În luna august, Republica Moldova se transformă și se înviorează datorită diasporei, emigranților care revin în număr mare acasă, având vacanță în țările unde muncesc. Iar acasă, în timp ce își revăd rudele, prietenii, repară casele părintești, merg la dentist că-i mai ieftin, își reînnoiesc actele și așa mai departe, în timp ce fac toate acestea, așadar, se implică, inevitabil, în fel de fel de discuții politice. Politica nu poate fi evitată mai ales că emigranții sunt și alegători: pe ei contează atât opoziția, care îi invită la un mare protest anti-guvernamental, la sfârșitul lunii, cât și puterea, care a organizat zilele acestea la Chișinău un nou congres al diasporei.
Partidele opoziţiei pro-europene au dat multiple semne până acum că mizează pe participarea diasporei la demonstraţia din 26 august. După invalidarea alegerilor din Chişinău, aceste partide au creat o mişcare pe care au numit-o „de rezistenţă” şi au solicitat şi diasporei să creeze celule ale mişcării respective în ţările în care muncesc, iar după ce au organizat câteva acţiuni de protest mai mici în capitală şi raioane, au anunţat că îi aşteaptă pe cei din diaspora acasă, la o mare demonstraţie anti-guvernamentală la sfârşit de vară în Chişinău.
„Vă aşteptăm acasă pe 26 august”, li se adresa Maia Sandu concetăţenilor care muncesc în străinătate într-un video difuzat pe pagina sa de pe o reţea socială săptămâna trecută, în ziua protestului diasporei române din Piaţa Victoriei de la Bucureşti, lidera PAS vorbind totodată despre „dictatura” care s-ar fi instalat în R. Moldova odată cu invalidarea alegerilor din Chişinău şi nevoia unei rezisteţe comune în faţa acesteia.
Astăzi, în debutul unui congres al disporei convocat la Chişinău de autorităţi, ministra educaţiei, culturii şi cercetării, Monica Babuc, şi-a declarat dezaprobarea pentru politicienii moldoveni care ar aborda mesaje „strict negativiste” şi ar „deturna realităţile existente în R. Moldova”:
„Fac o paranteză aici: nu vorbesc că nu ar trebui criticate anumite practici din R. Moldova. Dar atunci când arătăm R. Moldova doar în culori negre şi vorbim despre R. Moldova ca despre o gaură neagră europeană, eu cred că procedăm incorect”, le-a spus participanţilor la congres ministra, continuând prin a lăuda guvernul din care face parte, inclusiv pentru proiectele „Prima Casă” sau „Drumuri bune pentru Moldova”.
Devenite deja tradiţionale, reuniunile diasporei se ţin o dată la doi ani în Chişinău, de obicei în luna august. Aşa că suprapunerea cu perioada de pregătire a protestului opoziţiei pare a fi doar o coincidenţă.
Alegătorii care mă votează pe mine şi eu personal, dacă candidez, nu avem dreptul să ne finanţăm propria campanie. Şi atunci vă întreb: pentru ce mai avem trei mandate?...
Din discursurile ţinute de cei prezenţi la reuniune a ieşit la iveală că cele mai frecvente motive de nemulţumire pe care le-ar avea cetăţenii moldoveni aflaţi de mai muţi ani în străinătate ţin acum de viitorul scrutin parlamentar.
„Întrebare pentru dna Russu (Alina Russu, preşedinta Comisiei Electorale Centrale - n.r.), dvs. aveţi de gând să daţi aviz pozitiv proiectului nostru de lege? Dacă spuneţi că nu puteţi din cauza legislaţiei, pentru ce ne mai cereţi propuneri?” , a întrebat Dumitru Vicol care munceşte în Marea Britanie.
„Alegătorii care mă votează pe mine şi eu personal, dacă candidez, nu avem dreptul să ne finanţăm propria campanie. Şi atunci vă întreb: pentru ce mai avem trei mandate?”, a spus la rândul ei Elena Drăgălin, o altă participantă la congres.
„Eu mi-aş dori să ajungem să putem colabora. Dar dezamăgirea se vede din sală. Din 2016 şi până acum, sala era plină, iar azi dacă sunt o sută de oameni. Asta demonstrează încă o dată că oamenii s-au dezamăgit”, a zis un alt vorbitor.
Într-un proiect de lege elaborat de diaspora şi înregistrat de un partid de opoziţie în Parlamentul de la Chişinău se propune modificarea Codului electoral astfel încât cetăţenii să poată vota în străinătate şi cu alte acte decât paşaportul, organizarea alegerilor în două zile consecutive, dar şi dreptul cetăţenilor din diasporă să finanţeze campaniile electorale sau candidaţii electorali. Proiectul, care la părerea multora, ar facilita participarea diasporei la scrutinul viitor, este tratat însă cu reticenţă de partidele de la guvernare, aşa că cel mai probabil nu va fi aprobat înainte de alegerile din 24 februarie 2019.
