„Plăcuțe fără stemă”, înmânate de Frattini

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

În regiunea transnistreană începe o nouă sesiune a legislativului local. Franco Frattini a înmânat la Tiraspol primele plăcuțe de înmatriculare neutre pentru mașinile transnistrene. Un sondaj neobișnuit în regiunea transnistreană, cu întrebarea „care sunt valorile de care vă ghidați în viață”? Aceste și alte subiecte, comentate de experți de la Chişinău și Tiraspol, le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Franco Frattini, reprezentantul președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, a înmânat luni la Tiraspol primele numere de înmatriculare auto cu design neutru pentru mașinile transnistrene. Mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene pot circula în traficul internațional începând din 1 septembrie.

Șeful echipei de negociatori din partea Tiraspolului, Vitali Ignatiev, a fost joi la Moscova unde s-a întâlnit cu ambasadorul rus cu misiuni speciale, Serghei Gubarev, cu care ar fi discutat mecanismul participării mașinilor transnistrene în traficul internațional, dar și „perspectivele organizării următoarei runde de negocieri în formatul 5+2”.

Iar președintele Igor Dodon a discutat miercuri cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasneţov, despre desfășurare Forumului Economic moldo-rus, care va avea loc la Chişinău în perioada 20-22 septembrie. Într-o postare pe Facebook, Dodon precizează că la forum ar urma să participe peste 500 de oameni de afaceri.

James Pettit, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, a avertizat că procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană a încetinit în ultima perioadă, comparativ cu anul 2016 când se observa un progres. Într-un interviu cu postul public de televiziune, Pettit și-a exprimat opinia că această încetinire s-ar putea datora faptului că Republica Moldova este în prag de alegeri parlamentare, relatează agenția IPN. În opinia ambasadorului american, corupția sistemică rămâne obstacolul principal în calea integrării europene. Ambasadorul a atras atenția și asupra problemelor legate de funcționarea justiției.

Uniunea Europeană a prelungit luni cu încă şase luni sancţiunile împotriva unor cetăţeni ruşi şi ucraineni acuzaţi de subminarea independenţei Ucrainei, se arată într-un comunicat al Consiliului UE. Este vorba despre îngheţarea activelor şi impunerea de restricţii de călătorie pentru 155 de persoane şi 44 de companii. Aceste sancţiuni au fost impuse prima dată în martie 2014, după anexarea Crimeii de Rusia şi au fost prelungite ulterior ca urmare a rolului jucat de Moscova în conflictul din estul Ucrainei.

Statele Unite s-au alăturat Uniunii Europene în a condamna planurile separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei de organizare a unor alegeri după asasinarea liderului separatist din Donețk, Aleksandr Zaharcenko, pe 31 august. Într-o declarație a purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, se spune că alegeri veritabile sunt „de neconceput”, în condițiile „controlului continuu al Federației Ruse asupra acestor teritorii”. Alegerile plănuite pentru 11 noiembrie au fost criticate săptămâna trecută de șefa politicii externe europene Federica Mogherini, care a cerut Moscovei să-și folosească pârghiile pentru a le opri.

Săptămâna trecută au avut loc, începând de marți, cele mai mari manevre militare ruseşti de după încheierea războiului rece. Potrivit Moscovei, la ele au participat 300 de mii de militari și pentru prima dată au fost invitați și militari din China comunistă și din Mongolia. Marți, Alianța Nord-Atlantică a repetat că exercițiul militar de amploare din Estul Rusiei arată că Moscova se pregătește pentru un „conflict la scară largă” și „corespund unui model pe care l-am observat de ceva vreme: o Rusie mai agresivă, care își majorează semnificativ bugetul apărării și prezența militară”, se spune într-un comunicat al purtătoarei de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.

Pentagonul a protestat joi că doi bobardiere ruse au pătruns cu o zi înainte în zona de apărare nord-americană, apreciind că acesta nu a fost efectuat în cadrul manevrelor militare ruse Vostok-2018. Bombardierele au fost interceptate în noaptea de marţi spre miercuri în spaţiul aerian internaţional situat la vest de Alaska de către avioane de vânătoare americane care le-au urmărit până ce au părăsit zona respective. Joi, avioane militare britanice, franceze, italiene și germane au simulat zboruri de intercepție deasupra Europei de Vest în cadrul unui exercițiu NATO de descurajare a pătrunderii avioanelor rusești în spațiul aerian al aliaților. În 2016, NATO a efectuat un număr record de 870 de intercepții ale avioanelor rusești deasupra regiunii baltice.

Preşedintele Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv pentru protecţia Statelor Unite împotriva amestecului străin în alegeri. În baza deciziei prezidențiale, odată stabilit faptul că un individ sau entitate străină au încercat să influențeze procesul electoral, impunerea de sancțiuni va fi automată. De aproape doi ani, diverse anchete încearcă să stabilească în ce măsură Rusia s-a amestecat în alegerile prezidențiale americane din 2016, amestec atestat încă de la începutul lui 2017 de agențiile americane de informații.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Franco Frattini, reprezentantul președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, a înmânat la Tiraspol primele plăcuțe de înmatriculare cu design neutru pentru mașinile transnistrene, în prezența negociatorilor șefi de la Chişinău și Tiraspol și a reprezentanților din formatul 5+2.

Mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene pot circula în traficul internațional începând cu data de 1 septembrie. Condiția este obținerea unor plăcuțe de înmatriculare neutre eliberate de autoritățile Republicii Moldova. Cele două puncte de eliberare a acestor plăcute au fost inaugurate într-un cadru festiv pe 1 septembrie în două orașe din stânga Nistrului – Tiraspol și Râbnița.

Frattini a salutat faptul că Tiraspolul și Chişinăul au reușit lucreze în comun pentru a deschide aceste puncte, subliniind că acest lucru „va îmbunătăți viața oamenilor de pe cele două maluri ale Nistrului”.

Franco Frattini: „Autoritățile de la Chişinău trebuie să informeze mai întâi România și apoi toate celelalte state din Europa despre noile reguli pentru a evita neînțelegerile de la controalele de frontieră.

Chişinăul și Tiraspol sunt, ambele, angajate plenar să meargă înainte și să implementeze toate înțelegerile care au fost convenite, știți și Dvs., în faimosul pachet din opt puncte semnat și reconfirmat la întâlnirile anterioare.”

Unul dintre șoferi, Oleg Antonescul, a spus că îi place să călătorească și va merge cu mașina în Grecia, unde a lucrat și a locuit o vreme. După cum transmite corespondentul nostru la Tiraspol, Frattini a spus că speră „să întâlnească aceste numere la Roma”. Pe de altă parte, beneficiarii spun că încă nu li s-a spus cât îi va costa această reînregistrare.

Înregistrarea electronică pentru a primi numere neutre a fost deschisă pe data de 1 septembrie, iar în acest moment există deja peste 2000 de cereri pe această listă. Responsabilii de la Chişinău și Tiraspol au evitat să spună care sunt costurile pentru eliberarea unei plăcute de înmatriculare neutre și nici cât vor trebui să plătească locuitorii din stânga Nistrului care o vor solicita. Punctele de înregistrare de la Tiraspol și Râbnița vor începe să lucreze la capacitate deplină din 15 octombrie.

Decizia cu privire la deschiderea accesului la traficul internațional pentru mașinile transnistrene a fost adoptată pe 24 aprilie și a fost salutată din start de participanții la negocierile în formatul 5+2 ca fiind un pas de apropiere dintre Chişinău și Tiraspol, însă a fost criticată de reprezentanți ai societății civile de la Chişinău care consideră că astfel Republica Moldova a cedat către regiunea separatistă încă un atribut al suveranității.

***

Europa Liberă: Sovietul suprem de la Tiraspol, legislativul transnistrean, a început săptămâna trecută sesiunea de toamnă-iarnă. Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun, despre prioritățile agendei legislative din stânga Nistrului.

Anatoli Dirun: „Poate că am să dezamăgesc pe cineva, dar lucrul legislativului are un caracter destul de monoton. Tradițional, în această perioadă, parlamentarii urmează logica procesului legat de adoptarea bugetului – ei așteaptă proiectul de buget de la executiv, iar în baza acestui document se va și organiza lucrul pentru anul viitor. Timpul va arăta în ce măsură aceste discuții vor fi unele productive.

Cel mai probabil, în legislativ se va discuta proiectul legat de activitatea deținătorilor de patente. Deputații ar trebui să perfecționeze acest proiect de lege, ținând cont de criticile care au fost formulate.

Trebuie de menționat faptul că în prezent o opoziție sau o a doua opinie clar formulată la nivelul unui grup nu există în Sovietul suprem.

Iar al treilea aspect care în mod sigur va fi abordat în cadrul acestei sesiuni este așa-numitul program de dezvoltare a Transnistriei pentru anii 2019-2026. Pe data de 7 iulie Vadim Krasnoselski a anunțat că trebuie să fie elaborat programul de dezvoltare a Transnistriei. Până pe 24 august acest program ar fi trebuit să fie finalizată de grupul de lucru din cadrul executivului. Acum, până la sfârșitul anului trebuie să fie elaborat mecanismul de realizare a acestui program, astfel ca începând cu 2019 să asistăm la punerea în practică a acestui program. Cel puțin așa este scris pe site-ul oficial al instituției prezidențiale. Și cred că și legislativul nu va ocoli acest document și va veni cu completări. Cu toții suntem interesați să vedem în ce constă acest program de dezvoltare a Transnistriei pe următorii opt ani.”

Europa Liberă: Ședințe Sovietului suprem erau transmise anterior în direct, acestea puteau fi văzute și în înregistrare atât pe site-ul oficial, cât și pe rețelele de socializare. Acum aceste transmisiuni nu se mai fac. De ce credeți că s-a renunțat la transmisiunile în direct?

Anatoli Dirun: „Nu cred că trebuie să ne surprindă asta. Subiectul a fost pe larg dezbătut pe rețelele de socializare – în mare internauții au comentat în sensul că „ce e bun se dă câte puțin” și „stăpânul e cel care decide – vreau pornesc emisia directă, vreau – o opresc”. Nu există nicio prevedere legală, în afara de bunul simț și profesionalism, care să reglementeze acest aspect în Transnistria. Acum probabil să a fost dorința cuiva ca să oprească aceste transmisiuni”.

Europa Liberă: Cum va influența, în opinia Dvs., procesul de reglementare transnistreană numirea în funcție a lui Dmitri Kozak, autorul cunoscutului plan de federalizare din 2003?

Anatoli Dirun: „Numirea lui Dmitri Kozak va influența procesul în sensul că nu-i va permite să meargă într-o direcție greșită. Acest politician rus de cea mai înaltă clasă sunt convins că are destul de vii în amintire evenimentele din 2003. Și sunt convins că nimeni nu-și va permite să torpileze și să grăbească, să facă presiuni asupra procesului de negocieri. S-a văzut că atunci când s-a făcut totul în grabă nu a fost bine. Iată de ce partea optimistă a prognozelor legate de prezența lui Dmitri Kozak este legată de faptul că acest proces va fi monitorizat îndeaproape de o persoană foarte competentă care cunoaște bine relațiile moldo-transnistrene și care înțelege foarte bine valoarea fiecărui cuvânt spus de politicienii de pe cele două maluri ale Nistrului.”

Europa Liberă: Directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun, în dialog cu corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul.

***

Europa Liberă: Camera de comerț și industrie din stânga Nistrului a organizat un sondaj în care i-a întrebat pe locuitorii regiunii transnistrene care este valoarea de bază de care se conduc în viața lor. Respondenții au avut de ales între 10 variante de răspunsuri. Primele trei cele mai bifate răspunsuri au fost dragostea față de familie și prieteni și disponibilitatea de a face totul pentru ei, dorința de a trăi conform regulilor și respectul față de tradiție.

Și corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă și i-au întrebat pe oameni care sunt lucrurile cu adevărat importante pentru ei în viață, fără să le ofere însă niște răspunsuri prestabilite. Iată opinia trecătorilor:

- Un loc de muncă, pur și simplu, cu atât. Nu avem de lucru aici, ni se promite, dar fără niciun rezultat. Eu sunt constructor, dar aici nu-mi găsesc nimic. Măcar un 4 mii de ruble să primesc, deja ar fi bine.

- Locul de muncă, copiii. Deocamdată nu lucrez, abia ne-am mutat aici.

- Să am de lucru. La mine totul este bine, eu lucrez pentru mine, am clienți. Ar fi bine ca patentele să fie la un preț bun.

- La noi e important ca după terminarea facultății să pot găsi de lucru. Eu sunt jurnalist. Am încercat să-mi găsesc de lucru în toate redacțiile, dar degeaba. Iar unele ziare în general se închid. De exemplu ziarul „Profsoiuznîe vesti” s-a închis. E imposibil de găsit de lucru oriunde ar fi – în magazine, la Sheriff, în baruri. Tinerii nu-și pot găsi de lucru nicăieri.

- Important e să fie sănătoși copiii și cei marturi. Trebuie să avem grijă de natură, să nu o poluăm.

- Familia și locul de muncă. Să ai de lucru, să-ți poți cumpăra haine, alimente, să plătești întreținerea. Aceste lucruri sunt legate – familia și lucrul.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.

Europa Liberă: Discutăm ultimele evoluții din reglementarea transnistreană, dar și perspectivele de viitor cu analistul politic, expertul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Europa Liberă: Franco Frattini a fost săptămâna aceasta la Tiraspol, unde a înmânat primele plăcuțe de înmatriculare pentru primii trei beneficiari din regiunea transnistreană. Experții de la Chișinău, unii dintre ei, au spus de mai multe ori că este vorba, de fapt, despre o cedare a unei anumite părți de suveranitate către regiunea transnistreană și au criticat această decizie. Pe de altă parte, vedem că mediatorii și participanții în formatul „5+2” salută acest compromis la care s-a ajuns între Chișinău și Tiraspol. Dvs. Cum vedeți lucrurile?​

Ion Tăbârță: „Este o decizie controversată. Așa și nu este, deocamdată, clar ce câștigă Republica Moldova. Argumentele invocate de Chișinău sunt că ei se gândesc la cetățeanul simplu și, de fapt, în așa mod cumva luăm sub un anumit control unitățile de vehicule din regiunea transnistreană. Pe de altă parte, OSCE plusează, pentru că OSCE-ul are nevoie de istorie de succes care a cam lipsit în intermedierea de către această organizație a anumitor conflicte regionale, și totodată este pentru regiunea transnistreană o ieșire pe exterior. Or, Tiraspolul în anii ’90 încă dorea să rupă de la Chișinău, să obțină de la Chișinău aceste elemente de suveranitate. De fapt, aceasta a fost esența „memorandumului Primakov” din ’97 sau a așa-numitului „stat comun”. Prin această recunoaștere a plăcuțelor neutre, Chișinăul pierde o pârghie de negocieri cu Tiraspolul.

În plus, această înregistrare a vehiculelor nu este una obligatorie, este la dorință, doar acei care vor dori să circule, restul vor merge mai departe cu acele numere transnistrene, care au existat până acum.”

Europa Liberă: De altfel, și Vadim Krasnoselski spunea în cadrul întâlnirii recente cu Igor Dodon că Tiraspolul nu este gata să abordeze problemele politice, a recunoscut-o chiar el. Voiam să vă întreb și de aceste întâlniri care au loc acum pe dimensiunea transnistreană: Igor Dodon s-a întâlnit cu Vadim Krasnoselski; în aceeași zi, Vadim Krasnoselski a plecat la Moscova pentru a se întâlni cu Dmitri Kozak; Dmitri Kozak urmează să se întâlnească cu Igor Dodon și chiar să vină în Republica Moldova în viitorul apropiat. Tema centrală pe care o văd apărând în cadrul acestor discuții sunt pacificatorii ruși din stânga Nistrului și statutul acestor pacificatori. Din ceea ce cunoașteți Dvs., credeți că se pregătește ceva la acest capitol? Ce se întâmplă?

​Ion Tăbârță: „La sigur că au loc niște mișcări subterane, se pregătește ceva. În mod special, Federația Rusă se gândește la anumite scenarii pentru a întări pozițiile separatismului transnistrean, care este un punct de control geopolitic, un fel de ananpost geopolitic al Federației Ruse aici, în regiune, pentru că Federația Rusă, după intervenția din Ucraina din 2014 cumva a luat sub un anumit control litoralul nordic al Mării Negre. Avem acele republici pro-ruse, alimentate de Federația Rusă în separatismul său din Donbas, avem anexarea Crimeii și avem aici al treilea element din acest triunghi geopolitic al politicii Federației Ruse.

În nordul Mării Negre avem anume regiunea transnistreană, care cumva este slăbită, care într-o anumită măsură este izolată. De aceea, Federația Rusă va face tot posibilul ca să întărească pozițiile regiunii transnistrene, iar prin intermediul acesteia să-și întărească pozițiile sale geopolitice aici, în sud-estul Europei. Desigur sunt mai multe scenarii, iar scenariul federalizării în sensul „memorandumului Kozak” este unul dintre ele. Ar mai fi un scenariu al provocării unei mișcări separatiste în regiunea Odesa, însă cred că acest scenariu cumva vine pe un loc mai jos decât o eventuală federalizare a Republicii Moldova.

Vă refereați la întâlnirea dintre Krasnoselski și Dodon. Trebuie să pornim de la faptul că aceste persoane nu sunt decidenții principali atât la Chișinău, cât și la Tiraspol. La Chișinău decidentul principal este partidul de guvernământ și conducătorul său, dl Vladimir Plahotniuc, iar în regiunea transnistreană decidentul principal este Vladimir Gușan. Negocierile reale și acele înțelegeri pe care le-am avut la sfârșitul anului trecut – începutul anului acesta mai degrabă sunt rezultatul negocierile purtate anume între decidenții principali. Acum nu mai știm cât se negociază între ei, pentru că s-a vehiculat prin spațiul informațional că dl Gușan ar fi avut anumite probleme de sănătate și nu are acum timp suficient pentru a se ocupa de problemele politice, însă acest lucru desigur este unul temporar. Însă vedem că în acest an a apărut un alt actor, chiar simbolic aici, al treilea actor care va decide, și anume este Dmitri Kozak, actorul rus.

Cred că în acest triunghi vor fi luate anumite decizii referitoare la anumite scenarii de evoluție a situației în regiune. Totodată, anumite evenimente interne din Republica Moldova ar fi un anumit semnal pentru Moscova că anumiți decidenți de aici, care până acum cumva nu aveau ușă deschisă la Moscova, desigur aici ne referim la Partidul Democrat și la liderul său, ar fi gata pentru anumite negocieri, pentru anumite înțelegeri cu Federația Rusă. Să vedem cum va reacționa Moscova la aceste semnale venite de la Chișinău.”

Europa Liberă: Dle Tăbârță, pentru un scenariu de federalizare Moscova are nevoie de o majoritate parlamentară la Chișinău care să voteze. Care este miza aceasta electorală pentru Rusia în Republica Moldova – este o majoritate pentru Igor Dodon sau este o coaliție pro-Kremlin cumva, în care să fie inclus și Partidul Democrat? Cum vedeți Dvs. lucrurile?

Ion Tăbârță: „În scenariul ideal, desigur, ei și-ar dori ca Igor Dodon să aibă această majoritate pentru ca ulterior să nu mai negocieze cu nimeni. Trebuie să înțelegem că aceste alegeri sunt definitorii și pentru Igor Dodon și proiectul său politic. Partidul Socialiștilor este un proiect de inspirație și de esență pro-rusă din exterior. Acum scopul lui Igor Dodon este să folosească instituția președinției în calitate de trambulină pentru ca socialiștii să acumuleze un scor electoral cât mai bun.

Desigur că Federația Rusă este la curent cu toate înțelegerile din culise dintre Partidul Socialiștilor și partidul de guvernământ sau cum se vehiculează la noi în spațiul public, așa-numitul „binom”, însă deocamdată nu întreprinde nimic, pentru că acest lucru îi convine, pentru că relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, partenerii vestici ai Republicii Moldova, s-a deteriorat. Și nu putem să vorbim despre anumite progrese de mișcare spre Vest a Republicii Moldova, însă aceasta este o situație de moment care-i convine Federației Ruse. Federația Rusă desigur vrea mai mult, vrea o majoritate parlamentară, care ulterior să adopte un plan de federalizare de genul „memorandumului Kozak”, prin care să se producă o anumită transnistrizare a Republicii Moldova. Iată de ce presiunea pe socialiști și pe Igor Dodon, în mod special, acum va fi foarte mare, pentru că, dacă el nu va reuși să acumuleze majoritatea, atunci vor apărea și alți actori în vizor aici, cu care Moscova va negocia, însă, dacă socialiștii vor acumula majoritatea, atunci pe ei va fi presiune, pentru ca ei cumva altfel să gestioneze relația lor cu partidul de guvernământ, cu Partidul Democrat.

Până acum, această relație mutuală, tacită, care este între ei, neanunțată, Partidul Socialiștilor evident este partenerul mai mic, or, dacă socialiștii vor acumula un scor electoral bun, vor acumula majoritatea sau chiar un scor de vreo 40-45 de mandate, alta va fi presiunea și altele vor fi așteptările de la Igor Dodon de la Moscova. Desigur că partidul de guvernământ nu dorește să accepte acest lucru, de aceea va face tot posibilul ca Partidul Socialiștilor să nu acumuleze un scor foarte mare. În plus mai apar și alți actori aici, care se plasează pe segmentul electoral al socialiștilor. Ne referim la Partidul „Șor”, care cumva își dorește, și probabil de aceasta a și fost creat acest proiect politic, ca să suplinească acel gol electoral după căderea Partidului Nostru al lui Renato Usatîi.”

Europa Liberă: Ne amintim că anul trecut, atunci când a fost deschis podul de la Gura Bâcului, ne amintim că cel care a venit din partea Chișinăului a fost premierul Filip. Deci, guvernul era în prim-plan; acum guvernul pare să fie trecut pe planul doi, în prim-plan vine Igor Dodon, iar Vadim Krasnoselski iată nu mai menționează faptul că Igor Dodon nu decide nimic în Republica Moldova, chiar dacă nu s-a schimbat nimic în atribuțiile prezidențiale. Dvs. cum vă explicați această schimbare, această rocadă, să zicem așa, de influență?

​Ion Tăbârță: „Probabil sunt anumite calcule sau rezultatul unor înțelegeri. Evident că acolo sunt anumite negocieri în culise, să le zic, sau discuții, dacă nu negocieri în culise. Această decizie este una tactică a guvernului, pentru că dacă guvernul și partidul de guvernământ ar dori în continuare să fie ei în prim-plan, atunci nu-i permiteau aceasta lui Igor Dodon. Însă Igor Dodon acum este cel care doar discută, trebuie să fim siguri că în momentele esențiale, în momentele-cheie va ieși anume guvernul la rampă, de aceea aceste acțiuni ale lui Igor Dodon pe moment mai degrabă sunt de fațadă, chiar putem spune că undeva cu tentă electorală, ca să-i aducă anumite plusuri președintelui Dodon, a cărui imagine a cam suferit în ultimul timp. Pentru o bună parte din populație el nu mai este credibil, a devenit evident că una a promis în campania prezidențială din 2016 și foarte puțin a făcut din cele promise. De aceea, eu mai degrabă la momentul actual cred că aș cataloga-o ca o mișcare tactică cu iz electoral.”

​Europa Liberă: Dle Tăbârță, toată lumea pare să își dorească un rezultat de rezonanță în problematica transnistreană – mă refer la marii actori internaționali –, iar pericolele care apar pe parcurs par să fie semnalate doar de un grup din societatea civilă de la Chișinău. Este vreo forță, vreo posibilitate de a opri acest, deocamdată, ipotetic scenariu de federalizare a Republicii Moldova, dar despre care se vorbește din ce în ce mai mult?

Ion Tăbârță: „Da, și probabil nu se vorbește în zadar. Pe lângă societatea civilă, mai există și partidele de opoziție pro-europeană, de opoziție extraparlamentară, care pe moment au o voce destul de redusă, neimportantă, pentru că ele nu au o tribună parlamentară și mai degrabă ele sunt catalogate ca elemente ale societății civile. Problema există și problema este una reală, pentru că nu este clar cât de mult pentru actualii decidenți politici din Republica Moldova sau pentru actuala putere interesele naționale sunt interese primare. Mai degrabă se creează impresia că avem anumite interese de grup, de clan, cu aspect economic, care primează, și atunci interesele geopolitice, de interes național cumva sunt trecute pe plan secundar. De aceea noi avem nevoie de o resetare a puterii politice în Republica Moldova, care să readucă instituțiile statului într-o albie a funcționalității lor normale sau a funcționalității instituționale, iar atunci vom putea vorbi despre anumite negocieri reale, despre o agendă transparentă, despre susținerea din partea partenerilor occidentali, pentru că și pe moment Republica Moldova ar avea anumite pârghii de a influența cumva Tiraspolul, pârghia DCFTA-ului.

DCFTA-ul este o gură de oxigen foarte importantă pentru economia regiunii transnistrene, însă deocamdată nu știm ce câștigă și nu știm aplicabilitatea lui, a acestui DCFTA, noi n-avem un instrument de măsurare. Sau problema cu gazul. Noi cumpărăm energie electrică din regiunea transnistreană produsă pe gazul pe care îl livrează Federația Rusă și-l pune în balanța comercială a Republicii Moldova. Aici trebuie discutat, aici Chișinăul trebuie să schimbe foarte mult din abordarea sa de până acum, mai ales că deja există alternative energetice viabile, cum ar fi România. De aceea o resetare a puterii politice cu schimbări instituționale cred că ar fi necesară pentru a stopa acest scenariu de federalizare a Republicii Moldova care se prefigurează din ce în ce mai clar.”

Europa Liberă: Dvs. vedeți premise reale pentru această resetare, o viziune destul de optimistă la care v-ați referit acum? Realitățile din Republica Moldova permit un asemenea optimism?

Ion Tăbârță: „Foarte mult va depinde de alegerile viitoare, parlamentare. Aceste alegeri sunt vitale nu numai pentru problematica transnistreană, dar însuși pentru întreg viitorul Republicii Moldova. Republica Moldova, din păcate, în ultimul an cumva a alunecat într-o direcție nu cea mai fericită. Deja mulți întreabă: mai există în Republica Moldova democrație sau nu, nu există? Unde-i acel hotar dintre o democrație și un regim autoritar? Dacă nu vorbim încă de regim autoritar în sensul adevărat, atunci anumite elemente ale lui deja sunt. De modul cum vor decurge aceste alegeri, dacă ele într-adevăr vor fi libere, nu vor fi influențate, nu vor fi fraudate și toate partidele, inclusiv cele din opoziție, extraparlamentare vor avea condiții și șanse egale, atunci putem să vorbim despre o anumită recâștigare de credibilitate de către statul Republica Moldova. Dacă aceste alegeri nu vor fi libere, neinfluențate și corecte, atunci scade șansa Republicii Moldova de a fi primită în lumea bună a Europei, mai degrabă Republica Moldova se va transforma într-un fel de Belarus, dar într-o versiune mai proastă. Actualele premise pe care le avem mai degrabă ne fac să fim pesimiști decât optimiști.”

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută au avut loc, începând de marți, cele mai mari manevre militare ruseşti de după încheierea războiului rece. Potrivit Moscovei, la ele participă 300 de mii de militari și pentru prima dată au fost invitați și militari din China comunistă și din Mongolia. Marți, Alianța Nord-Atlantică a repetat că exercițiul militar de amploare din Estul Rusiei arată că Moscova se pregătește pentru un „conflict la scară largă” și „corespund unui model pe care l-am observat de ceva vreme: o Rusie mai agresivă, care își majorează semnificativ bugetul apărării și prezența militară”, se spune într-un comunicat al purtătoarei de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.

Președintele rus Vladimir Putin, care îl găzduiește pe omologul său chinez, Xi Jinping, și alți lideri, la un forum economic la Vladivostok, din Extremul Orient rus, urmează să călătorească la poligon pentru a urmări manevrele. Serviciul în limba rusă al postului nostru de radio a organizat o „masă rotundă” pe aceasta temă, invitații jurnalistei Elena Rîkovțeva fiind experții militari Vadim Lukașevici, Alexandr Golț și Pavel Felghenhauer.

Radio Svoboda: Rusia desfășoară cele mai ample exerciții militare din istoria sa post-sovietică, fără precedent chiar după anul 1981, practic o treime din armată participă la aceste manevre. Unii experți au spus deja că este vorba despre o pregătire de un război mare. Vadim Lukașevici, ce părere aveți despre amploarea acestor exerciții?

Vadim Lukașevici: „Aceste exerciții pot fi comparate ca amploare cu perioada sovietică –atunci aplicațiile se numeau „Zapad”, adică Vest, acum însă sunt „Vostok”, adică Est. După locul desfășurării aplicațiilor devine clar cu cine și împotriva cui prietenește Rusia. Dacă vrem să înspăimântăm NATO, manevrele au loc în vest sau la Marea Baltică. Dacă vrem să băgăm frica în America, atunci facem aplicații în Orientul îndepărtat. Pe mine mă deranjează nu atât amploarea aplicațiilor. Tradițional, Rusia și URSS avea ca dușmani în est China, Japonia și SUA. Acum, cu aceste manevre noi ne arătăm mușchii Statelor Unite, dar atragem China de partea noastră.

Eu consider că prietenia noastră cu China este cea mai mare greșeală a actualei puteri din Rusia. În condițiile în care Rusia este net inferioară la capitolul resurse umane, financiare și așa mai departe, aceasta este o crimă. Orice colaborare este folosită de China ca metodă de expansiune. Rușii în sine nu sunt interesanți pentru China, o colaborare militară poate avea în vedere doar resursele noastre, teritoriul nostru și unele secrete tehnologice. Noi deja vindem chinezilor tot ce există în Orientul îndepărtat – tăierea pădurilor, resursele și așa mai departe. Cooperarea militară e ca și cum am veni în bucătăria unui canibal să-i arătăm o nouă rețetă de preparare a cărnii. China în principiu nu poate fi un aliat strategic pentru noi, dacă vorbim despre interesele strategice pe termen lung ale Rusiei.”

Radio Svoboda: Alexandr Golț, ce mesaj vine să aducă amploarea acestor aplicații? Experții NATO percep acest lucru ca o pregătire pentru un război de amploare.

Alexandr Golț: „De fapt, eu cred că cifrele reale sunt exagerate, o bună parte din contingente vor intra în regim de alertă, însă vor rămâne în locațiile lor. Uniunea Sovietică, care avea o armată de cinci milioane de oameni, făcea aplicații de maxim 100-120 de mii. Acum nimeni în lume nu mai face manevre de 300 de mii de participanți. Asta amintește de aplicațiile din perioada războiului rece, când se considera că în primul rând va fi aplicat armamentul nuclear, iar trupele vor avea pierderi gigantice. De aceea eu cred că aceste cifre nu sunt altceva decât dorința de a declara lumii întregi, dar în primul rând lui Putin, că în caz de necesitate acesta din urmă va putea mișca sute de mii de miliari prin voința sa.”

Radio Svoboda: Adică de facto se încearcă a fi demonstrate două lucruri – că Rusia este capabilă, dacă vrea, să participe la un război cu forțe foarte mari, iar pe de altă parte Rusia vrea să demonstreze Chinei că această capacitate militară nu este îndreptată împotriva Beijingului? Vadim Lukașevici.

Vadim Lukașevici: „Analiștii de la NATO sunt îngrijorați cel mai mult nu de numărul de militari chinezi implicați – pentru că numărul nu este mare, ci de faptul că Beijingul primește acces nu doar la planurile noastre, ci și la toată logistica. NATO se teme nu de Rusia, ci de faptul că Beijingul, având o armată mult mai numeroasă și mai bine dotată va primi posibilitatea de a acționa în afara Chinei.”

Radio Svoboda: Pavel Felghenhauer, de ce este nevoie de astfel de cifre exagerate? Credeți și Dvs. că China nu este cel mai bun partener de aplicații militare pentru Rusia?

Pavel Felghenhauer: „Și Rusia, și China sunt acum în confruntare cu SUA și această confruntare are toate perspectivele să devină din ce în ce mai accentuată.

La mijlocul lunii februarie, șeful Statului major general al Rusiei, Valeri Gherasimov, a prezentat la Moscova câteva evaluări ale riscurilor conținute în Planul de apărare al Federaţiei Ruse. Acesta a spus că este în creștere amenințarea unor războaie, mai ales după 2020, că vor urma fie o serie de ample războaie regionale, fie un război nuclear global, iar Rusia trebuie să se pregătească de asta. Gherasimov spune că Rusia are 126 de batalioane tactice în permanență gata de luptă. Trebuie să spunem că NATO a desfășurat împotriva Rusiei patru batalioane în Țările Baltice și Polonia, iar noi avem 126 – așa un raport de forțe. Da, forțele militare ruse sunt acum mai bine pregătite. Altceva este că diferența la nivel tehnic și de dotare este în continuare foarte mare, ceea ce va constitui un argument solid pentru Ministerul rus al Apărării să ceară noi finanțări pentru armată. Iar de pe altă parte, și Pentagonul va spori cheltuielile pentru flancul estic. Aici toată lumea va fi mulțumită, în afară de oamenii simpli.”

Radio Svoboda: Deci este o modalitate de a spori cheltuielile militare?

Vadim Lucașevici: „Pavel ne-a explicat acum foarte bine unde se duc pensiile noastre. Când spunea despre faptul că după 2020 războaiele vor urma unul după altul, el ne-a explicat de ce guvernul rus renunță la pensii. De ce am avea nevoie de pensii? Nu vor ajunge toți la vârsta aia, pentru că vom duce războaie. Cine era interesat de plata pensiilor în anii celui de al doilea război mondial, în 1941-1945?”

Europa Liberă: Experții militari Vadim Lukașevici, Alexandr Golț și Pavel Felghenhauer, invitați ai serviciul în limba rusă al postului nostru de radio.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă