Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
O nouă metodă de responsabilizare a șoferilor, la Tiraspol: în ce măsură este aceasta eficientă, în viziunea trecătorilor? Mamele care au copii cu invaliditate și care primesc acum o indemnizație de 20 de dolari, vor primi ceva mai mulți bani anul viitor. Și cum se vede procesul de reglementare transnistreană de analiști ruși și occidentali. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Forma de reintegrare a regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova va fi decisă la un referendum, iar scenariile concrete de reintegrare vor fi discutate după următoarele alegeri parlamentare, a declarat președintele Igor Dodon, marți seara, într-o emisiune la postul public de televiziune Moldova 1. Președintele Dodon a spus că după alegerile parlamentare din februarie anul viitor va trebui să se facă următorii pași pentru asigurarea liberei circulații pe ambele maluri ale Nistrului și să avanseze dialogul politic. Transnistria nu poate fi decât parte integră a Republicii Moldova, a spus Dodon, În opinia sa, după ce se va ajunge la un numitor comun pe plan intern, varianta de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului va trebui propusă comunității internaționale. Odată cu soluționarea politică a conflictului transnistrean, trupele militare din stânga Nistrului vor trebui să părăsească zona, împreună cu armamentul care se află acolo, a mai spus Igor Dodon, citat de agenția IPN.
În replică, departamentul de externe de la Tiraspol a emis un comunicat în care critică declarațiile lui Igor Dodon, afirmând că „propunerea de a determina calea de dezvoltare a Transnistriei cu majoritatea voturilor cetățenilor Republicii Moldova contravine principiilor de bază ale democrației și nu are nicio legătură cu un mecanism realist de identificare a formulei finale de reglementare politică a conflictului”. Declarația mai spune că „poporul transnistrean a votat pentru suveranitate și apropiere de Rusia la referendumul din 2006”, iar prezența militară rusă „este prevăzută în legislația transnistreană în urma referendumului din 1995”. Tiraspolul se pronunță categoric împotriva retragerii din Transnistria a trupelor de pacificare a Federaţiei Ruse, se mai spune în declarație.
Misiunea OSCE în Moldova și-a exprimat îngrijorarea față de exercițiile militare cu construirea podului de pontoane, organizate de administrația transnistreană lângă Tiraspol pe 14 septembrie. Într-un comunicat de presă, misiunea OSCE spune că potrivit Acordul de pace din 1992 exercițiile militare din Zona de securitate trebuie aprobate de Comisia Unificată de Control, dar „acest lucru nu a fost făcut în cazul de față”. Aceasta este a doua oară în ultima lună de zile când forțele separatiste țin exerciții militare în zona de securitate fără aprobarea CUC. Manevrele precedente, de la jumătatea lunii august, au fost criticate de OSCE, guvernul de la Chișinău și Ucraina. Și delegația moldoveană la Comisia Unificată de Control și-a expus îngrijorarea în legătură cu „încălcare regimului Zonei de Securitate admisă de structurile militare ale Tiraspolului lângă localitatea Târnauca”.
Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) va continua să sprijine extinderea controlului comun la frontiera moldo-ucraineană. Asigurarea vine din partea șefului Misiunii, Slawomir Pichor, care s-a întâlnit, joi, la sediul autorității vamale, cu directorul Serviciului vamal, Vitalie Vrabie.
Autoritățile moldovene spun că au depistat 17 focare de pestă porcină, o maladie care nu se transmite la om, dar care a făcut deja pagube mari în țările vecine. Directorului Agenției pentru siguranța alimentelor, Gheorghe Gaberi, a spus la o ședință de urgență, miercuri, că sursele principale de răspândire a maladiei sunt mistreții și furajele. Focarele infecției sunt concentrate în zonele de frontieră din luncile Nistrului şi Prutului, unde toate animalele, aproximativ 700, vor fi sacrificate, indiferent dacă sunt bolnave sau nu, proprietarii urmând să primească despăgubiri. Pesta porcină a afectat grav România, unde au fost uciși aproximativ 300 de mii de porci, au fost afectați mii de fermieri, iar pierderile se ridică la zeci de milioane de euro.
Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.
Statele Unite au adăugat 33 de ruși din serviciile de informații și sectorul de apărare pe o listă de persoane și entități sancționate, s-a anunțat joi la Washington. Așa-numita „Listă de persoane specificate” cuprinde deja 72 de nume. Departamentul de Stat a spus că prelungirea listei are ca scop să facă Rusia să plătească „pentru interferența în procesul electoral american, comportamentul inacceptabil din estul Ucrainei și alte activități maligne”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că noile măsuri nu ar avea „legitimitate în termeni de legislație internațională” și a amenințat cu contramăsuri, care „să corespundă cel mai bine intereselor rusești”.
Doi lideri parlamentari ruși au spus că e posibil ca Rusia să se retragă din Consiliul Europei, singura organizație internațională specializată în apărarea drepturilor omului care cuprinde printre membri și Federația Rusă. „Ca să fiu sinceră, suntem aproape de decizia retragerii din Consiliul Europei”, a spus președinta camerei superioare a parlamentului rus, Valentina Matvienko, citată de TASS. Ea a invocat ca motiv disensiunile privind participarea Moscovei la Adunarea Parlamentară a CoE, care și-a pierdut dreptul de vot în urma anexării Crimeii de către ruși în primăvara anului 2014.
La Kiev, o majoritate de 321 de parlamentari ucraineni au votat în favoarea aducerii în fața Curții Constituționale a unui proiect de lege prin care să fie trecut în Constituția Ucrainei cursul euro-atlantic al țării. Președintele Petro Poroșenko, în discursul său anual către Parlament, a subliniat nevoia ca țara să înscrie în Constituție obiectivul aderării la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană.
Autoritățile ucrainene au informat oficial Rusia vineri că nu vor prelungi tratatul de prietenie dintre cele două țări, aflate în relații tensionate din cauza anexării Crimeii de către ruși și a implicării Moscovei în conflictul separatist din estul Ucrainei. „Am înmânat astăzi Rusiei notificarea de rigoare”, a spus vineri la Kiev ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin. Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat a fost semnat în 1997, a intrat în vigoare un an mai târziu și era extins automat la fiecare zece ani dacă niciuna dintre părți nu avea obiecții. Tratatul prevedea între altele inviolabilitatea frontierelor, respectul pentru integritatea teritorială și angajamentul că niciuna dintre părți nu va prejudicia securitatea celeilalte. Kievul spune că aceste prevederi au fost încălcate de Rusia prin anexarea Crimeii în martie 2014 și prin sprijinirea separatiștilor pro-ruși din Donbas într-un conflict soldat cu mii de morți și răniți.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: Autoritățile locale de la Tiraspol au găsit o metodă inedită de a-i face pe șoferi mai atenți la volan. Pe patru sectoare de drum problematice de la Tiraspol, în zone unde sunt amplasate școli, au fost instalați așa-numiții „omuleți veseli” – manechini care reprezintă elevi ce sunt pe punctul de a traversa strada. Este un proiect-pilot care își propune să facă drumurile mai sigure, în special odată cu începerea noului an școlar. Deocamdată cei cărora le place cel mai mult ideea sunt copiii – manechinii sunt îmbrăcați în haine viu colorate și au câte un rucsac în spate. Utilizatorii de rețele sociale spun în glumă că la iarnă aceștia vor avea nevoie de giacă, fular și mănuși.
Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă pentru a-i întreba pe trecători dacă o astfel de măsură este de natură să reducă numărul de accidente și ce ar mai trebuie de făcut pentru a face mai sigură circulația rutieră.
- Eu cred că e bine. Că doar nu i-au pus degeaba acolo. Și pentru pietoni e bine, să știe unde să traverseze, și pentru șoferi, ca să știe unde sunt pietonii.
- Eu în calitate de șofer pot spune că este util. În principal acești omuleți sunt instalați la intersecții lângă școli și e bine ca șoferii să reducă viteza acolo. Dar este nevoie și de o anumită disciplină și din partea șoferilor, și din partea pietonilor.
- Este puțin probabil să aibă cine știe ce efect. Omuleții nu sunt prea vizibili și se vede că sunt butaforici.
- Depinde de șoferi și de oamenii care traversează. Ei trebuie să fie atenți, iar șoferii trebuie să fie atenți la drum. Dar din păcate, cum zburau pe drum cu viteză mare, așa și zboară în continuare. Șoferii nu sunt atenți la astfel de detalii, este nevoie de un regim mai dur, de posturi mobile de control, amenzile se pot majora… Dar având în vedere faptul că mulți șoferi reușesc să evite plata amenzilor, nici asta nu va da rezultate.
- Cred că pentru început este suficient. Important e să supraviețuiască, acești omuleți, important e ca oamenii noștri să nu-i utilizeze ca pe un produs inutil. Deocamdată îmi place cum arată.
- E bine, că astfel copiii rețin mai bine unde trebuie să traverseze. Iar șoferii văd mai bine și nu accelerează.
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol, intervievați de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Începând cu anul viitor, administrația regiunii transnistrene promite să majoreze de trei ori îndemnizațiile pentru mamele care îngrijesc copii bolnavi sau cu necesități speciale. În prezent, această indemnizație este de aproximativ 20 de dolari, adică de 339 ruble transnistrene.
Șefa Asociației familiei cu copii invalizi de la Tiraspol, Larisa Gorbatenko, spune că în acest an, care a fost declarat în regiunea transnistreană drept an al oportunităților egale, în stânga Nistrului au apărut pentru prima dată echipe mobile care se deplasează acasă la persoanele cu necesități speciale, sau la familiile acestora, atunci când este nevoie de ajutor pentru îngrijire sau pentru unele proceduri medicale. O primă echipă de acest fel și-a început lucrul în satul Caragaș din raionul slobozia în cadrul unui proiect susținut financiar de Uniunea Europeană. Începând cu anul viitor, autoritățile locale se angajează să susțină ei financiar activitatea acestei echipe mobile. Larisa Gorbatenko, care crește și ea un copil cu necesități speciale, speră că, în timp, astfel de echipe vor apărea în toată regiunea.
Iar în această vară copiii cu necesități speciale, inclusiv cei care se deplasează în cărucioare, au putut merge pentru prima dată la mare, împreună cu părinții lor. Bugetul regiunii a alocat 311 mii de ruble transnistrene pentru odihna a 100 de copii și 30 de însoțitori. Larisa Gorbatenko:
Larisa Gorbatenko: „Pentru prima dată în ultimii 28 de ani, un număr atât de mare de copii au fost trimiși la odihnă, și nu undeva, într-un sat, la Merenești de exemplu, ci la mare, în altă țară. A fost nevoie de bani pentru asta, de transport care a fost gratuit, iar după 8 zile transportul a venit după noi să ne aducă acasă.
Departamentul de externe transnistrean a jucat un rol pozitiv – i-au sunat pe colegii ucraineni, și Ministerul de Externe al Ucrainei ne-a ajutat la vamă, a asigurat însoțirea autobuzului special în care mergeau copiii cu necesități speciale practic până la malul mării, până la Zatoka.
În prezent, așteptăm revizuirea legii cu privire la asistența pentru persoanele cu invaliditate. Înainte erau cumpărate doar cărucioare mecanice, acum vor să cumpere cu cărucioare electrice. Și nu este un detaliu nesemnificativ, este foarte important. Am vrea să ne mai audă rugămintea cu privire la cumpărarea de pamperși – chiar dacă nu autoritățile se vor ocupa de cumpărarea lor, dar măcar să ne aloce anumite sume pentru asta. Acesta este de asemenea unul dintre rezultatele lucrului nostru cu autoritățile.
Acest program de asistență pentru invalizi este unul pe termen lung, pe vreo patru ani. Eu cred că în acest timp solicitările noastre vor fi îndeplinite. Cel puțin autoritățile nu dau a lehamite din mână în direcția noastră, nu ne spun că vrem prea multe și să ne mulțumim cu ceea ce ni se dă. Executivul ne aude și dă indicații. Altceva este cum sunt îndeplinite aceste indicații, cum reacționează sistemul nostru birocratic – impresia este că acesta nu doar că nu slăbește, ci din contra devine tot mai puternic.”
În timpul unei recente întâlniri a organizațiilor neguvernamentale care se ocupă de persoanele cu necesități speciale cu șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martinov, reprezentanții societății civile au pus și problema amenajării în instituțiile publice a unor toalete pentru persoanele cu necesități speciale care se deplasează în cărucioare. O altă solicitare a ținut de amplasarea semnalelor sonore la trecerile de pietoni, dar și de instalarea în transportul public a sistemelor audio pentru anunțarea stațiilor și a traseelor. Un alt aspect important pentru persoanele cu necesități speciale este instalarea rampelor de acces, în special la instituții publice și de menire socială.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.
Rusia în ultima perioadă manifestă un interes sporit pentru reglementarea transnistreană, iar numirea vicepremierului rus Dmitri Kozak în funcția de reprezentat special pentru Republicii Moldova a trezit imediat comentarii contradictorii și îngrijorări în legătură cu o posibilă revenire la planul de federalizare a Republica Moldova, propus de oficialul rus în 2003. Am discutat despre aceste aspecte cu politologului rus Dmitri Danilov, şef al Direcţiei securitate europeană a Institutului pentru Europa al Academiei de Ştiinţe de la Moscova.
Europa Liberă: Dle Danilov, cum se vede din perspectiva comunității de experți Rusia ceea ce se întâmplă acum în reglementarea transnistreană? Impresia este că procesul se dinamizează. În ce direcție merge acesta și la ce ne putem aștepta?
Dmitri Danilov: „Impresia mea este că de fapt procesul nu s-a activizat, ci pur și simplu s-a normalizat. După o stagnare destul de lungă acum are loc un lucru concret, punctual, care are în vedere obținerea unor rezultate concrete și planificate. Și nu este vorba despre o reglementare politică, ci despre alte coșuri. Și în acest sens abordarea anterioară, de mișcare cu pași mici și obținerea unor rezultate concrete se pare că a fost restabilită acum.”
Europa Liberă: La ce ne putem aștepta din partea participanților la procesul de negocieri, în particular din partea Rusiei?
Dmitri Danilov: „Rusia a desemnat un nou reprezentat special pentru Transnistria și asta a trezit multe speculații și întrebări la subiect în presă. Impresia mea este că această numire vorbește despre faptul că Rusia acordă o atenție destul de mare problemei reglementării moldo-transnistrene. Impresia mea este că Kozak este omul care cunoaște în profunzime zona, cunoaște problematica. Și evident că speculațiile cu privire la un plan Kozak-2 sunt lipsite de temei – deja s-au făcut declarații în sensul că situația s-a schimbat cardinal. Dar în același timp numirea unei figuri atât de importante, a unei figuri din anturajul apropiat al președintelui Putin, vorbește despre creșterea profilului problematicii transnistrene în politica externă a Rusiei și în agenda ei.
Dacă aruncăm o privire la biografia profesională a lui Kozak, devine clar că el s-a ocupat în cariera sa de proiecte foarte serioase nu doar cu caracter politic, dar în principal de macro-proiecte care aveau nu doar importanță politică, dar și dimensiune practică. Trebuie să se țină cont de acest factor.”
Europa Liberă: În ce măsură ne putem aștepta la o dinamizare a procesului de negocieri în viitorul imediat?
Dmitri Danilov: „În Republica Moldova acum au loc schimbări interne politice importante, Republica Moldova este în ajun de alegeri parlamentare, a început campania pentru aceste alegeri și în acest sens nu cred că este cazul să ne așteptăm la progrese importante în ajun de alegeri. Politicienii din Republica Moldova ar risca mult dacă ar miza pe astfel de progrese.
Altceva este în ce măsură va fi pregătit terenul pentru activizarea procesului de reglementare deja după alegeri. Asta va depinde de configurația forțelor și viziunilor politice în noul Parlament și în ce mod se vor construi relațiile dintre puterea executivă și cea legislativă.”
Europa Liberă: Dle Danilov, vă rog să explicați de ce spuneți că acum are loc o creștere a profilului problematicii transnistrene în politica externă a Rusiei. Care este scopul final al acestui interes? Rusia are acum mult mai multe probleme mai serioase, cum ar fi Ucraina, Siria, reforma de pensii și așa mai departe.
Dmitri Danilov: „Pentru mine un indicator important a fost numirea luiKozak în funcția de reprezentant special. Acest lucru în sine indică o creștere a profilului problematicii transnistrene. Dacă e să o spunem cu text deschis, asta înseamnă că politica în acest domeniu va fi concentrată acum la nivelul administrației președintelui, acolo va fi centrul de adoptare a deciziilor.
Poziția oficială evident că nu se schimbă – Rusia se pronunță pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu păstrarea unui anumit statut de autonomie pentru Transnistria și cu accent pe statutul independent al Republicii Moldova.
Rusia evident că nu privește conflictul transnistrean doar în contextul Moldova, ci într-un context mai larg al relațiilor internaționale. Și evident că îl pune în legătură și cu activitatea sa în organizațiile internaționale, și cu relațiile cu partenerii externi, în principal cu europenii.
Evident că pe fundalul crizei din Ucraina și al unor relații bazate pe sancțiuni dintre Rusia și Europa, parteneri occidentali în general, Rusia este interesată să demonstreze că aceste eforturi aduc rezultate în domeniul reglementării. Și dacă pe dimensiunea ucraineană aceste eforturi nu aduc rezultate, se poate discuta despre faptul că progrese se pot obține în alte regiuni, în particular în reglementarea moldo-transnistreană.
Și în acest sens sunt deja voci care spun că s-ar putea încerca repetarea Declarației de la Meseberg, când Rusia și Germania au convenit asupra reglementării transnistrene. Dar impresia mea este că acum nu există premise pentru așa ceva, pentru că acum sarcina Rusiei este abia de a restabili dialogul politic cu Europa. Deși o astfel de logică ar presupune exact ce caută Rusia – o agendă comună pe domenii unde interesele coincid sau sunt paralele. Iar reglementarea transnistreană este unul dintre domeniile importante.
Mai există și alte motivații ale Rusiei în regiune, dar acestea sunt cu semnul minus. Este vorba despre necesitatea limitării unor prejudicii și neutralizarea unor provocări. Se știe că criza din Ucraina are mai multe dimensiuni, inclusiv regionale. Și menținerea stabilității în zona conflictului moldo-transnistrean este indiscutabil o direcție politică importantă pentru Moscova pentru a nu admite o escaladare și o regionalizare a conflictului ucrainean. Și impresia mea este că acest lucru se reușește, chiar dacă despre asta nu se spune cu voce tare.”
Europa Liberă: Politologului rus, Dmitri Danilov, şef al Direcţiei securitate europeană la Institutul pentru Europa al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse.
***
Europa Liberă: Valentina Ursu a stat de vorbă despre ultimele evoluții în problematica transnistreană cu analistul occidental Vladimir Socor.
Europa Liberă: Dle Socor, relația dintre Chișinău și Tiraspol, vă întreb a câta oară, cum o vedeți? A adus ceva nou întâlnirea dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski acum când s-au întâlnit la Condrița? Cum este această întâlnire văzută din exterior?
Vladimir Socor: „Întâlnirea de la Condrița, urmată imediat de vizita dlui Krasnoselski la Moscova, nu a adus nimic nou, esențial, dar a adus câteva nuanțe noi. O nuanță nouă este reintrarea dlui Dodon în procesul de dialog politic între Chișinău și Tiraspol. Dl Dodon fusese exclus din acest proces. Curând după venirea la putere a dlui Krasnoselski, acesta împreună cu aliatul sau patronul său politic Gușan, șeful trustului „Sheriff”, au inițiat un dialog direct cu dl Plahotniuc. Problema reglementării transnistrene a fost scoasă din mâinile lui Dodon și predată în mâinile lui Plahotniuc. Dodon a fost marginalizat din procesul dialogului Chișinău-Tiraspol. Acum vedem că dl Dodon reintră în acest proces destul de puternic, după o pauză de un an aproximativ. A doua nuanță: în întâlnirea de la Condrița, dl Dodon s-a mărginit la a susține Protocolul de la Berlin din 2016 și cele opt puncte, mare parte din ele în bună parte îndeplinite din protocolul din 2016. Deci, poziția dlui Dodon este identică cu poziția dlui Plahotniuc și a guvernului subordonat lui Plahotniuc. Îndeplinirea Protocolului de la Berlin, îndeplinirea celor opt puncte, dintre care patru sau cinci dintre ele înseamnă transferarea unor atribute de semisuveranitate de la Chișinău către Tiraspol, un proces care însemnând suveranizarea treptată a Transnistriei cu pași mici. Acesta e Protocolul de la Berlin, iar poziția dlui Dodon exprimată la Condrița în convorbirile cu dl Krasnoselski este exact poziția guvernării lui Plahotniuc, coincid ca două picături de apă. A treia nuanță: seria aceasta de întrevederi Dodon-Krasnoselski face și ea parte din cadoul electoral oferit dlui Dodon de către Moscova în preajma alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Acestea sunt cele trei nuanțe noi.”
Europa Liberă: Președinția italiană a OSCE a numit un nou șef al misiunii în Republica Moldova, Claus Neukirch. Este un neamț. Este pentru prima dată în ultimele două decenii, pare-se, când Misiunea OSCE în Moldova nu mai este condusă de un diplomat american. Claus Neukirch a lucrat în cadrul acestei misiuni în Republica Moldova. Așteptări mai mari vor fi? Ce se poate întâmpla?
Vladimir Socor: „Eu împărtășesc îngrijorarea exprimată de Anatol Țăranu în interviul de acum câteva zile cu Dvs., dnă Valentina. Dl Neukirch va reprezenta în bună parte interesele Germaniei, nu ale OSCE-ului; OSCE-ul nu are interese, OSCE-ul nu are o politică, OSCE-ul nu are un șef, OSCE-ul nu este decât un forum pentru discuții între puterile reprezentate în acest forum. Dl Neukirch nu va reprezenta OSCE, că nu are ce să reprezinte din acest punct de vedere, va reprezenta viziunile guvernului german. Guvernul de la Berlin a încurajat de-a lungul anilor federalizarea Republicii Moldova. Ministerul de Externe german a pledat pe lângă diplomații moldoveni din Berlin pentru federalizare. Ministerul de Externe și alte foruri ale guvernului german au povățuit Republica Moldova să se federalizeze. Cancelara Merkel a încheiat Acordul de la Meseberg cu președintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, care avea în vedere federalizarea Republicii Moldova ca un prim component al unei schimbări a arhitecturii europene de securitate de proporții mai largi. Dl Neukirch personal a lucrat în Misiunea OSCE din Republica Moldova în perioada în care această misiune, condusă de diplomatul american William Hill, promova în mod deschis federalizarea Republicii Moldova. Deci este un semn rău.”
Europa Liberă: Acum e așteptat să vină în vizită în Republica Moldova Dmitri Kozak, cel care a plămădit planul de federalizare, dar care a fost respins de Vladimir Voronin. Credeți că rușii vor mai propune același plan, din a doua oară poate să ia foc?
Vladimir Socor: „Ar fi o naivitate să ne așteptăm că Rusia va scoate din mormânt „planul Kozak”. „Planul Kozak” este bun înmormântat. Rusia va face, nu știm când, dar va face cu certitudine alt tip de propuneri. Versiunea actuală a federalizării va fi numită statut special, nu va fi numită federalizare, va fi numită statut special.”
Europa Liberă: Contează elementele care se introduc în acest statut?
Vladimir Socor: „Da, sigur, contează elementele. Și aici noi trebuie să evaluăm riscurile foarte realist, ca să ne putem proteja împotriva acestor riscuri. Iată câteva presupuneri greșite pe care noi nu trebuie să le împărtășim. Prima e că se va propune federalizarea. Nu. Se va propune altceva, cu altă etichetă, statut special. A doua presupunere greșită e că acest proiect va avea un caracter dramatic, cum a avut federalizarea din anul 2003, va fi pus dintr-odată pe masă, ne va lua prin surprindere. Nu va fi așa. El va fi promovat prin politica pașilor mici care este deja în curs și desigur că Rusia, prin dl Kozak, va încerca să promoveze, să se asocieze anume acestei politici a pașilor mici, mergem cu pași mici spre un statut special, pași mici prin suveranizarea treptată a Transnistriei, prin conferirea de elemente de suveranitate. A treia presupunere greșită: Rusia va încerca să ne impună acest tip de reglementare de una singură, în numele Rusiei. Desigur că nu va face acest lucru. Din contra, ea va încerca să impună acest tip de reglementare cu asistența, cu ajutorul unor guverne occidentale, inclusiv al guvernului german. La aceasta trebuie să ne așteptăm, că Rusia se va prezenta împreună cu câteva cancelarii europene pentru ca împreună să ne propună elemente de statut special și pași mici în această direcție. Deja am observat această politică începând cu anul 2016, când președinția germană a OSCE, prin ministrul de Externe de atunci al Germaniei, dl Steinmeier, între timp devenit președinte al Germaniei, împreună cu observatorii americani și europeni, prin Protocolul de la Berlin, au impus cele opt puncte și pașii mici spre suveranizarea Transnistriei. Acest model a fost impus în comun de diplomația rusă, germană, prin OSCE, și americană. Uniunea Europeană a jucat un rol pasiv, rolul activ l-au jucat germanii, rușii și diplomația americană. În contextul specific al anului 2016, de atunci încoace, de când a fost impus Protocolul de la Berlin, ne tot luptăm cu consecințele acestuia, ne tot luptăm e poate un pic exagerat spus, pentru că Guvernul din Chișinău a acceptat în mod deplin Protocolul de la Berlin, când spun că ne luptăm avem în vedere societatea civilă și partea pro-europeană a opiniei publice din Republica Moldova. Trăim și astăzi cu consecințele Protocolului de la Berlin care, iată, este implementat pas cu pas, cu pași mici. Deci a fost un consens între diplomația rusă, germană și administrația Obama din Washington. Din fericire, administrația Obama nu mai este la putere și eu nu mă aștept deloc ca administrația Trump să aibă aceeași politică de a se asocia cu Rusia, cum a făcut administrația Obama, pentru a impune Protocolul de la Berlin.”
Europa Liberă: Analistul Vladimir Socor, în dialog cu Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
