Linkuri accesibilitate

Dmitri Rogozin persona non grata: un pas curajos sau o mișcare greșită?


Natalia Morari în dialog cu fostul deputat Grigore Petrenko și cu fostul ambasador moldovean la Moscova Anatol Țăranu. Emisiune în limba rusă.

Vă salut pe undele postului de radio Europa Liberă. Sunt Natalia Morari și ascultați emisiunea „Punct și de la capăt”. Săptămâna aceasta oficialii de la Chișinău au făcut un pas fără precedent la nivel diplomatic – vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost numit persona non grata. Unii experți au calificat acest pas ca unul foarte curajos, alții – ca unul nechibzuit. Ce urmări pentru Moldova va avea acest pas, dacă va avea, și dacă trebuie să ne mândrim cu el, vorbim cu oaspeții mei din studio. „Așteptați-vă la o ripostă, ticăloșilor”, a afirmat vicepremierul Federației Ruse Dmitri Rogozin după ce avionul companiei S7 de pe cursa Moscova-Chișinău a fost întors din zbor deasupra României și a aterizat în Minsk.

Natalia Morari
Natalia Morari

Dar, se pare că riposta l-a ajuns pe însuși Dmitri Rogozin care în această zi de joi a fost declarat persona non grata. Un fenomen cel puțin remarcabil și nemaivăzut până acum. Vom vorbi despre aceasta cu oaspeții mei din studio. Este vorba de Anatol Țăranu, fost ambasador al Republicii Moldova la Moscova și ex-deputatul Grigore Petrenko. Vom vorbi, dacă în spatele acestei istorii se află o istorie interioară, de politica internă sau aceasta este iarăși doar o parte dintr-un joc geopolitic. Mai întâi, aș vrea să aflu atitudinea dumneavoastă față de declararea lui Dmitri Rogozin drept persona non grata. Este aceasta o decizie corectă? De ce aceasta s-a întâmplat anume acum? Trebuia să se întâmple mai devreme? Și de ce noi pe neașteptate am ajuns la aceasta, domnule Țăranu?

Anatol Țăranu: „Știți, îmi este simpatic acest pas făcut de guvernarea de la Chișinău, deși înțeleg acele riscuri care reies dintr-un astfel de pas. În al doilea rând, de obicei în practica diplomatică, în general, în politica serioasă, așa nu se procedează. Dar, pare că s-a cam ajuns la o anumită limită”.

Europa Liberă: Dar credeți că la această limită s-a ajuns abia acum?

Anatol Țăranu: „…De fapt, Rogozit demult provoca o astfel de situație, deși aceasta putea să continue la nesfârșit, așa cum, de altfel, și continua mulți ani la rând, câți Rogozin, să zicem, se afla în relații cu Republica Moldova. Avea un comportament arogant”.

Europa Liberă: Absolut! Din momentul în care el a devenit co-președintele Comisiei interguvernamentale și reprezentantul special pentru Transnistria, orice afirmație a sa putea fi folosită drept pretext...

Anatol Țăranu: „…Anume astfel putea fi calificată...”

Europa Liberă: …Drept pretext pentru a-l declara drept persona non grata.

Anatol Țăranu: „În general, trebuie să înțelegem faptul că Dmitri Rogozin are un astfel de rol în politica cea mare. El ocupa o astfel de poziție inclusiv atunci când era ambasador pe lângă NATO. Însă dacă e să ne amintim de cariera lui politică până la acest eveniment, vom găsi destul de multe acțiuni de acest fel. De fapt, rolul pe care îl joacă el este acel al unui bătăuș, dacă nu e, să zicem, cel al unui huligan din spatele blocului în marea politică...

Europa Liberă: …Cărui îi este permis să provoace puțin mai mult, decât celorlalți.

Anatol Țăranu: „…Da, cărui îi este permis să provoace. Este adevărat...”

Europa Liberă: Absolut!

Anatol Țăranu: „…Însă apare întrebarea: de ce Rusia are nevoie de toate acestea și cum aceasta în general se conformează cu politica unei astfel de țări ca Rusia. Am impresia că Rusia încă nu poate să iasă din acea stare de stupoare care a venit după căderea Uniunii Sovietice pe care Putin a numit-o drept cea mai mare catastrofă...”

Europa Liberă: …Catastrofă a secolului al XX-lea...

Anatol Țăranu: „…Da, catastrofă geopolitică din secolul XX. În plus, nu se mai termină acel complex al inferiorității pe care îl simte societatea rusă. Este foarte periculos pentru că aceasta reprezintă un pericol atât pentru lumea întreagă,

Ce s-a întâmplat cu Rogozin a fost o lovitură serioasă asupra imaginii Rusiei. Dacă chiar o astfel de țară ca Moldova poate să-și permită să-l pună într-o astfel de situație pe primul vice-președinte al guvernului Federației Ruse, înseamnă că Rusia trece printr-o perioadă foarte grea.

cât și pentru societatea rusă. Rogozin în acest sens este un indicator al acestui complex al inferiorității. Aceasta e dacă să judecăm la general. Însă în relațiile cu Republica Moldova el bineînțeles a fixat un trend care este inacceptabil în relațiile între țări, chiar dacă între aceste țări există o astfel de diferență ca între Rusia cea mare și Republica Moldova care nu este foarte influentă. Însă așa a fost. Ce s-a întâmplat cu Rogozin a fost o lovitură serioasă asupra imaginii Rusiei. Dacă chiar o astfel de țară ca Moldova poate să-și permită să-l pună într-o astfel de situație de primul vice-președinte al guvernului Federației Ruse, înseamnă că Rusia trece printr-o perioadă foarte grea. De fapt, totul este fățiș, Rusia devine cumva o țară-outsider care a nimerit într-o companie foarte rea: Corea de Nord, Iran. Și ceea ce se întâmplă acum cu Rusia reprezintă, cred, un pretext pentru ca multă lume să stea pe gânduri și poate, în primul rând, clasa politică din Rusia”.

Europa Liberă: Vom vorbi neapărat despre aceasta. Poate, este vorba și despre o parte din clasa politică din Moldova. Însă întrebarea este, de ce aceasta s-a întâmplat abia acum. De exemplu, aceasta s-a întâmplat în ziua în care Trump semna sancțiunile împortiva Federației Ruse. Este creată impresia că Moldova s-a folosit într-un oarecare sens de situația geopolitică, de un astfel de moment potrivit, când toată lumea va saluta această decizie, și a arătat o figură din trei degete. Aceasta putea fi făcut mult mai devreme, dacă e să reieșim din afirmațiile domnului Galbur, ministrul afacerilor externe, pe care noi le-am ascultat cu atenție sau cele ale domnului Rogozin. Cred că acesta putea fi declarat persona non grata cel puțin cu cinci ani în urmă, dacă nu mai devreme.

Anatol Țăranu: „Da, așa este”.

Grigore Petrenko: „…Da”.

Europa Liberă: Eu întotdeauna îi urmăream cu atenție Twitterul său în ajunul vizitelor la Chișinău și imediat după aceste vizite. Acolo pentru fiecare afirmație el putea fi declarat persona non grata. Dar aceasta nu se făcea. De ce abia acum, domnule Petrenko?

Grigore Petrenko: „Sunt de acord că astfel de declarații sunt incompatibile cu statului de demnitar înalt în guvernul Federației Ruse, cu rangul său de prim vice-premier în guvernul Federației Ruse. Desigur, astfel de declarații sunt inacceptabile în relațiile cu alte state, dar mai ales cu o țară, cu care există un acord de bază despre prietenie și colaborare. De ce declararea drept persona non grata s-a întâmplat abia acum? Mi se pare că, pur și simplu, au coincis, să zicem așa, cărțile mai multor jucători, inclusiv aici, în Moldova, în particular la Plahotniuc și la Dodon. Puțină lume nu va fi de acord cu faptul că astăzi Plahotniuc controlează toată situația în țară, inclusiv politica externă, și noi înțelegem contextul în care totul s-a întâmplat. Contextul este următorul: împreună cu Dodon, cu Partidul Democrat și cu Partidul Socialiștilor a fost votată modificarea sistemului electoral care a fost criticată de parteneri din exterior, în primul rând de Comisia Europeană, de reprezentanții Comisiei Europene, inclusiv de Statele Unite ale Americii care, de fapt, au exprimat cele mai dure comentarii în acest sens. Ambasada SUA în Facebook a comentat acest lucru, spunând că Statele Unite sunt dezamăgite, însă oricum acesta a fost un comentariu oficial. A fost cel mai dur comentariu, mai dur decât caracterizarea acestui eveniment de către Uniunea Europenaă. Trebuie să recunoaștem cp Plahotniuc s-a întors la 180 de grade față de partenerii săi externi, occidentali, și aceasta, cred, a fost o palmă dată de el Occidentului pentru a arăta că el are suveranitate, că ei pot de toate și lor le este indiferent de toate. Mai mult, ei au încălcat chiar Declarația semnată în ajun cu reprezentanții Departamentului de Stat al SUA despre relansarea dialogului, a parteneriatului strategic între Moldova și UE, Moldova și SUA, în care unul dintre punctele stipula necesitatea realizării recomandărilor Comisiei de la Veneția. Iată pe acest fundal Plahotniuc trebuia să demonstreze că el este totuși un politician proamerican, prooccidental, că el este aici un garant al integrări europene etc. Dar cum el poate să o demonstreze? Doar prina astfel de acțiuni antiruse, declarând pe un demnitar înalt din Rusia drept persona non grata, deși el, după părerea mea, a meritat să fie declarat persona non grata prin afirmațiile sale”.

Europa Liberă: Cred că aici puțină lume nu va fi de acord.

Grigore Petrenko: „Deci, aceasta este o încercare disperată a lui Plahotniuc să placă Occidentului. El investește mult în aceasta, el are companii de lobby, care promovează interesele și imaginea sa în Occident, în primul rând în Statele Unite ale Americii. Și acum el, cu tot dinadinsul, va încerca și mai departe să demonstreze că el nu este legat cu Dodon, deși această relație există, acest tandem este evident. Ei coordonează mai multe acțiuni, nu doar modificarea sistemului electoral. Și cred că noi am ajuns la o astfel de situație când deja partenerii occidentali ai Republicii Moldova au înțeles foarte bine că există acest tandem, că ei sunt duși de nas. Însă mai există cei care, să zicem, mai poartă ochelari roz. De aceea, acest gest le este adresat”.

Europa Liberă: Da, însă în aceste condiții, domnule Țăranu, acest gest poate să convingă pe partenerii occidentali care cu două săptămâni în urmă s-au exprimat foarte critic despe modificarea sistemului electoral? Cu alte cuvinte, va reuși domnul Plahotniuc să deturneze situația, să se întoarcă la strategia de altădată: „fiu de cățea, dar al nostru”?

Anatol Țăranu: „Da, este o întrebare bună care presupune o analiză foarte profundă. Prima constatare pe care trebuie mereu să o facem când analizăm o astfel de situație, este că politica externă întotdeauna reprezintă continuarea politicii interne. Este o axiomă, o formulă care este îndeosebi de actuală în situația actuală în Republica Moldova. Iar acum ceea ce ține de Plahotniuc și de direcția pe care o are majoritatea parlamentară și guvernul. Fără îndoială, ei au o sarcină să-și consolideze, să zicem, renumele său în fața partenerilor occidentali. Este un lucru absolut clar. Însă cred că sarcina aici nu este doar una de politică externă, ci și o sarcină de politică internă”.

Europa Liberă: Aș vrea să înțeleg un lucru. Noi am început să discutăm despre domnul Plahotniuc deoarece pentru dumneavoastră este clar că această decizie nu aparține Ministerului Afacerilor Externe...

Anatol Țăranu: „Dumneavoastră ați crezut că această decizie a luat-o Galbur?”

Europa Liberă: …și nici președintelui Parlamentului care a anunțat-o. Este o decizie luată personal de domnul Plahotniuc.

Grigore Petrenko: „Desigur”.

Anatol Țăranu: „Este absolut clar că această decizie...”

Europa Liberă: Clar. Am vrut să clarific acest lucru.

Anatol Țăranu: „…Astfel de decizii, de un astfel de caracter și de astfel de proporții, nu pot fi luate de ministrul afacerilor externe. Este absolut clar”.

Europa Liberă: Și nici de președintee Parlamentului.

Anatol Țăranu: „Nici de președintele Parlamentului. Este o decizie politică de un nivel înalt care controlează situația din Republica Moldova. Iar când noi vorbim despre domnul Plahotniuc, este deja o axiomă că acest om determină nervul politic al Republicii Moldova...”

Europa Liberă: De ce toată această istorie este un factor al politicii interne?

Anatol Țăranu: „Da, pentru că eu cred că sarcina constă nu doar în asigurarea unui renume în fața partenerilor noștri occidentali. Nu o dată am avut ocazia să vorbesc despre aceasta, dar repet că această conexiune evidentă între Dodon și Plahotniuc, între guvernarea majoritară și socialiști, poartă un caracter temporar. Nu este un disc long play. Ei trebuia să treacă un râu. În momentul în care ei au făcut-o, cărările lor se despart categoric. Războiul dintre Dodon și Plahotniuc este un lucru în sine, el se va întâmpla inevitabil. Ei împreună nu pot conviețui pe terenul politic din Moldova, unul din ei trebuie să cadă. Este un lucru absolut evident. Mai ales în situația când în spatele lui Dodon se află Rusia care practic nu-l agrează pe Plahotniuc”.

Moldova, Grigore Petrenco, Natalia Morari
Moldova, Grigore Petrenco, Natalia Morari

Grigore Petrenko: „Aici nu aș fi de acord cu domnul Țăranu. Mi se pare că acest tandem care deja a devenit unul evident, va fi de lungă durată. Astăzi Plahotniuc are foarte multă nevoie de Dodon, dar și Dodon are nevoie de Plahotniuc pentru a-și atinge scopurile politice atât în interiorul țării, cât și peste hotarele ei. De fapt, Dodon este folosit și va fi folosit și mai departe, cel mai probabil ca un fel de sperietoare pentru Occident, iar Plahotniuc va fi folosit de către Dodon ca o sperietoare pentru Rusia. Și, în acest sens, ei deja nu mai pot unul fără altul. Cred că în urma acestui scandal cu Rogozin, în sens politic au câștigat câțiva. A câștigat Plahotniuc prin faptul că încă o dată a demonstrat Occidentului că nu are nimic în comun cu Dodon, iar Dodon încearcă să-și consolideze electoratul prorus prin afirmații tari pe fundalul acesui scandal. Cred că și domnul Rogozin a obținut anumite avantaje politice, deoarece au urmat niște afirmații patriotice dure: „vă vom arăta noi vouă!” Deci, ei toți au câștigat...”

Europa Liberă: Deci, dumneavoastră nu sunteți de acord cu ideea că între Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor inevitabil va fi un război?

Grigore Petrenko: „Cred că va fi o mimare a războiului, dar în realitate vor fi acțiuni coordonate”.

Europa Liberă: Domnule Țăranu, să ne întoarcem la cuvintele dumneavoastră. Mai mulți experți consideră că PD și PSRM încearcă, de fapt, să construiască în Moldova un sistem clasic cu două partide: unul ocupă aripa proeuropeană, iar altul – cea prorusă. Astfel ei vor juca la nesfârșit pe acest antagonism și mereu vor speria lumea arătând spre celălalt. În opinia dumneavoastră, războiul este inevitabil, dar cine atunci va lua locul celui căzut, dacă unul va câștiga?

Anatol Țăranu: „Aceasta deja ne-o va arăta viitorul”.

Europa Liberă: Credeți, de exemplu, că pentru Partidul Democrat este mai avantajos să aibă în viitorul Parlament o opoziție puternică de dreapta, decât pe Dodon cu care PD a reușit să construiască o comunicare destul de eficientă?

Anatol Țăranu: „Scopul Partidului Democrat este să nu permită ca Dodon să câștige alegerile. Victoria lui Dodon la alegeri va însemna moartea Partidului Democrat și a lui Plahotniuc. Acest luctu este foaarte clar. Iar astăzi Dodon, dacă e să judecăm după sondajele sociologice, câștigă în alegeri. Credeți că Dodon, după ce va câștiga în alegeri, după ce își va crea guvernul și majoritate parlamentară, îl va lua pe Plahotniuc în considerație? Pentru mine este ceva de la sine înțeles. Este absolut clar că nu”.

Europa Liberă: Dar dacă există anumite fire invizibile de control care nu ne sunt încă cunoscute?

Anatol Țăranu: „Aceasta este deja altceva, asemenea fire pot exista, și cu cât mai mult îl deranjează pe Dodon, cu atât mai mult el își propune drept scop să câștige în alegeri. Dar dacă să ținem seama că Dodon nu este o figură politică independentă. Într-un fel el este o paiață. Nu aș vrea să utilizez acest termen vizavi de președintele țării mele. Însă deja este evident”.

Europa Liberă: Dar dacă domnului Plahotniuc nu-i convine venirea la putere a socialiștilor, de ce atunci trebuia să âl ajute pe domnul Dodon să devină președinte? Este cunoscut faptul că toate posturile sale de televiziune și toate resursele media au fost folosite pentru susținerea lui Dodon.

Anatol Țăranu: „…Înțeleg. Dar pe cine trebuia să facă președinte? Pe Maia Sandu? Care în sensul acesta este mult mai periculoasă pentru Plahotniuc”.

