Sistemele electorale difera la fel de mult in Europa pe cât diferă regimurile politice. Simplificand situatia, se poate spune ca in Europa se aplica doua mari sisteme: a) scrutinul majoritar, care pune accentul pe prima functie a votului, si anume alegerea puterilor publice si b) reprezentarea proportionala, care, atribuind fiecarui partid un numar de scaune proportional cu voturile obtinute, permite ca reprezentarea politica sa corespunda cat mai mult opiniilor alegatorilor.
Scrutinul majoritar uninominal cu un tur de scrutin
Scrutinul majoritar este cel mai adesea uninominal. Scrutinul majoritar uninominal se aplica acolo unde in fiecare circumscriptie este pus in joc un singur scaun parlamentar. In Marea Britanie, de pilda, membrii Camerei Comunelor sunt alesi pe baza celor 635 de circumscriptii electorale. E lesne de inteles pentru ce scrutinul uninominal e considerat a fi cel mai simplu sistem de vot: există un singur invingator. Cel mai simplu sistem electoral imaginabil este astfel cel uninominal cu un singur tur de scrutin. Din lista de candidati castiga cel care obtine cele mai multe voturi, altfel zis cel care intruneste o majoritate relativa. In cazul alegerilor parlamentare, sistemul uninominal cu un singur tur de scrutin e predominant in Marea Britanie si in tarile care au fost colonii britanice, cum sunt Canada sau India. Candidatul care invinge intr-o anumita circumscriptie castiga indiferent cat de mic e avantajul sau. De aceea, un partid care vrea sa invinga in asemenea alegeri trebuie sa caute sa fie repartizat in mod omogen, mai degraba decat sa castige in anumite circumscriptii. Sistemul poate duce la ceea ce s-a intamplat deja in Marea Britanie, si anume ca un partid sa aiba majoritatea in numar absolut de voturi la scara nationala, dar sa fie minoritar in numarul de candidati invingatori, si deci minoritar in parlament. In general, acest sistem de scrutin uninominal majoritar cu un singur tur duce la bipartitism, la un parlament dominat de doua partide.
Scrutinul majoritar uninominal cu doua tururi de scrutin
Scrutinul uninominal majoritar cu doua tururi este mult mai complex. E cel practicat in Franta, de pilda, unde in al doilea tur candidatii se pot retrage, pot renunta cerandu-le atunci alegatorilor sa voteze pentru un alt candidat. Sunt două tururi de scrutin dacă în primul tur nu sunt obținute 51% din voturi de către un candidat. Aici intervin aliantele pre-electorale dintre partide. Este vorba de o reflectare a vechii polarizari a politicii franceze in partide de dreapta si partide de stanga. Formatiunile politice care nu reusesc sa intre in asemenea aliante pre-electorale sunt in general subreprezentate in parlament, de multe ori sub adevarata lor pondere electorala. Pentru a departaja candidatii dupa primul tur de scrutin se aplica diferite conditii eliminatorii. In Franta, pentru a ajunge in al doilea tur, un candidat trebuie sa obtina voturile a cel putin un sfert din alegatorii inscrisi.
***
La consumarea scrutinului local din Chişinău, care a reconfirmat că raportul de forţe între promotorii vectorului estic şi cel vestic se inversează în turul doi, a fost readusă în discuţii necesitatea introducerii turului doi în circumscripţiile uninominale pentru parlamentare.
Mai întâi lidera PAS, Maia Sandu, a vorbit despre riscurile pe care le implică sistemul mixt într-un singur tur, votat vara trecută de guvernarea democrată sprijinită de opoziția socialistă. Potrivit PAS, e un sistem nereprezentativ şi care scade şansele partidelor pro-europene. Exemplul invocat de PAS a fost că dacă alegeri locale din Chişinău ar fi fost într-un singur tur, atunci perdantul cursei, socialistul Ion Ceban, ar fi ieşit totuşi învingător în majoritatea circumscripțiilor din capitală.
A urmat declaraţia ambasadorul SUA, James Pettit, care a spus că scrutinul local ar fi demonstrat nevoia introducerii turului doi de scrutin la viitoarele alegeri parlamentare, ceea ce ar reflecta mai bine voinţa cetățenilor.
Iar joi fracţiunea liberal-democrată a avansat o iniţiativă legislativă de modificare a sistemului mixt prin introducerea turului doi invocând că alegerea deputaților într-un singur tur reduce reprezentativitatea Parlamentului.
Reprezentanții puterii au respins însă ca fiind neîntemeiate argumentele opoziției pro-europene.
Introducerea turul doi pentru alegerile din circumscripții e o chestiune pe care opoziția şi unii experți o revendică încă de la votarea sistemului mixt. După părerea lor, votul într-un singur tur îi avantajează net pe socialiști, care conduc în preferințe în majoritatea raioanelor. Iar unii experți cred chiar că Partidul Democrat le-a oferit acest bonus socialiștilor pentru a-i convinge probabil să susțină „mixtul” de care actuala putere are nevoie ca de aer pentru a supraviețui politic. Atât democrații, cât şi socialiștii au respins însă aceste supoziții. Deputatul socialist Vladimir Ţurcanu dimpotrivă îi suspectează de o eventuală înțelegere cu opoziția de dreapta pe democraţi despre care spune că ar fi mai avantajați dacă votul ar fi în două tururi. Ţurcan spune însă că PSRM va insista pe un singur tur:
„Turul doi asta înseamnă că se încep probleme de manipularea, se încep probleme cu șantajarea, cu coruperea etc. De aceea noi considerăm că mai democratic este să fie doar din primul tur. Democraților sigur că le-ar conveni mai mult turul doi. Noi am insistat, insistăm şi aşa prevede şi legea – doar primul tur.”
Iată cum comentează deputatul democrat Sergiu Sîrbu presupusul dezavantaj pentru PD a votului dintr-un singur tur:
„E posibil ca noul sistem electoral să fie profund dezavantajos probabil pentru PD, dar noi nu am schimbat sistemul în favoarea noastră. Totodată credem că e încă devreme să spunem pe cine avantajează. Nu este corect să extrapolăm alegerile locale din Chişinău. Vorbim despre scrutine diferite.”
Reacțiile promotorilor sistemului mixt par să reconfirme că nu mai rămâne loc pentru vreun compromis pe care guvernarea democrată şi opoziţia socialistă să-l facă în privința aplicării sistemului electoral mixt, în pofida tuturor criticilor.
