Linkuri accesibilitate

Democraţii de la guvernare au iniţiat revizuirea prevederilor din legislaţie din cauza cărora au fost anulate alegerile de la primăria Chişinău câştigate de Andrei Năstase.

„Ziua tăcerii” înainte de alegeri este un reziduu al paternalismului vechii politici vizavi de cetățeni. Este, mai ales, un exemplu de legislație total depășită de era internetului și a rețelelor sociale.

Pe scurt, așa cum o știe toată lumea, în foarte multe țări, în ziua de dinaintea alegerilor este interzisă orice menționare publică a numelor candidaților sau a temelor partidelor. Același lucru e valabil în cazul interzicerii publicării sondajelor în ajun de alegeri și în ziua alegerilor.

Există însă și opinia juridică contrarie, care e aceea că o asemenea interdicție încalcă dreptul la libera exprimare. Este ceea ce a decis Curtea Constituțională a Bulgariei, de pildă, în 2009. În Ungaria, în schimb, Curtea Constituțională a decis să anuleze doar ziua de liniște electorală. În schimb, publicarea sondajelor în ajun de alegeri e permisă.

În unele țări, e vorba chiar de 48 de ore de interdicție, două zile întregi în ajun de alegeri.

Facebook și Twitter fac derizorie ideea de liniște electorală în ziua din ajunul alegerilor...

Rețelele sociale au perturbat însă foarte mult legislațiile preexistente. Greu de controlat, cu statut încă de libertate absolută prin unele părți, Facebook și Twitter fac derizorie ideea de liniște electorală în ziua din ajunul alegerilor.

În Slovenia s-a întâmplat chiar ca o persoană să fie condamnată pentru că postase pe Facebook un interviu cu un candidat în acea zi de presupusă tăcere electorală. Curtea Supremă a anulat acel verdict, argumentând că nu orice opinie este propagandă.

Conceptul de liniște electorală sau de ziua tăcerii este așadar un anacronism. El derivă din perioada de dinainte de era interconectivității și nu poate funcționa decât în țări precum Republica Moldova, sau anumite țări ale Africii și Asiei, în care masa populației rurale nu folosește pe scară largă internetul și rețelele sociale.

Rețelele sociale funcționează însă 24 / 24 ore și sunt incontrolabile în democrații.

Pe deasupra, ideea în sine a interdicției implică faptul că electoratul ar fi imatur și ușor influențabil de către mediile clasice de informare.

În schimb, sigur că anumite limitări trebuie să existe. De pildă, interzicerea adunărilor publice și a raliurilor electorale în ziua care precede alegerile. Asta pentru a evita mobilizarea forțelor de ordine și slăbirea capacității lor de intervenție în ziua alegerilor. Interzicerea postărilor pe Facebook este însă o măsură extremă, nedemocratică și practic inaplicabilă.

Inaplicabilă pentru că și dacă partidele opresc orice comentarii pe conturile lor sociale, precum Facebook sau Twitter, asta nu îi oprește pe simpatizanții partidelor să comenteze cum doresc… ceea ce duce la o situație de ipocrizie și de fofilare prin scăpările legii, care nu își are locul în democrații.

***

Pe fondul criticilor venite din interior, dar mai cu seamă din exterior, inclusiv de la Parlamentul European, în urma invalidării alegerilor locale din Chişinău, majoritatea parlamentară dominată de democraţi a iniţiat revizuirea legislaţiei electorale. În centrul atenţiei se află articolul ce se referă la „Ziua tăcerii” și „agitația electorală” în ziua votului, prevedere pe care s-a bazat controversata invalidare a scrutinului.

Opoziția parlamentară (PLDM, PL, PSRM şi PCRM) a criticat intenția guvernării spunând că e o încercare pentru detensionarea relațiilor cu UE, cea care a condamnat anularea scrutinului şi a decis suspendarea asistenței macrofinanciare. Opoziția susține că nu în legislație este problema, ci în felul cum aceasta a fost interpretată de o justiție controlată politic.

Fruntașii democrați, speakerul Andrian Candu şi premierul Pavel Filip, au lăsat să se înțeleagă o foarte posibilă anulare a „Zilei tăcerii”, adică a interdicției pentru agitația electorală din ziua alegerilor şi cea premergătoare votării.

Soluția finală ar urma să o propună în termen de două luni Comisia juridică a legislativului, cea care a fost mandatată să perfecționeze legislația electorală astfel încât precedentul din locale să nu se mai repete.

În mediul experţilor opiniile sunt împărţite.

Pavel Postică este directorul programului de monitorizare a proceselor democratice din cadrul Asociaţiei Promo-LEX, organizaţie care monitorizează scrutinele electorale. El consideră că prevederea care se referă la ziua tăcerii și agitația electorală în ziua votului ar trebui abrogată.

Pavel Postică
Pavel Postică

„Noi am menționat la fiecare scrutin că această normă pare să fie exagerată, atâta timp cât oricum agitație electorală se face de către susținătorii concurenților electorali. Atâta timp cât autoritățile nu pot controla un astfel de proces, este mai bine să-l liberalizezi, așa încât absolut toți concurenții electorali să fie în condiții egale, adică să poată să facă agitație electorală cu anumite excepții. Și această excepție, din punctul nostru de vedere, este localul secției de votare.

Justiţia a interpretat cu rea-credinţă termenul de agitație electorală... ...

Pavel Postică spune că termenul de agitație electorală este definit destul de clar în actuala legislaţie. În ea nu se regăsește însă termenul de mobilizare a alegătorilor, adică de chemare la vot fără a indica însă pentru cine să voteze. Probabil de această omisiune din legislaţie ar fi făcut uz magistraţii care au invalidat scrutinul din Chişinău, interpretând chemarea la vot drept agitație electorală. Pavel Postică spune că justiţia a interpretat cu rea-credinţă termenul de agitație electorală.

Pavel Postică spune că e prematur de anticipat care vor fi consecinţele eventualei renunţări la „Ziua tăcerii”, dar insistă pe ample campanii de informare a cetățenilor:

„Acum se pare că este un picușor cam târziu pentru o astfel de modificare sau cel puţin vor trebui să fie depuse eforturi considerabile pentru a informa alegătorii ca ei să înțeleagă că activitățile de agitație electorală, inclusiv în ziua alegerilor sau cea premergătoare acesteia, sunt permise pentru a nu tensiona situația.”

Juristul Pavel Midrigan, fost membru al Comisiei Electorale Centrate, este categoric împotriva permiterii agitaţiei electorale în ziua alegerilor şi cea premergătoare:

Pavel Midrigan
Pavel Midrigan

Ziua tăcerii este oportună pentru că noi nu prea ştim limitele. Trebuie oamenii lăsaţi liniştiţi în ziua scrutinului fiindcă la noi câteodată se primeşte cum te-ai duce la pescuit cu dinamita, aruncăm în ultimul moment o bombă şi oamenii umblă tulburaţi. În unele ţări se permite agitaţia în ziua votării, dar acolo e o altă cultură. Acolo nimeni pe nimeni nu bombardează în ultima zi sau în ajun, fiecare face alegerea conștient.”

Pavel Midrigan e de părere că problema nu e în existenţa acestei prevederi legale, ci mai curând în felul defectuos în care aceasta este uneori interpretată, cum s-a întâmplat la scrutinul local din capitală.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG