Linkuri accesibilitate

Premierul ungar, Viktor Orban, le-a spus maghiarilor de la Cluj cu ocazia aniversării a 500 de ani de Reformă Protestantă că datoria lor este să-și adune familiile în biserică și să le explice că „viitorul va fi în limba maghiară”.

La fel ca mulți dintre reprezentanții puterii de la Budapesta, premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, călătorește prin Transilvania de câteva ori pe an, cu ocazii aniversare, pentru discursul din tabăra anuală a tineretului maghiar de la Tușnad sau pur și simplu pentru a păstra legătura cu maghiarii din România. Există, bineînțeles, mereu și un substrat electoral, fiindcă în România sunt circa 1.200.000 de maghiari, din care aproape jumătate au dublă cetățenie.

Obținerea voturilor celor peste jumătate de milion de unguri din România e o miză serioasă pentru FIDESZ, Uniunea Civic Maghiară, partidul conservator condus cu mână de fier de Viktor Orban. În 2014 însă doar ceva mai mult de 100 de mii dintre cei care dețin și pașapoarte ungurești au votat. Pentru alegerile din primăvara care vine, Viktor Orban are însă nevoie de o implicare mai mare a maghiarilor din România, așa încât el însuși a venit mai des și cu mesaje bine alese. Astfel, premierul ungar s-a aflat în Ardeal la sfârșitul săptămânii care a trecut și va fi prezent și sâmbăta care vine.

La Cluj a vorbit cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la Reforma Protestantă, după o procesiune la care au participat mai mult de 1000 de oameni și care s-a încheiat la Institutul Teologic. Premierul Ungariei și-a început discursul la această aniversare simbolică spunând că urmează o epocă a mândriei naţionale în întregul bazin carpatic.

După cum arată harta tendințelor politice din regiune, această epocă a început deja pentru țările de la Vișegrad cu politicile radical conservatoare din Ungaria și Polonia. În România, discursul naționalist cunoaște un entuziasm suspect în mass media, dar și în anumite medii intelectuale, în special din Transilvania, iar aniversarea de anul viitor a celor 100 de ani de la Marea Unire ar putea duce la radicalizarea celor două părți chiar în jurul acestei teme.

Viktor Orban a făcut apologia rezistenței ungurilor în regiune, vorbind despre ultimii 500 de ani, ca garanție pentru următorii 500. A adus aminte de bătălia de la Mohach (1526) în care otomanii lui Suleigman Magnificul au împărțit teritoriul țării pentru 150 de ani „în trei bucăți”, apoi despre Tratatul de la Trianon care a „rupt” Ungaria în cinci.

„Noi construim acum o naţie maghiară compactă”, a declarat premierul Orban la Cluj, adăugând că interesul Ungariei este „construirea unui viitor în care românii şi maghiarii să trăiască şi să conviețuiască echilibrat şi în care drepturile maghiarilor să fie recunoscute”. „Datoria dvs., a spus Viktor Orban în discursul său de la Institutul Teologic Reformat, este să adunaţi familiile în biserică şi să le explicaţi că viitorul o să fie în limba maghiară”.

La Florești, lângă Cluj, în cea mai mare comună din România, unde a inaugurat o biserică reformată finanțată trei sferturi cu fonduri de la guvernul ungar, Viktor Orban le-a spus oamenilor că Ungaria este suficient de puternică pentru a-și asuma responsabilitatea pentru situația etnicilor maghiari din Transilvania. E adevărat că Budapesta are în mod tradițional o diplomație are printre priorități politicile față de ungurii din afara granițelor și că prin negocieri, presiuni și înțelegeri au reușit să-și atingă, în general, obiectivele.

Spre exemplu, recent, Budapesta a declarat că va relua susținerea României la OECD, clubul celor mai dezvoltate economii din lume, dacă oficialii români vor redeschide liceul catolic din Târgu Mureș. Liderul partidului de guvernământ, Liviu Dragnea, i-a făcut promisiuni lui Viktor Orban în acest sens, cu toate că subiectul liceului e controversat și blocat cumva de o hotărâre judecătorească.

Rămâne de văzut dacă anul viitor vor domina peisajul tendințele naționaliste sau compromisurile.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG