Linkuri accesibilitate

Pew Institute: majoritatea moldovenilor cred că valorile tradiţionale din societatea lor ar fi în conflict cu valorile occidentale.

Pentru mulți, valorile europene ar trece mai întâi prin valorile creștine și creștinism, sau, cum se spune des prin expresia-valiză: morala iudeo-creștină.

Altfel zis, continentul european s-ar defini mai întâi prin creștinism, însă e revelator faptul că atunci când experții și legislatorii care trebuiau să pună la punct o Constituție Europeană, cea care în cele din urmă s-a transformat în Tratatul de la Lisabona (semnat de toate țările UE în 2007, intrat în vigoare în 2009), ei au refuzat să menționeze în preambul creștinismul ca valoare fundamentală a Europei.

Motivul a fost unul foarte simplu: ceea ce distinge Europa de alte continente sau culturi nu este valoarea intrinsecă a creștinismului, sau a civilizației iudeo-creștine, ci epoca Iluminismului, Aufklärung.

De acolo vin o serie de concepte care încă trebuie să își croiască loc în mentalitatea est-europeană. Separarea bisericii de stat de pildă, ceea ce e foarte important când vedem ofensiva religiei în țări precum Polonia (catolicismul) sau România (ortodoxia).

Tot așa, Europa este singurul continent unde nu mai există pedeapsa cu moartea. Chiar și țări marginal europene, precum Rusia, Ucraina și Bielorusia au suprimat, sau au impus un moratoriu asupra pedepsei cu moartea.

La fel, majoritatea țărilor Europei occidentale sunt, în mod paradoxal, mult mai orientate social decât cele est-europene, care au sărit fără tranziție, printr-o terapie de șoc, la un model ultraliberal, unde solidaritatea si sindicalismul sunt văzute ca reziduuri ale comunismului.

Eutanasia, moartea voluntară aplicată medical este de asemenea o invenție socială a Europei occidentale, ca și paritatea salarială între bărbați și femei.

Drepturile homosexualilor sunt de asemenea o valoare europeană, multe țări permițând căsătoria cuplurilor gay și acordând exact aceleași drepturi cuplurilor hetero- ca și cuplurilor homo-sexuale.

Belgia a avut astfel un prim ministru deschis homosexual, Elio Di Rupo, iar actualul premier al Luxemburgului, Xavier Bettel, căsătorit civil cu iubitul său în 2015.

---------------

Un recent sondaj al Institutului Viitorul sugerează că moldovenii asociază Uniunea Europeană prioritar cu democraţia, drepturile şi libertăţile individuale, toleranţa şi alegerea liberă a modului de viaţă.

Aceste valori sunt însă printre ultimele pe lista celor pe care le consideră importante în viața lor, arată același sondaj.

Prioritare pentru ei sunt „modelul tradiţional de familie şi modul tradiţional de viaţă”, care sunt asociate cu Uniunea Euro-Asiatică dominată de Rusia. Iată de ce popularitatea acestei Uniuni o depăşeşte uşor pe cea a UE, consideră unii experţi.

Un recent studiu despre creștinismul în estul Europei realizat de institutul american de sondare a opiniei publice Pew arată că în Moldova, ţară preponderent ortodoxă, majoritatea cetăţenilor cred că valorile tradiţionale din societatea lor ar fi în conflict cu valorile occidentale şi că influenţa Occidentului ar trebui contrabalansată.

Studiul mai arată că 91 la sută dintre respondenţi cred că homosexualitatea este imorală şi doar 11 la sută ar accepta legalizarea cuplurilor LGBT. Doar 26 la sută consideră că democraţia este cea mai acceptabilă formă de guvernare, în timp ce 44 la sută optează mai curând pentru un model de guvernare bazat pe metode nedemocratice.

L-am întrebat pe politologul Dionis Cenuşă de ce valorile europene ajung să fie cu greu îmbrățișate de moldoveni, după opt ani de când Moldova şi-a declarat integrarea europeană drept cale de dezvoltare.

Dionis Cenuşă spune că sunt mai mulţi factori, iar cel evident ar fi că Republica Moldova se mai află încă în tranziţie spre democraţie:

„Instituțiile democratice şi tot ce ţine de drepturile omului, statul de drept, egalitatea în faţa legii – toate acestea sunt în proces de definitivare şi consolidare. Prin urmare, cetățenilor le vine foarte greu să înțeleagă valoarea lor din moment ce ei în realitate nu beneficiază de ele. Tranziția nu permite cetățenilor să simtă beneficiile acestor valori, care sunt şi valori europene.”

O altă explicaţie e că Moldova rămâne totuși cea mai săracă ţară din Europa, prin urmare preocupările prioritare ale cetăţenilor sunt cele de ordin economic şi social, spune Dionis Cenuşă:

„Moldovenii se confruntă cu probleme de supraviețuire. Prin urmare, când un cetățean este preocupat de existența sa, de supraviețuire, atunci ideile și viziunile legate de drepturile omului sau de statul de drept devin abstracte și străine. Chiar dacă în realitate drepturile omului reflectă necesitățile și năzuințele cetățenilor, preocupările cotidiene prevalează.”

Factorul cel mai important ţine totuşi de influență pe care o au în contrabalansarea valorilor occidentale promotorii valorilor tradiţionale şi creştine şi anume biserica ortodoxă, dar şi unii politicieni şi partide politice, spune Dionis Cenuşă.

„Din moment ce biserica intervine şi aplică instrumente mai subtile pentru a manipula cetăţenii apelând la religie, atunci cetățenii sunt puşi în situaţia de a alege între biserică şi valorile europene care reprezintă de fapt statul laic. Având în vedere că în Republica Moldova mai persistă paternalismul, așteptările cetățenilor că cineva le va rezolva problemele, că există biserica şi că se va preocupa de ei, împiedică cetățenii să participe plenar în viața publică şi să împărtășească valorile europene. Vorbind despre partide ne referim desigur la PSRM şi la preşedintele Igor Dodon care împreună cu partidul său folosesc filiera religioasă şi cea paternalistă pentru a-şi justifica planurile politice legate de tragerea Republicii Moldova în direcţia Uniunii Eurasiatice, în direcţia valorilor tradiţionale promovate intens şi chiar agresiv de Federaţia Rusă. Prin urmare, reticența cetăţenilor moldoveni faţă de valorile europene reflectă într-o oarecare măsură realitatea geopolitică în care Republica Moldova se află şi unde factorul rusesc şi cel Eurasiatic mai rămân puternic prezente.”

Recent preşedintele Igor Dodon şi-a atras critici dure după ce a declarat în public de mai multe ori că nu poate deveni preşedintele tuturor pentru că nu vrea să reprezinte comunitatea LGBT. Şi asta după ce a criticat marşul solidarităţii organizat de această comunitate.

Mai mulţi observatori şi activişti pentru drepturile omului au criticat apelurile la intoleranță şi declaraţiile homofobe ale şefului statului, spunând că acestea ar fi încălcat, inclusiv Constituția şi Jurâmântul prin care s-a obligat să respecte drepturile tuturor cetăţenilor.

Şi-a atras critici şi actuala guvernare democrată care deşi se declară pro-europeană a preferat să nu ia nici o atitudine.

XS
SM
MD
LG