Linkuri accesibilitate

Dacă afară sunt 45 de grade, dă-i muncitorului apă.

A fost o vreme când capitalismul filantropic nu se distingea de ceea ce azi e numit socialism.

Altfel zis, miliardarii utopiști, precum frații Nobel, creatorii dinamitei, sau belgianul Solvay, care a inventat soda de rufe, au căutat sistematic, la cumpăna secolelor XIX-XX, să amelioreze condiția muncitorilor în ideea simplă de a ameliora productivitatea.

Dacă sunt afară 45 de grade, dă-i muncitorului apă. Dacă e frig iarna, pune-i calorifere.

Ideea e foarte simplă: muncitorii, angajații, amploaiații lucrează mult mai bine dacă sunt tratați nu doar uman, dar dacă li se asigură condiții de lucru care să facă locul de muncă agreabil.

Dă-le apă când e prea cald afară, pune-le o mașină de cafea într-un colț (plătită de întreprindere), dă-le concedii de maternitate, respectă protecția muncii. Toate acestea nu au fost inventate de socialism sau comunism, ci de captalismul filantropic.

Astfel, se împlinește acum un secol de când mai multe state, inițial occidentale, au început să ofere concedii și stimulente financiare, ulterior numite alocații familiale, mamelor cu copii, avantajele extinzându-se apoi asupra întregii familii, în unele țări chiar asupra taților.

Inițiativa a venit din Franța și Belgia, mai întâi individual, din partea unor patroni membri ai unor mișcări social-creștine, preluate fiind apoi în legislație.

Dar și condițiile de muncă umane, cu aerisire în birouri și săli și orar de lucru de opt ore pe zi tot de la capitalismul filantropic vin.

Sigur, știm că într-un asemenea microcosm socio-economic există și nenumărate reguli care permit în primul rând proliferarea psihopaților în funcții de putere.

Cu toții am auzit povești de oroare cu muncitori pe bandă rulantă care, pentru că nu au dreptul să meargă la toaletă decât câteva minute pe zi, poartă pampers, feșe de bebeluși, în cazul că s-ar slobozi pe ei.

Apoi, toate țările Europei cunosc de asemenea cazuri de violență, de răzbunare sau gesturi disperate ale unor oameni aruncați într-o transă a violenței de șocul pierderii locului de muncă, sau al neplății salariilor, sau pur și simplu pentru că e prea cald la muncă.

Așa încât, în multe mari companii occidentale, angajații sunt acum încurajați să practice meditația nu doar în pauza de masă, dar li se plătesc cursuri de-a lungul săptămânii. Ba chiar, li se oferă o viață de yoga.

Și multe,multe ventilatoare și apă plată gratuită.

-----------------

Legislația muncii din Republica Moldova prevede câteva condiţii minime pe care e obligat să le asigure angajatorul pe timp de caniculă.

Atunci când temperaturile depășesc 30 de grade Celsius, angajatorii sunt obligați, între altele, să reducă intensitatea şi ritmul activităților fizice, să asigure ventilația la locul de muncă, să le ofere angajaților cel puțin 2 litri de apă pe zi, să le asigure echipamente de protecție și la necesitate dușuri, pentru ca să nu scurtează durata de muncă.

Angajatorii care nu pot asigura însă aceste condiții sunt în drept să decidă, de comun acord cu reprezentanții salariaților, reducerea programului de lucru în perioada caniculară.

Dacă nu întreprind măsuri, atunci angajatorii pot fi amendați cu până la 12.000 de lei, ce ar fi echivalentul a peste 650 de dolari.

Legislația mai obligă angajatorii să evalueze riscurile pentru a preveni accidentele de muncă şi să creeze consilii pentru securitate şi sănătate în muncă din care să facă parte reprezentanți atât din partea angajatorului, cât şi a lucrătorilor.

Această comisie trebuie să supravegheze inclusiv temperatura aerului la locul de muncă şi în cazul în care se depășesc maximele admisibile să identifice soluţii.

În ce măsură angajatorii respectă aceste obligaţii? L-am întrebat pe Victor Ţurcan, şef de direcţie din cadrul Inspectoratul de Stat al Muncii:

„Funcţie de sector, de exemplu, în sectorul agrar se respectă, se stopează lucrările şi la şantierele de construcţie în unele cazuri se stopează, dar unii mai încalcă. Este un pericol şi inclusiv lucrătorul trebuie să-şi dea seama că este supus unui factor de risc sporit, de aceea ar trebui de comun acord să asigure aceste măsuri pentru protecția vieții. În mare parte însă se respectă.”

Adrian Lungu, expert în dreptul muncii, spune că dacă în sectorul public majoritatea angajatorilor respectă aceste obligaţii şi le asigură salariaţilor condiţii minime de lucru, atunci în sectorul privat ar fi nevoie probabil de verificări mai riguroase.

Doar că nu e limpede deocamdată cine se face responsabil de efectuarea acestor verificări.

Ca urmare a recentei reorganizări, Inspectoratul Muncii verifică doar respectarea legii în ce priveşte raporturile de muncă. Atribuţiile de controlul în domeniul siguranţei şi sănătăţii muncii au fost distribuite altor instituţii şi nu e limpede dacă verificările au loc, spune Andrian Lungu.

„Rolul de verificare a acestor cerințe le-aș vedea realizate prin intermediul consiliilor pentru securitate şi sănătate în muncă unde sunt delegați reprezentanți ai salariaților şi ai angajatorilor.”

Dar cea mai mare problemă, adaugă Lungu, e că angajaţii nu-şi cunosc drepturile legale.

O confirmă şi șeful adjunct al inspectoratului muncii din cadrul sindicatelor Gheorghe Burbulea:

„Judecând despre numărul apelurilor telefonice pe care le primi putem concluziona că oamenii îşi cunosc drepturile în mică măsură. Ei nu ştiu că angajatorii sunt obligaţi să le creeze anumite condiţii de muncă pentru a le păstra sănătatea de aceea nici nu îşi cer drepturile.”

De regulă, când temperaturile depășesc pragul de 30 de grade Serviciul situații excepționale din cadrul Ministerului de Interne instalează în cele mai mari localități urbane corturi anticaniculă.

Acestea sunt amplasate în locuri aglomerate, în special în preajma piețelor agricole şi sunt un adevărat colac de salvare pentru vânzătorii ambulanți, dar mai ales pentru oamenii vârstnici.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG