinău, instituție considerată de Ankara ca fiind apropiată de rețeaua opozantului Fetullah Gullen este cel mai comentat subiect în presă.
Editorialistul Nicolae Negru califică aceste rețineri drept suspecte, care ar putea scoate la iveală relații obscure dintre conducerea de la Chișinău și președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan. „Acum nu mai încape nicio îndoială că Plahotniuc și Dodon acționează împreună, că democrația pentru dânșii nu valorează absolut nimic. Au câștigat niște bani de la Erdoğan să repare clădirea Președinției, dar s-ar putea să fie și alți bani la mijloc. Prin urmare și Dodon, și Plahotniuc compromit Republica Moldova în fața lumii întregi”, comentează Nicolae Negru la Radio Chişinău
Directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu afirmă, citat de cotidianul.md, că reținerea şi expulzarea cetățenilor turci reprezintă un semn de mulțumire la adresa președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, dar care va costa scump Republica Moldova. „Mă îndoiesc că există probe… mai degrabă există o indicație politică… Cu siguranță, această acțiune… va avea consecințe la CEDO pentru cei implicați. Republica Moldova îi oferă Președintelui Erdogan un motiv de satisfacție contra rivalilor săi politici, bănuim noi, ca o poliță achitată pentru banii autorizați de președintele turc la restaurarea palatului prezidențial…”, notează Igor Munteanu.
Deutsche Welle îl citează pe secretarul de stat al Ministerului Justiţiei, Nicolae Eşanu, care a notat pe pagina sa de Facebook că „sper că în mapele SIS există documente solide care justifică expulzarea cetăţenilor turci, pentru că din comunicatul lor (al SIS) rezultă că de o condamnare la CtEDO scăpăm doar dacă cei expulzaţi nu se vor adresa”.
„Moldova a răsplătit Turcia cu profesori”, titrează publicaţia rusă kommersant.ru. Acţiunile dure ale autorităţilor moldovene la adresa profesorilor turci sunt văzute ca o încercare de a-i face pe plac conducerii Turciei se spune în articol. Se precizează că în ajunul reţinerii cetăţenilor turci preşedintele Igor Dodon a confirmat oficial vizita la Chişinău a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdoğan la începutul lunii octombrie, vizită amânată de câteva ori. Dodon a negat însă că ar exista vreo legătură între vizita preşedintelui turc şi expulzarea profesorilor, el amintind că SIS nu se supune şefului statului. În articol se aminteşte că clădirea administrației prezidențiale, care a avut mult de suferit urmare a evenimentelor din aprilie 2009, a fost reconstruită dintr-un ajutor financiar nerambursabil din partea Turciei.
Expulzarea celor şapte cetăţeni turci îngrijorează şi Uniunea Europeană, informează adevărul.md. Comisarul pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, a scris pe pagina sa de Twitter că aşteaptă ca Guvernul Republicii Moldova şi toate autorităţile să respecte statul de drept şi toate procedurile judiciare stabilite.
Unimedia.info o citează pe eurodeputata română Monica Macovei care atrage atenţia, între altele, că „Convenția Consiliului Europei și Convenția ONU prevăd că este interzisă expluzarea sau deportarea oamenilor în țări în care riscă să fie torturați și supuși la tratamente inumane sau degradante sau să fie pedepsiți pentru opiniile lor politice…”.
„Expulzarea persoanelor în Turcia reprezintă un pericol iminent pentru viața și securitatea lor”, atenţionează Asociaţia Promo-LEX într-o declaraţie citată de Ziarul Naţional. Promo-LEX condamnă faptul că persoane au fost reținute fără a li se explica motivul reținerii: „Având în vedere că persoanele reținute de află de mult timp în Republica Moldova, expulzarea rapidă și neanunțată a acestora nu este justificată și trădează interese politice ascunse. Persoanele reținute pot fi expulzate doar în Turcia, unde, cu o mare probabilitate, îi așteaptă un proces inechitabil și un pericol iminent de a fi torturați”. Promo-LEX cere autorităților moldovenești să examineze pericolul real la care ar putea să-i supună prin expulzarea în Turcia, să acționeze în spiritul legii și să permită un control judiciar adecvat al deciziei de expulzare, iar deciziile sale să nu fie influențate de interesele politice.
În anul centenarului care, prin coincidenţă, e şi unul electoral opţiunea unionistă va fi exploatată în interes electoral la maximum în R. Moldova, notează Petru Grozavu într-un editorial din Ziarul de Gardă. După părerea sa, va conta cine va reuşi să încalece mai bine unionismul. „Problema e că, la Chişinău, nu avem o mişcare unionistă autentică. Şi credibilă. Iar în lipsa unui curent pro-românesc, puternic şi distinct, riscul ca Unirea cu România să fie speculată rămâne enorm de mare”, crede Grozavu. Mişcarea unionistă trebuie filtrată, concluzionează editorialistul.
Ziarul de Gardă mai publică investigaţia „Vânătorii de terenuri” în care se constată că în ultimii cinci ani municipiul Chişinău a fost deposedat de peste 30 de loturi de teren cu o valoare de piaţă de peste 100 de milioane de lei. în schemă ar fi implicaţi avocaţi, judecători, oameni de afaceri şi diverşi funcţionari. O parte din terenuri au ajuns în proprietatea unor benzinării, altele – în portofoliul unor companii de construcţii şi a unor firme offshore din Marea Britanie sau insulele Marshall din Pacific. Unele loturi de teren se vând acum cu sute de mii de euro, deşi au fost adjudecate la preţuri de 20 de ori mai mici, se mai spune în investigație.