Europa Liberă: Înțeleg, dar în același timp postul de președinte cu un an și jumătate până la alegerile parlamentare este o susținere mai mult decât seriosă pentru socialiști. Sunt sursele media, sursele administrative, posibilitatea de a se întâlni cu președinții, cu...

Anatol Țăranu: „Natalia, dar nu era nicio ieșire. El trebuia să riște, deoarece Sandu și, mai ales, Năstase era o variantă, pur și simplu, mortală pentru postul de președinte. De aceea el trebuia să aleagă răul cel mai mic. Și acest rău mai mic era Dodon. Mai ales, cum ziceți dumneavoastră, există pârghii de influență asupra lui Dodon, dacă există un compromat care îl poate ține în frâu etc. Sarcina este de a nu permite ca Dodon să iasă din frâu, ca acest compromat să lucreze și mai departe, dar aceasta poate fi doar în cazul în care Dodon nu câștigă alegerile. Însă astăzi, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat cu Rogozin și în general relațiile cu Rusia, statul rus pune în fața lui Dodon sarcini foarte concrete. Ascultați-l pe oricine, inclusiv pe Rogozin, iar noi vom aștepta până când prietenii noștri vor câștiga alegerile în Moldova”.

Europa Liberă: Vor veni la putere, da.

Anatol Țăranu: „Și în acest caz este foarte clar: faptul că Rogozin a fost declarat persona non grata și așa mai departe, au înghițit momeala și au mers la măsuri de excepție. Este foarte clar că Partidul Democrat și-a propus în Republica Moldova să creeze din Rusia o imagine a dușmanului, mai ale că Rusia în acest sens ajută, pur și simplu, merge în întâmpinarea acestor doleanțe. Acum noi am ajuns la acel punct de la care începe bifurcarea. Interesele acestei uniuni temporare între Dodon și Plahotniuc își încheie acțiunea lor. Mai departe drumurile se despart. Alegerile vor fi acea oră „x” care va trebui să decidă cum se va dezvolta Moldova mai departe.

Europa Liberă: Aici eu aș vrea să remarc că, după părerea mea, o discuție punblică a agendei geopolitice este utilă și avantajoasă atât Partidului Democrat, cât și socialiștilor, deoarece cu un an înaintea alegerilor toată lumea începe iarăși să vorbească despre același pericol rusesc, despre Rogozin etc. Niciunul nu-și pune întrebarea, unde este miliardul, ce se întâmplă cu sistemul de justiție, cu reformele etc. Este avantajos și pentru domnul Plahotniuc, dar în același timp este avantajos și pentru domnul Dodon, deoarece cu cât mai mult se luptă cu pericolul rusesc, cu atât mai mult electoratul său prorus îi salută orice afirmații ale sale cu caracter prorusesc.

Anatol Țăranu: „Natalia, sunt, pur și simplu, uimit de naivitatea acelei părți din comunitatea de experți din Republica Moldova care consideră că o confrutate geopolitică în Moldova poate fi înlocuită cu lupta împotriva regimului oligarhic”.

Europa Liberă: Nu, nu, eu, pur și simplu, spun că orice altă confruntare a fost cumva exclusă din spațiul public.

Anatol Țăranu: „Natalia, aceasta există în mod obiectiv, și noi nu putem face nimic. Confruntarea geopolitică este un mare background, este un mare ecran pe care se proiectează în general totul, inclusiv și lupta cu oligarhia. Pentru că, dacă noi vom pierde războiul geopolitic și se va întâmpla reorientarea spre Rusia, nu va fi niciun fel de război cu oligarhia. Deoarece în acel spațiu în care poate să se pomenească Moldova nu există posibilitatea de a lupta cu regimul oligarhic”.

Europa Liberă: Reiese că acum unica persoană care poate lupta cu oligarhia în sensul larg al cuvântului, prin menținerea unei distanțe față de Rusia, este oligarhul Plahotiuc, deoarece el cel mai eficient luptă cu pericolul rus.

Anatol Țăranu: „Nu este așa, Natalia. Pur și simplu, așa ceva se întâmplă în politică, când interesele nemijlocite ale oligarhului Vlad Plahotniuc nu coincid, în cazul dat, cu interesul geopolitic. Iată și tot tabloul. Și în acest sens Plahotniuc este nevoit să aleagă ceea ce îi asigură supraviețuirea și interesele sale pentru perioada imediat apropiată și nu cea îndepărtată”.

Grigore Petrenko: „Aici eu iarăși nu voi fi de acord în mai multe privințe cu domnul Țăranu. Mai întâi, Moldova n-ar putea să scape de agenda geopolitică. Dincolo de aceste afirmații ale Chișinăului oficial și așa mai departe, cred că Plahotniuc câștigă destul de bine din utilizarea surselor rusești, în particular, din retransmiterea „Primului canal” în Moldova, a mai multor posturi de radio etc. Dar ele sunt niște mărunțișuri. În plus, omul său conduce cea mai mare companie din țară, „Moldova-gaz”, pe care, de fapt, o posedă acționarul principal „Gazprom”. El a participat în schema de import a enegriei electrice din Transnistria, produse în baza gazelor naturale gratuite, și, de fapt, subsidiază bugetul transnistrean. Mai erau și anumite tampoane financiare, o parte din care, se știe, plecau pe conturi din off-shore. Deci, Plahotniuc destul de bine combină aceste afirmații dure în adresa Rusiei cu faptul că el câștigă din Rusia. Și aceasta o știe toată lumea, inclusiv în Federația Rusă. El este și cetățean al Federației Ruse”.

Anatol Țăranu: „De ce Rusia nu ia măsuri...”

Grigore Petrenko: „Astfel, apar multe întrebări. Cât de sincere sunt toate aceste afirmații și acțiuni antirusești. Sau ele sunt o parte dintr-un joc, imitat în mod special pentru a păstra sau a crea imaginea unui politician prooccidental și pentru a plăcea în Occident. Cred că mai mult înclin spre a doua variantă. Într-un anumit anturaj, Plahotniuc poate foarte rapid să-și schimbe încălțămintea și să devină un politician prorus. Și aceasta, cred, este caracteristic tuturor oligarhilor și dictatorilor de acest fel, care acaparează puterea într-o țară sau alta. Ei acționează în baza altor reguli, reies în mod exclusiv din interesele lor personale, nu mai vorbim de interesele țării, interesele geopolitice etc. Mi se pare că aceasta este, pur și simplu, un joc, iar ceea ce se referă la relația dintre Plahotniuc și Dodon, aceasta nu a apărut acum, ci există deja de mai mulți ani. Prima dată, cred, a fost un exemplu foarte elocvent când Dodon l-a votat pe Timofti pentru postul de președinte și împreună cu Greceanâi și Abramciuc a ieșit din fracțiunea PCRM. A fost un mare scandal. În plus, noi știm că Plahotniuc l-a ajutat pe Dodon atunci când pe ultima sută de metri a scos partidul „Patria” din scrutin și în consecință Partidul Socialiștilor a luat 25 de mandate. Apoi Plahotniuc l-a ajutat pe Dodon modificând Constituția prin intermediul Curții Constituționale și a eliminat din campania prezidențială pe unul din concurenții săi de stânga, convențional vorbind. Deci, el l-a făcut președinte, l-a ajutat prin sursele sale administrative, sursele media. Și astăzi, cred, ar fi naiv să credem că el nu-l va susține și mai departe, pentru că ei, Plahotniuc și Dodon, sunt un tot întreg, un organism integru. Astăzi, ei, pur și simplu, înceară să ducă de nas, cum se mai spune, pe partenerii internaționali. Sper că cei din urmă au început deja să înțeleagă aceasta”.

Europa Liberă: Poate, ei sunt un tot întreg până când Plahotniuc controlează totul, însă, de fapt, dacă în urma alegerilor socialiștii pe neașteptate vor lua majoritatea, cel puțin una simplă și vor putea crea guvernul său și așa mai departe, situația se poate schimba.

Grigore Petrenko: „Cred că sarcina socialiștilor la alegerile următoare, am în vedere sarcina pe care Plahotniuc o pune în fața lui Dodon, este să nu câștige în alegeri. Și faptul că ei au modificat sistemul electoral spre cel mixt nu îi este absolut avantajos ca unui partid...”

Anatol Țăranu: „Socialiștilor...”

Grigore Petrenko: „…Da, am în vedere pe socialiști. Mult mai avantajos pentru ei ar fi fost sistemul electoral vechi...”

Europa Liberă: …Cel proporțional.

Grigore Petrenko: „…Cel puțin sondajele arată că ei ar fi luat mult mai multe voturi decât în cazul sistemului mixt. Iar acum totul se face pentru ca ei să nu câștige alegerile. Și cred că ei nici nu se vor strădui prea mult. Desigur, ei vor mima lupta, însă din contul deputaților uninominali, cred, se va forma o nouă majoritate parlamentară care va păstra la putere acest regim. Acum vorbesc despre cel mai posibil scenariu. Dacă opoziția nu se va constitui, am în vedere opoziția adevărată, nu cea falsă, și nu va elabora o anumită poziție și politică unică, un program de acțiuni comune pentru lupta cu acest regim, atunci, din păcate, ne vom pomeni în situația când această guvernare, pur și simplu, schimbându-și măștile, va rămâne pe locurile sale”.

Europa Liberă: Domnule Țăranu.

Anatol Țăranu: „Ceea ce spune colegul meu de platou are, desigur, o anumită logică, însă ea se ciocnește de un șir de argumente care nu corespund cu această logică. Încercarea de a fugi de agenda geopolitică l-a făcut pe Dodon președinte. Nu trebuie să o uităm. În Republica Moldova a existat încercarea de a uni toată opoziția sub o singură umbrelă. Care au fist rezultatul? Dodon a devenit președinte. Și, așa cum spuneți dumneavoastră, un aliat fidel al lui Plahotniuc. Moldova în această zonă este, să zicem, un caz aparte. Societatea noastră este extrem de fragmentată și mă tem că încercarea de a continua ignorarea agendei geopolitice va duce pur și simplu la o catostrofă și la consolidarea regimului oligarhic, repet, reieșind din faptul că dacă noi ne vom reorienta spre Rusia, nu va mai fi nici un fel de luptă cu oligarhia. Nici un fel de luptă. Și nu este neapărat faptul că, păstrând formula de azi a integrării europene, destul de inconsecvente, de altfel, și este un calificativ destul de eufemic care se utilizează în acest context, noi, bineînțeles, nu vom reuși foarte multe. Însă, menținând calea integrării europene, noi păstrăm șansele pentru ca mai devreme sau mai târziu să ajungem la un regim antioligarhic și la spargerea sistemului oligarhic. În variantă rusească nu vom avea nici o șansă. Dumneavoastră ziceți, de exemplu, că în Moldova mass-media rusă se află în mâinile lui Plahotniuc. De ce Rusia nu pune capăt acestui lucru? Știți, de ce?”

Europa Liberă: Aceasta se poate întâmpla destul de curând. Se știe că în octombrie se încheie acordul dintre „Prime” și „Primul canal”.

Anatol Țăranu: „Natalia, odată ce se va întâmpla acest luctu, toate aceste posturi de televiziune nu vor mai funcționa în Moldova. Pur și simplu, nu vor mai funcționa...”

Europa Liberă: Iar ei în curând vor înceta să funcționeze, deoarece acele modificări care vor intra în vigoare de la unu octombrie, de fapt, vor face existența unor astfel de posturi de televiziune care costă foarte scump, absurdă din punctul de vedere economic.

Anatol Țăranu: „Iar acum, Natalia, spuneți-mi, de ce Rusia, care o înțelege foarte bine, are nevoie de aceasta? Și de ce ei încă îi mai permit lui Plahotniuc să mai folosească această perioadă pentru ca el să continue să câștige bani?”

Europa Liberă: Întrebare, întrebare.

Anatol Țăranu: „Răspunsul este foarte simplu. Pentru că nu în zadar a fost inițiată campania de propagandă antirusă în Republica Moldova. Este o preîntâmpinare pentru Rusia: dacă veți mai face o mișcare, noi în general vom închide toate posturile de televiziune și voi nu veți mai emite aici. Și atunci Rusia, reieșind din necesitatea de a păstra Moldova în spațiul său informațional, a zis: bine, lasă acesta să câștige mai departe, iar noi, cel puțin, vom păstra influența informațională asupra Moldovei”.

Europa Liberă: Aici nu voi fi de acord. Cred că toamna aceasta ne așteaptă o foarte mare schimbare în piața mediatică, inclusiv în legătură cu legea despre antipropagandă.

Anatol Țăranu: „Apropo, același lucru se referă și la „Gazprom”. Dacă nu era acest om, era să fie altcineva. Oricum era cineva care ar fi fost legat de această companie...”

Europa Liberă: Vă propun să ne întoarcem la problema cu care am început această discuție. L-am citat pe Dmitri Rogozin care a preîntâmpinat toată lumea: „Asteptați-vă la o ripostă, ticăloșilor!” Ce răspuns poate aștepta acum Moldova din partea Rusiei? Și cât de dureros va fi acest răspuns?

Anatol Țăranu: „Dumneavoastră știți, Rusia are acum o dilemă: ce să facă? Să lovească puternic în Moldova și...”

Europa Liberă: …Lovind în Dodon...

Anatol Țăranu: „…Lovind în Dodon, este adevărat, și totodată să crească și mai mult interesul Occidentului pentru Moldova. Rusia o înțelege foarte bine. Dumneavoastră știți ce s-a întâmplat atunci când Rogozin a fost expulzat de aici? A avut loc o revoltă în spațiul postsovietic, o revoltă împotriva Rusiei. Și aceasta nu este doar un caz local, este un exemplu pentru tot spațiul postsovietic: este posibil să te comporți altfel cu Rusia. Și la Moscova o înțeleg foarte bine. Este un precedent și cu acest precedent trebuie acum de făcut ceva. Această criză trebuie cumva rezolvată. De aceea Rusia nu ezită să vină cu răspunsul, ea încearcă să înțeleagă însă corect: noi odată deja am lovit în Moldova în 2006...”

Europa Liberă: …Și la ce a dus aceasta.

Anatol Țăranu: „…Atunci când dependența economică a Republicii Moldova față de Rusia a fost una imensă, Moldova a suferit pierderi enorme. Dar la ce a dus aceasta?”

Europa Liberă: În consecință, în 2009 au câștigat proeuropenii...

Anatol Țăranu: „Da, de aceea Rusia înțelege foarte bine despre ce este vorba. Acum ceea ce s-a întâmplat cu Rogozin reprezintă pentru ei un mare pericol. Cum așa, o astfel de țară ca Moldova i-a dat un șut primului vice-pemier al guvernului rus! Nu în zadar Peskov a zis: este mai periculos decât sancțiunile din partea Statelot Unite. Desigur, el a zis-o instantaneu, neintenționat. Toată lumea se gândește: cum așa?”

Europa Liberă: În principiu, o putem lua drept complement. Domnule Petrenko, ce răspuns putem aștepta?

Grigore Petrenko: „Cred că dacă vor exista anumite sancțiuni personale față de anumiți reprezentanți ai guvernării moldave, aceasta va fi încă un cadou pentru Plahotniuc pe care el, bineînțeles, în va fi folosi și îl va prezenta în continuare partenerilor occidentali ca pe un argument: uitați-vă, ce luptător cu pericolul rus eu sunt. Deci, eu consider că dacă vor fi anumite sancțiuni personale, aceasta va fi încă un cadou pentru Plahotniuc. Și toate aceste afirmații, destul de grosolane – „ticăloșilor”, „maniere de țigani” – pe care le-a folosit Rogozin, toate acestea, din păcate, sunt niște cadouri pentru Plahotniuc. Cred că cel mai eficient răspuns al Moscovei la tot ce s-a întâmplat ar fi să scoată ochelarii rozi și să-l privească atent pe Dodon, deoarece dacă îl privești atent, îl poți zări neapărat pe Plahotniuc. Și doar schimbarea principială a atitudinii față de Dodon, cred, poate scoate acum relațiile moldo-ruse la un alt nivel. Iar dacă se va vorbi în continuare că președintele nu este vinovat, că el nu poate face nimic, dar el este un președinte prorus, el este al nostru etc., însă restul guvernării din Moldova, puterea executivă este atât de proamericană. Aceasta mi se pare atât de naiv și atât de lipsit de seriozitate. Cred că aceasta va duce doar la provocări noi de același fel”.

Europa Liberă: Și totuși, în opinia dumneavoastră, va urma un răspuns?

Grigore Petrenko: „Cred că da, desigur, va urma”.

Europa Liberă: Domnule Țăranu, va urma sau nu?

Anatol Țăranu: „Trebuie să urmeze, nu poate să nu urmeze. Rusia nu o poate lăsa atât de simplu. Apropo, sunt absolut de acord aici cu domnul Petrenko și cred că un astfel de cadou pe care Rogozin l-a făcut lui Plahotniuc, ar fi greu de imaginat. Plahotniuc, în general, ar fi trebuit să comande un bust al lui Rogozin și să-l pună în oficiul său”.

Europa Liberă: De aceea, probabil, noi vom afla mai târziu că anume aceasta s-a și întâmplat. Vă mulțumesc pentru această discuție. Peste o lună, cred, vom cunoaște dacă va urma un răspuns sau nu. Ați ascultat emisiunea „Punct și de la capăt”. Ne vom auzi peste o lună, pe undele postului de radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG