Linkuri accesibilitate

Cazinou (casino) vine din italiană, de la casa, altfel zis casă, ca în română, doar că în italiana modernă termenul s-a dedublat.

Cu accentul pe i desemnează azi un bordel, în timp ce stabilimentul de joc are accentul pe ultima silabă: casinò.

Legislația diferă enorm de la o țară la alta, ba chiar și de la o entitate federală la alta, în țările care funcționează pe sistem federal.

În Statele Unite, jocurile de noroc au fost interzise în perioada interbelică și legalizate doar in statul Nevada, în anii 1930, in special în ceea ce avea să devină capitala cazinourilor: Las Vegas.

Unele state de mici dimensiuni, cum ar fi Monaco, cu al său Monte Carlo, Singapore sau fosta colonie portugheză Macau și-au construit o parte din prosperitate pe jocurile de noroc și cazinouri.

În Europa, cel mai mare cazinou e cel de la Estoril, în apropiere de Lisabona, dar cele mai multe cazinouri din lume se află însă în Statele Unite, unde 38 de state din 50 le-au legalizat sub o formă sau alta.

O situație aparte au în Amerca cazinourile triburilor indiene, care pot funcționa independent de aproape trei decenii încoace, de la o lege din 1988.

Rezervațiile indiene nu sunt reglementate de autoritățile statelor în care se află, așa că circa 240 de triburi indiene și-au deschis cazinouri, care aduc cu totul miliarde de dolari venit pe an.

Cel mai vechi cazinou din Europa e încă în funcțiune. Este vorba de cel din orășelul Spa, în munții Ardeni, în Belgia, stațiune termală foarte frecventată în sec. XIX, în special de aristocrația britanică și de unde vine termenul englezesc de spa pentru orice băi termale.

În Rusia, cazinourile și jocurile de noroc au fost interzise în 2009 și pot funcționa doar în patru mici regiuni marginale: Altai, Krasnodar, Kaliningrad, și Primorie.

În România, peisajul jocurilor s-a diversificat, după ce o lege din 2013 a decis că cluburile de jocuri de poker nu mai sunt obligatoriu legate de cazinouri și nu mai sunt nevoite să găsească artificii legislative pentru a funcționa sub tot felul de autorizații la limita legii.

Taxa pentru deschiderea unui club de poker este de 50.000 lei (românești) pe an. Tot în România, jucătorii plătesc o taxă de 25% pe câștiguri.

Desigur, însă, că explozia, multiplicarea nesfârșită a jocurilor de noroc online, a cazinourilor virtuale pun o mare problemă guvernelor, care văd astfel îndepărtându-se posibilitatea unor venituri importante.

----------------------------

Parlamentul Republicii Moldova a decis la începutul anului să instituie monopolul statului la toate tipurile de jocuri de noroc, exceptând cazinourile.

Iniţiativa a fost promovată de PD care domină coaliţia de guvernare la jumătate de an după ce liderul acestei formaţiuni, Vlad Plahotniuc, anunţa că pregăteşte un plan de reglementări „drastice” în domeniu.

La scurt timp după lansarea acelui avertisment toate cazinourile şi sălile de jocuri de noroc au fost închise şi le-au fost retrase licențele de activitate. Organele de drept anunțaseră atunci că activitatea acestora ar fi adus statului prejudicii de 15 milioane de lei.

Între timp două cazinouri au reuşit, în condiţii mai puţin transparente, să-şi reia activitatea, relatează „Ziarul de Gardă”.

Acest concurs de împrejurări ce a precedat votarea în parlament a noilor reguli ce ar urma potrivit autorilor să facă ordine în domeniu a trezit nedumerire în mediul experţilor. Unii dintre ei l-au asociat mai curând ca o acțiune de piar, dar şi o confirmare a faptului că instituţiile de drept ar acţiona la comandă politică.

Cât priveşte însăşi prevederile noii legi, mai mulţi experţi le apreciază mai curând pozitive cel puţin până la proba contrarie ce ar putea sa iasa in vileag dupa punerea în aplicare. Legea prevede, între altele, restricţii privind amplasarea sălilor de jocuri de noroc, dar şi gestionarea acestora exclusiv de Loteria Moldovei care până acum deţinea monopol doar aspura organizării loteriei naţionale. Reglementări stricte în acest domeniu există şi alte state şi sunt justificate reieşind din riscurile, inclusiv sociale asociate jocurilor de noroc, spune expertul economic Viorel Gîrbu.

„Desigur că statul trebuie să evite monopolurile, dar în acest caz statul trebuie să găsească un echilibru potrivit fiindcă ştim că acest gen de activitate crează şi o anumită dependenţă are şi o amunită influenţă şi impact social. Din acest motiv statul trebuie să vină cu o abordare mai nuanţată. Urmare a modificărilor pe care le-a impus acele puncte de jocuri care au împânzit capitala vor dispărea. De fapt au şi dispărut, vedem că sunt închise foarte multe. Este un lucru pozitiv pentru că cele mai mari riscuri s-au creat aici, în aceste entităţi mici. Nimeni nu le controla, aceste entităţi se ascundeau la orice colţ, era evident faptul că există o economie tenebră mare.” 2

L-am întrebat pe expertul Viorel Gîrbu de ce monopolul instituit de stat exclude cazinourile:

„Cazinourile sunt un pic mai deosebite. Nu fiecare cetăţean are acces la ele. Sunt reguli mai stricte şi cazinouri sunt mai puţine. Ca să deschizi un cazinou trebuie să îndeplinești un set de condiţii mai largi, să vii cu investiţii esenţiale. Iar statul la dorinţă are capacitatea să deţină un control mai bun asupra activităţii acestor entităţi din simplul motiv că un agent economic care investește zeci de milioane de lei pentru a deschide şi a opera un cazinou nu va risca să încalce legile. În plus cazinourile sunt greu şi scump de gestionat. Astfel încât statul nu îşi poate atribui această competenţă fiindcă nu dispune de mijloace suficiente.”

Înainte de a adopta noile prevederi legale majoritatea parlamentară a respins o iniţiativă venită de la opoziţie care prevedea lichidarea inclusiv a cazinourilor. În general, mai multe tentative de a reglementa mai drastic activitatea acestora au eşuat până acum, prin urmare unii experţi nu exclud că în spatele bunei intenţii a guvernării ar sta nişte interese foarte particulare cu țintă exactă.

XS
SM
MD
LG