Linkuri accesibilitate

Plăcuțe auto fără stemă


Plăcuțe auto transnistrene

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint, astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

A început procesul de eliberare a plăcuților de înmatriculare care vor permite circulația internațională pentru mașinile din regiunea transnistreană. Liderul de la Tiraspol anunță tema întâlnirilor cu Igor Dodon și Dmitri Kozak. Noul an școlar aduce emoții copiilor și cheltuieli suplimentare pentru părinți. Și experți de la Chişinău și Tiraspol despre ce au adus anii de independență pentru cele două maluri ale Nistrului. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Plăcuțe auto fără stemă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Franco Frattini, reprezentantul președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, va veni în Republica Moldova pe data de 10 septembrie pentru a vizita biroul de înregistrare a vehiculelor din Tiraspol și a înmâna primele plăcuțe de înmatriculare cu design neutru pentru mașinile transnistrene, anunță un comunicat al OSCE.

Mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene pot circula în traficul internațional începând cu data de 1 septembrie. Condiția este obținerea unor plăcuțe de înmatriculare neutre eliberate de autoritățile Republicii Moldova. Cele două puncte de eliberare a acestor plăcute au fost inaugurate într-un cadru festiv sâmbătă în două orașe din regiunea transnistreană – Tiraspol și Râbnița, cu participarea mediatorilor și observatorilor în formatul 5+2.

Punctul de reînregistrare a autovehiculelor, la Tiraspol
Punctul de reînregistrare a autovehiculelor, la Tiraspol

Întâlnirea președintelui Igor Dodon cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski va avea loc pe data de 6 septembrie. Krasnoselski a anunțat că va discuta cu Dodon subiecte care țin de situația ecologică pe Nistru și construcția de hidrocentrale de către Ucraina, precum și despre rotația militarilor din misiunea de pacificare condusă de Federaţia Rusă.

Liderul de la Tiraspol a anunțat că va avea în viitorul apropiat și o întâlnire cu vicepremierul rus Dmitri Kozak, numit recent de Vladimir Putin în funcția de reprezentant special al Rusiei pentru relațiile economice cu Republica Moldova.

Dmitri Kozak, autorul cunoscutului plan de federalizare a Republicii Moldova din 2003, a fost numit în funcție pe 13 iulie. Numirea lui a generat controverse și speculații cu privire la intențiile Moscovei de a avansa noi scenarii de federalizare a Republicii Moldova.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Președintele de la Kiev, Petro Poroșenko, este dispus la un dialog cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, dacă acesta va sprijini integritatea teritorială a Ucrainei. Făcând referire la afirmațiile făcute de Igor Dodon într-un interviu acordat recent Europei Libere, Poroșenko a spus că așteaptă ca Igor Dodon să-și exprime un sprijin clar pentru integritatea teritorială și independența Ucrainei, incluzând Crimeea. „Așteptăm o poziție fermă, corespunzătoare, din partea vecinilor noștri”, a adăugat președintele Ucrainei. Igor Dodon este cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse, iar în campania electorală prezidențială a spus că peninsula Crimeea este „de facto rusească”.

Petro Poroșenko
Petro Poroșenko

Rusia va desfăşura exerciţii navale în Marea Mediterană în perioada 1-8 septembrie, a anunţat ministerul rus al apărării. La manevre vor lua parte 25 de nave militare şi 30 de avioane de luptă, și ele vor consta din operaţiuni antiaeriene, anti-submarine şi anti-mine. Exerciţiile rusești din Mediterana vor avea loc pe fondul tensiunilor între Rusia şi Occident cu privire la provincia siriană Idlib, controlată de rebeli, unde se relatează că forțele președintelui sirian Bașar al Assad ar urma să lanseze o ofensivă.

Liderul regiunii separatiste pro-ruse Doneţk din estul Ucrainei, Alexander Zaharcenko, a fost ucis vineri într-o explozie la o cafenea din capitala regiunii. Ministerul de externe rus s-a grăbit să acuze autoritățile ucrainene de atac. Serviciul de Securitate ucrainean vorbește însă despre o posibilă „răfuială” între separatiști și „sponsorii lor din Rusia”. Comitetul rus pentru investigații a anunțat că va ancheta circumstanțele atacului iar purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe a cerut intervenția OSCE. Din 2014, când a izbucnit conflictul din estul Ucrainei, peste 10 300 de persoane au fost ucise în luptele dintre armata ucraineană și milițiile sprijinite de Rusia.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Începutul de an școlar, ca de fiecare dată, aduce emoții copiilor, dar și cheltuieli considerabile pentru părinți. Un studiu internațional arată că moldovenii cheltuiesc 36,6 la sută dintr-un salariu mediu pentru pregătirile de școală.

Experţii au elaborat o listă de articole de bază pe care ar trebui să le aibă fiecare şcolar. Acestea au fost clasificate în patru categorii: ghiozdan, articole pentru scris, produse pentru colorat și îmbrăcăminte pentru sport. În medie, pentru toate aceste produse o familie din Moldova ar trebui să scoată din buzunar 1.700 de lei. Dar de cele mai multe ori cheltuielile reale depășesc această sumă.

Potrivit studiului realizat în 37 de ţări ale lumii, nigerienii alocă 54 de procente din salariu pentru a-şi pregăti copiii de şcoală. Republica Moldova se situează pe locul doi la acest capitol şi este urmată de vietnamezi, care cheltuiesc 36 la sută din salariu. Cota acestor cheltuieli raportate la salariul mediu lunar este de zece ori mai mare în Moldova decât în Franţa, de exemplu. În țări precum Suedia, Canada, Franța sau SUA aceste cheltuieli nu depăşesc 4% din salariu.

Cât a costat pregătirea de școală în regiunea transnistreană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:16 0:00

În regiunea transnistreană situația este asemănătoare cu cea de pe malul drept al Nistrului. Un calcul sumar realizat de presa din regiune arată că pentru rechizite și uniformă părinții trebuie să scoată din buzunar aproximativ 1000 de ruble transnistrene, echivalentul a 1000 de lei, la asta se adaugă sumele necesare pentru ghiozdan, încălțăminte de școală, haine și încălțăminte de sport. Iar după începutul anului școlar vin noi cheltuieli – procurarea sau chiria manualelor, dar și așa-numitele fonduri ale clasei, un fenomen cunoscut pe ambele maluri ale Nistrului, care presupune sume considerabile plătite de părinți, adesea în mod informal.

Corespondenta noastră la Bender, Margarita Suvorova, a stat de vorbă cu câțiva părinți și i-a întrebat cum fac ei față începutului noului an școlar.

- Fiica noastră merge anul acesta în clasa a doua și cel mai ieftin capitol de cheltuieli este cumpărarea de caiete. În ceea ce privește hainele, încălțămintea și alte lucruri necesare – anul acesta am rămas surprinși de cât de mult au crescut prețurile. Cam 250-270 de dolari ne-a costat să încălțăm și îmbrăcăm copil pentru școală. Pentru cărți nu plătim mult anul acesta – doar vreo 40 de ruble pentru chiria manualelor. Anul trecut a fost mult mai scump. Iar în ceea ce privește sumele care am decis noi, părinții, să le colectăm – am discutat problema și vom aduna bani, pentru că sunt chestiuni pe care trebuie să le organizam și asta necesită bani.

- Am cumpărat doar încălțămintea cu 50 de dolari, cm cumpărat tricouri albe pentru școală și niște pantaloni, cam în zona a 35 de dolari. În total, pentru a-mi îmbrăca băiatul de clasa a 9-a pentru școală am dat cam 200 de dolari. Acuș vor începe și colectele pentru fondul școlii, fondul clasei. Am auzit deja că ar fi vorba despre 200 de ruble. E mai trist, pentru cineva care are un salariu de 2-3 mii de ruble.

- Noi am venit la târgul școlar, am cumpărat rechizite. Prețurile sunt accesibile, dar oricum am dat vreo 500 de ruble. Pentru haine, strictul necesar, am dat vreo 1000 de ruble. E scump, dar ce să-i faci? Copiii sunt comoara noastră și trebuie să investim în ei.

- Pentru mine e foarte greu, pentru că am patru copii și doar soțul lucrează. Totul este foarte scump. Am două fete la școală și ne-au costat foarte mult pregătirile. Trei mii de ruble am cheltuit deja și încă nu am cumpărat totul.

- Am prieteni care mi-au spus că iau credit pentru a îmbrăca copiii pentru școală. Și nici copiii nu mai îmbracă orice acum, vor lucruri de calitate.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Subiectul umărul unu în Federaţia Rusă a fost săptămâna trecută reforma sistemului de pensionare. Proiectul, adoptat de Duma de stat în prima lectură, mărește considerabil vârsta de pensionare, iar Vladimir Putin a încercat să calmeze spiritele, venind în cadrul unei adresări publice cu mai multe propuneri care ar atenua impactul asupra viitorilor pensionari, dar și asupra ratei sale de popularitate, în scădere din cauza acestei reforme. Ileana Giurchescu are detalii.

Neimpresionați: rușii răspund la schimbările anunțate de Putin despre pensii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:39 0:00

Reforma pensiei, care a trecut în prima lectură prin Duma de stat, a provocat proteste în toată Rusia de când a fost propusă. Cu toate acestea, președintele Vladimir Putin s-a ținut la distanță de aceste schimbări nepopulare dar necesare (din cauza crizei demografice și a ratei înalte a mortalității). A permis chiar ca rata popularității sale să scadă la mai puțin de 70%, cel mai scăzut nivel de la anexarea Crimeii în 2014, remarcă Associated Press. Și tot AP reamintește că pensionarii ruși, care și-au văzut pensiile mărite mereu în ultimii ani, au fost printre suporterii cei mai înflăcărați ai președintelui.

Un electorat însă mult mai important pentru Putin sunt femeile. Miercuri, în prima luare de poziție publică privind reforma pensiilor, președintele rus a propus ca vârsta de pensionare pentru femei să fie ridicată numai la 60 de ani, în loc de 63, cum se prevede în noua lege. „În țara noastră, femeile sunt tratate în mod deosebit, cu blândețe”, a explicat Putin într-un discurs televizat, de jumătate de oră. Pentru bărbați, vârsta pensionării rămâne ridicată la 65 de ani.

Mai mult, de la trei copii în sus, vârsta de pensionare a femeilor o sa scadă cu câte un an. Președintele a explica că ar fi oricum nedrept ca vârsta de pensionare a femeilor să se ridice cu opt ani, și cea bărbaților numai cu cinci. La care se adaugă faptul că femeile „nu numai că lucrează dar duc și toată casa în spate – se ocupă de gospodărie, de copii, de nepoți” a mai argumentat președintele rus. Nimeni nu se îndoiește că sugestiile prezidențiale se vor regăsi în forma revizuită a legii, când se va ajunge la a doua lectură. Legea va trece după aceea pentru ultima lectură prin camera superioara, înainte de a fi semnată de președinte.

În Rusia, femeile sunt o putere electorală: reprezintă 54% din populație, potrivit datelor oficiale din iulie. Trăiesc mai mult, speranța lor de viață este de 77 de ani, comparat cu numai 66 pentru bărbați. Femeile sunt și votanți mult mai activi. La alegerile prezidențiale din martie, câștigate de Putin, 55,4% din persoanele care au votat erau femei, potrivit unui sondaj VTsIOM. „Concluzia după discursul lui Putin: autoritățile se tem de femei și bine fac” a comentat jurnalistul rus Ivan Davydov pe Facebook.

***

Europa Liberă: Franco Frattini, reprezentantul președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, vine în Republica Moldova pe data de 10 septembrie pentru a vizita biroul de înregistrare a vehiculelor din Tiraspol și a înmâna primele plăcuțe de înmatriculare cu design neutru pentru mașinile transnistrene, anunță un comunicat al OSCE.

Mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene pot circula în traficul internațional începând cu data de 1 septembrie. Condiția este obținerea unor plăcuțe de înmatriculare neutre eliberate de autoritățile Republicii Moldova. Cele două puncte de eliberare a acestor plăcute au fost inaugurate într-un cadru festiv sâmbătă în două orașe din regiunea separatistă – Tiraspol și Râbnița, cu participarea mediatorilor și observatorilor în formatul 5+2. Cele două puncte își vor începe activitatea la capacitatea deplină începând cu 10 septembrie.

Decizia cu privire la deschiderea accesului la traficul internațional pentru mașinile transnistrene a fost adoptată pe 24 aprilie și a fost salutată din start de participanții la negocierile în formatul 5+2 ca fiind un pas de apropiere dintre Chişinău și Tiraspol, însă a fost criticată de reprezentanți ai societății civile de la Chişinău care consideră că astfel Republica Moldova a cedat către regiunea separatistă încă un atribut al suveranității.

***

Europa Liberă: Întâlnirea președintelui Igor Dodon cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski va avea loc pe data de 6 septembrie, a anunțat vineri la Tiraspol șeful administrației transnistrene. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă organizate tradițional înainte de ziua de 2 septembrie, când este marcată autoproclamarea independenței regiunii.

Krasnoselski a anunțat că va avea și o întâlnire cu vicepremierul rus Dmitri Kozak, numit reprezentant special pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova, fără să precizeze dacă întâlnirea respectivă va avea loc înainte sau după întrevederea cu Igor Dodon.

Printre temele prioritare anunțate de Krasnoselski pentru întâlnirea cu Dmitri Kozak sunt misiunea de pacificare de pe Nistru condusă de Federaţia Rusă și situația Grupului Operativ de Trupe Ruse, cooperarea politică, culturală și umanitară, dar și aspecte economice precum importul și exportul. Krasnoselski a menționat că va discuta cu Kozak și despre Uniunea vamală eurasiatică, fără a preciza la conferința de presă dacă ar fi sau nu vorba despre intenția regiunii transnistrene de a adera la această structură. Vor fi discutate și subiectele ce țin de acordarea cetățeniei ruse locuitorilor din stânga Nistrului și despre folosirea în regiunea transnistreană a așa-numitului „capital matern” acordat de Rusia la naștere.

Dmitri Kozak, autorul cunoscutului plan de federalizare a Republicii Moldova din 2003, a fost numit în funcție pe 13 iulie. Numirea sa a generat controverse și speculații cu privire la intențiile Moscovei de a avansa noi scenarii de federalizare a Republicii Moldova.

În ceea ce privește întâlnirea cu Igor Dodon, Krasnoselski a anunțat că va discuta cu acesta subiecte care țin de situația ecologică pe Nistru și construcția de hidrocentrale de către Ucraina, precum și despre rotația militarilor din misiunea de pacificare condusă de Federaţia Rusă.

Liderul de la Tiraspol s-a lăudat cu rezultate bune în economie și cu deschiderea a peste 4500 de locuri de muncă în primele șase luni ale acestui an și a spus că regiunea transnistreană este în așteptarea investitorilor strategici, de care are nevoie „ca de aer proaspăt”.

***

Europa Liberă: La conferința de presă a lui Vadim Krasnoselski au avut acces în jur de 30 de jurnaliști, nu și postul independent de televiziune DnestrTV de la Bender. L-am întrebat pe directorul acestei instituții media, analistul politic Grigori Volovoi cum își explică acest refuz.

Grigori Volovoi: „Eu explic asta prin acțiunile premeditate ale persoanelor care se ocupă nu doar de serviciul de presă, dar și de reflectarea activității președintelui Transnistriei în mass media. În primul rând, aceștia nu vor să audă întrebările pe care le pune acum realitatea. Aceste întrebări sunt destul de incomode și pot să nu placă în contextul acestui tablou mirific care se creează acum în jurul situației din Transnistria.

Nu suntem la primul refuz. Amintesc că la începutul anului compania noastră tele-radio, Novaia Volna, care deține și postul on-line de televiziune DnestrTV, și-a propus să facă un ciclu de interviuri cu președinții Transnistriei. Am făcut un astfel de interviu cu fostul președinte Evgheni Șevciuk, după care i-am propus o discuție lui Vadim Krasnoselski pentru ca acesta să răspundă și lui Șevciuk la unele întrebări. Însă după o tăcere lungă ni s-a spus că, citez, „în acest moment Vadim Krasnoselski nu ne poate acorda un interviu”.

Grigori Volovoi
Grigori Volovoi

Iar pentru această conferință de presă tradițională anuală din ajunul zilei de 2 septembrie am depus o cerere încă pe data de 24 august, pe posta electronică. Nu ni s-a răspuns mult timp, iar cu o zi înainte de conferința de presă am sunat să întreb care este răspunsul și mi s-a spus că ni se va răspunde pe poșta electronică. În mesaj ni s-a spus că solicitarea noastră nu corespunde cerințelor – ca formă, ștampilă, conținut și așa mai departe.

Eu interpretez asta ca o nedorință premeditată de a da acces la eveniment unei surse mass media independente. Pentru că noi punem nu acele întrebări care plac.”

Europa Liberă: Ce întrebări din acestea, incomode, nu au fost puse la conferința de presă a lui Vadim Krasnoselski?

Grigori Volovoi: „Cred că totul a arătat foarte frumos acolo. Știu de exemplu că s-a spus că în sfera nebugetară au fost create 4500 de locuri de muncă, că sectorul real al economiei reînvie și are nevoie de forță de muncă. Asta, chiar dacă situația reală vorbește despre altceva. Da, unele întreprinderi reînvie datorită influxurilor masive și a unor preferințe inimaginabile, dar asta e mai degrabă o excepție decât o regulă.

În schimb, noi avem întrebări serioase legate de procesele migraționale – pe străzile din Transnistria sunt tot mai puțini și mai puțini oameni. Aveam și întrebări legate de locurile de muncă la Bender, la Tiraspol, privind atragerea unor investiții reale. De ce de exemplu la noi din rapoartele puterii executive rezultă că ar crește încasările bugetare, dar în același timp bani pentru plățile curente nu sunt suficienți? De ce la noi tot mai multe persoane trec la pensie rusească, astfel scăzând presiunea asupra bugetului transnistrean, iar bani pentru achitarea pensiilor transnistrene în continuare nu sunt suficienți? Întrebări sunt foarte și foarte multe.

Dar nu cred că aș fi pus aceste întrebări foarte incomode la conferința de presă. Cel mai probabil l-aș fi întrebat pe Vadim Krasnoselski ce concluzii a tras după calea pe care a parcurs-o deja – amintesc că el deține funcția deja de doi ani. Și în acești doi ani în mod sigur s-au adunat nu doar aspecte pozitive despre care se tot vorbește acum, dar și ceva experiență negativă. Și l-aș fi întrebat cum vede soluționarea acestor aspecte.”

Europa Liberă: Încă o temă vroiam să discutăm. Am avut o săptămână interesantă, una în care Republica Moldova a sărbătorit 27 de ani de independență, iar regiunea transnistreană – 28 de ani din momentul autoproclamării așa-numitei independențe. Cum vedeți relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului după acești mulți ani? Se poate vorbi despre o apropiere a celor două maluri ale Nistrului, lucru despre care le place să vorbească mediatorilor în ultimul timp, sau vedeți lucrurile altfel?

Grigori Volovoi: „În opinia mea, în acești ani de independență noi am obținut o economie în cădere, atât la Chişinău, în partea Moldovei, cât și la Tiraspol, în partea Transnistriei. Am obținut practic un milion de oameni plecați la muncă în străinătate sau emigrați de aici. Adică nu avem cu ce ne lăuda. Noi terminăm de consumat ce ne-a rămas de la trecutul sovietic.

Da, avem o anumită creștere a unor întreprinderi noi, dar aceste realizări sunt atât de mici încât nu putem compara cu ceea ce am avut. În mare, după acești ani de independență ne-am ales cu o covată spartă.

Dacă Moldova și Transnistria se vor apropia va depinde în această situație de atmosfera internă din Moldova. Moldova trebuie să arate că este cu adevărat o țară europeană în care deciziile sunt luate nu la nivelul gloatei exaltate.

Așa că totul depinde de ce fel de exemplu va da Chişinăul. Trebuie dată la o parte dușmănia, trebuie să ne învățăm să negociem și să propunem variante de compromis și pe alocuri să facem și cedări. Eu deocamdată mari cedări nu văd, cu excepția intereselor economice. Iar mai devreme sau mai târziu va trebui să discutăm și probleme politice, să vedem ce fel de structură va fi aici – autonomie, federație sau federație cu elemente de confederație, despre care unii se tem și să vorbească, chiar dacă o astfel de propunere a existat în 2001.

În plus, procesul de reintegrare nu e clar nici până acum. Ce include acesta, ce elemente politice? Ultimul exemplu e cel în care practic Vlad Plahotniuc și Victor Gușan, doi oligarhi, unul din Chişinău și altul din Tiraspol, au decis probleme politice. În ce țară ar mai fi posibil ca oligarhii, chiar dacă au intenții bune, să decidă chestiuni politice? E o situație în care am putea admite că mai devreme sau mai târziu dorința de îmbogățire va prevala asupra intereselor de stat. Și atunci, ce rost mai au structurile de stat când doi oameni rezolvă liniștit problemele evitând intermediarii, inclusiv Rusia și formatul 5+2?

Apropo, și despre asta am vrut să-l întreb pe Vadim Krasnoselski. Cum apreciază el faptul că speakerul Candu și Vlad Plahotniuc povestesc deschis cum ei fără Rusia au soluționat problema dată? Mie de exemplu nu mi-e clar. Și oamenii își pun de asemenea întrebări. Asta generează neîncredere, iar neîncrederea generează întotdeauna dorința de a găsi un loc mai liniștit. Iată de ce oamenii pleacă. Iată de ce este un flux atât de mare de migranți.”

Europa Liberă: Cum vedeți rolul Transnistriei la următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova? Poate fi un factor real de influență, sau sunt totuși speculații?

Grigori Volovoi: „Este evident că Transnistria oficial nu va participa la alegeri. În cel mai bun caz cetățenii Moldovei care locuiesc pe teritoriul Transnistriei vor merge la secțiile de votare care sunt deschise la Varnița sau în alte sate și vor vota acolo. Dar transnistrenii este puțin probabil să-și înainteze un candidat, pentru că partidele din Transnistria, care sunt foarte puține, nu vor participa la aceste alegeri. Asta însă nu exclude posibilitatea ca unii cetățeni transnistreni să participe la aceste alegeri pe listele unor partide din Republica Moldova.”

Europa Liberă: În viitorul apropiat are loc întâlnirea dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski. Ce așteptări aveți în legătură cu această întâlnire? S-a spus că se vor discuta probleme ecologice, construcția de hidrocentrale pe Nistru și rotația trupelor de pacificare. Dvs. la ce vă așteptați?

Grigori Volovoi: „La această întâlnire ar putea să participe nu doar președintele Moldovei și președintele Transnistriei, dar și reprezentantul Federaţiei Ruse, Dmitri Kozak. Iar din câte știm, Dmitri Kozac este un negociator experimentat, care nu doar va face cunoștință cu situația, dar în mod sigur va veni cu propuneri concrete cu privire la Transnistria. Cred că pentru Dodon conținutul acestor propuneri nu este un secret, însă pentru Vadim Krasnoselski cred că încă este o informație secretă faptul că astfel de propuneri există. Iar ceea ce va propune Kozak va fi determinant în mare parte pentru procesul de negocieri.

Deși, repet, și o spun nu numai eu, ci și alți experți – deciziile importante se adoptă astăzi nu în cabinetele oficiale, și în cele ale oligarhilor.

O altă variantă este cea în care întâlnirea dintre Dodon și Krasnoselski să fie una în pregătirea discuției cu Kozak. Ei probabil că vor discuta nu doar hidrocentrala și ecologia, ci și propunerile care vor fi avansate la întâlnirea celor doi cu Dmitri Kozak.”

Europa Liberă: Cum vedeți evoluând chestiunea transnistreană până la următoarele alegeri parlamentare? Vor mai avea loc pași importanți, sau Rusia totuși va aștepta rezultatele acestor alegeri în speranța că partidul socialiștilor a lui Igor Dodon va lua o majoritate care îi va permite să influențeze deciziile politice interne din Republica Moldova?

Grigori Volovoi: „Noi vedem că Rusia și-a schimbat reprezentanții, inclusiv ambasadorul. Și eu cred că până la alegerile parlamentare nu se va decide nimic important, se va duce un lucru de reglaj și de ajustare a colțurilor ascuțite și nu mai mult.

Și chiar și după alegeri, chiar dacă Partidul Socialiștilor va câștiga, nu se poate aștepta o soluționare imediată a unora sau altora dintre probleme. Amintesc că Voronin avea dorința de a rezolva problema transnistreană și el nu doar că avea majoritatea, dar era chiar o majoritate constituțională. Și a fost suficient ca Transnistria de câteva ori să-și manifeste dezacordul că toate bunele intenții ale lui Voronin s-au dus pe apa sâmbetei.

Totuși rezultatele alegerilor vor fi determinante. Eu știu de exemplu că mulți politicieni din Transnistria visează ca partidul lui Dodon să piardă. Mai știu că oamenii în mare parte îl susțin pentru că îi văd politica rațională – nu doar către Vest, ci și către Est, nu doar cu Uniunea Europeană, ci și cu Rusia în primul rând și cu țările Uniunii Eurasiatice.

Iată de ce eu cred că jocurile trebuie să înceteze, trebuie stabilite reguli comune, stabilite înțelegeri și soluționate inclusiv problemele politice. Fără soluționarea problemelor politice nu se mai poate continua pentru că problemele economice au arătat demult că politicul paralizează inclusiv deciziile economice.”

Europa Liberă: Analistul politic de la Bender, Grigori Volovoi, directorul postului independent de televiziune DnestrTV.

***

Europa Liberă: Colega mea Valentina Ursu a stat de vorbă cu Ion Leahu, fost reprezentant în Comisia Unificată de Control - cea care coordonează operațiunea de menținere a păcii în zona de securitate – despre interesul politicienilor de la Chişinău și Tiraspol, dar și al Federaţiei Ruse în negocierile care au loc.

Europa Liberă: În proaspătul interviu, pe care l-a acordat Igor Dodon Europei Libere, el a confirmat că în prima decadă a lunii septembrie va avea o întrevedere cu liderul regiunii secesioniste transnistrene, Vadim Krasnoselski. Întrevederea va avea loc la Condrița. Vă este clar care e rostul acestui dialog?

Ion Leahu
Ion Leahu

Ion Leahu: „Îmi pare că este vorba de două aspecte ale acestor relații. Primul, mai puțin demn, ține de persoana lui Igor Dodon, care, fiind ales în funcția de președinte, de facto, nu are nicio posibilitate de a se manifesta în această funcție și pentru a-și potoli orgoliul, pentru a demonstra în exterior, dar și pe interior că totuși el este președinte, lui i se permite de la Moscova din când în când să facă întâlniri cu Krasnoselski, care, la rândul său, tot profită din aceste întâlniri, consolidându-și autoritatea în rândul populației autohtone.

Acesta-i un aspect, însă este totuși și un alt aspect, mai puțin demn, mai puțin relevant pentru un președinte de țară, indiferent de aceea cum îi raportul cu alte ramuri ale puterii. Eu gândesc că el are careva misiuni, pe care le îndeplinește în procesul dialogului cu Krasnoselski. Dna Cristina Lesnic, care are misiunea de a dialoga cu reprezentantul Transnistriei, are niște misiuni pe care eu le-aș numi oficiale. Noi vedeam clar – s-au întâlnit, iată, înțelegerea sau neînțelegerea ș.a.m.d., pe când în realitate noi nu cunoaștem nici conținutul convorbirilor între Dodon cu Krasnoselski și nici efectul până una-alta, dar probleme sunt multe, sunt probleme de care foarte mult este interesat actualul coordonator al Republicii Moldova, dl Plahotniuc. Însă el, în funcție de poziția pe care o ocupă, el nu are posibilitatea personal să se deplaseze, și iată atunci îl înlocuiește dl Dodon.”

Europa Liberă: Dar care ar fi interesul dlui Plahotniuc?

Ion Leahu: „Începând cu interese pur comerciale, de business și terminând cu probleme politice, doar se apropie 24 februarie, se apropie ziua alegerilor, în care partea transnistreană nu numai că o să participe, dar ea are un rol deosebit, ea trebuie să completeze câteva mandate de deputat. Transnistria este divizată în două circumscripții și, respectiv, îi revin două mandate. Plus la asta – partea a doua: alegerile pe listă de partid. La fel iarăși o să fie făcute și acolo liste ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Igor Dodon nu ascunde și spune că el contează pe voturile celor 200 de mii de alegători din stânga Nistrului și tot șeful statului precizează că aceste 200 de mii de voturi ar putea să pună stavilă curentului unionist, discuției despre o eventuală integrare euroatlantică a Republicii Moldova.

Ion Leahu: „Aceea că el nu ascunde este clar, că la urma urmei nu prea sunt alte subiecte despre care el ar putea vorbi deschis, însă îi una să vorbești în public, pentru presă și alta-i să ai niște misiuni speciale. Eu mă refer la aceea că ei trebuie să elaboreze o tactică, o ideologie prin care se vor asigura că cele 200 de mii de cetățeni vor vota așa cum le trebuie lor și nu cumva în stânga sau în hăisa.”

Europa Liberă: Eu l-am întrebat la microfonul Europei Libere pe Igor Dodon dacă el cunoaște, de exemplu, ce discută Vadim Krasnoselski cu autoritățile ruse. Și răspunsul a fost că, dacă înainte se cunoștea prea puțin, acum el crede că cunoaște aproape integral ce discută cei de la Tiraspol și cei de la Kremlin.

Ion Leahu: „Eu de data aceasta i-aș dar crezare lui Dodon. Eu am observat un lucru – în ultimul timp, în ultima jumătate de an Moscova nu-l prea ține în palme pe Krasnoselski. Au fost făcute eforturi colosale pentru a schimba atitudinea în economie. Krasnoselski aștepta investiții serioase, solide, pe când iată chiar și zilele trecute într-un interviu el s-a scăpat cu vorba pentru un ziar din Europa că așteptările lor la momentul actual nu s-au încununat cu rezultate concrete. Eu cred că asta-i legat de aceea că totuși Moscova așteaptă rezultatul alegerilor la noi și, în funcție de asta, de acum ea va decide cum să se comporte cu Tiraspolul. De aceea, Dodon în principiu nu are de ce să nu deschidă acest aspect, fiindcă într-adevăr problema se reduce anume la aceea ce misiune el are primită de la Moscova.”

Europa Liberă: Și dacă Igor Dodon nu a anunțat ce subiecte ar putea să figureze pe agenda discuțiilor, Vadim Krasnoselski spune că în cadrul întâlnirii cu Igor Dodon este planificată în primul rând discuția chestiunilor legate de ecologia râului Nistru, problemele legate de construcția complexelor hidroenergetice de pe râu de către Ucraina. În plus ar mai putea să discute și procesul de pacificare pe Nistru privind extinderea rotației militarilor ruși.

Ion Leahu: „Ei identifică câteva probleme care la prima privire sunt importante, țin de nivelul lor, țin de problemele care, dacă nu afectează, cel puțin interesează o mare parte a populației și prin asta ei se afirmă ca și conducători care abordează și hotărăsc problemele importante pentru stradă. Ei nu vor să țină cont de un lucru: Dodon doar nu are nicio putere de decizie în dreapta Nistrului. El, Krasnoselski, la fel este limitat, că el nu prea are mijloace. Orice problemă care ar ține de ecologie sau de altceva, ea necesită mecanisme, inclusiv mecanisme financiare. El nu le are, că 70% îi gaura la buget, așa că cu ce ai să faci acolo ceva?

Dar pentru a-și menține imaginea în exterior, pentru a-și menține capacitățile sale de președinte, da, ei declară, anunță, afirmă; pentru dânșii asta este un lucru mult mai bine pregătit decât la noi, adică aparatul ideologic funcționează mai rafinat, ei din nimic fac un eveniment de importanță cel puțin regională.”

Europa Liberă: Dar pentru că vor să discute și despre procesul de pacificare pe Nistru privind extinderea rotației militarilor ruși, știți că autoritățile țării au spus că nu mai permit prin Aeroportul Internațional Chișinău să vină de la Moscova militari ruși care ar merge în regiunea transnistreană. De ce să apară acest subiect pe agenda discuțiilor?

Ion Leahu: „În Transnistria, într-adevăr, se simt probleme cu cadrele.”

Europa Liberă: Militare?

Ion Leahu: „Militare. Chiar câteva zile în urmă a avut loc întâlnirea așa-numitului ministru al apărării Oleg Obrucikov cu mamele soldaților recrutați în termen și el a fost nevoit să le dea explicații de ce din nou tinerii soldați în termen rămân deseori în unitățile militare pentru noapte. Nu ajung fizic soldați care să exercite funcțiile de santinele ș.a.m.d. Și în situația vizată evident că pentru dânșii devine din nou importantă asigurarea la 100% cu efectiv a trupelor pacificatoare; în martie mi se pare că din nou vine rotația, adică soldații care și-au satisfăcut serviciul în termen de 12 luni pleacă acasă, ei trebuie să fie schimbați și în situația asta ei trebuie să găsească totuși posibilitatea de a-i schimba, de altfel ei n-au pe cine trimite la posturi.”

Europa Liberă: Și dacă această rotație nu e permisă de către Chișinău?

Ion Leahu: „Ei gândesc că totuși au să găsească posibilitate de a influența Chișinăul.”

Europa Liberă: Cum?

Ion Leahu: „Ei, modalități sunt multe.”

Europa Liberă: Adică, guvernanții de la tribunele internaționale cer evacuarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, iar pe acest subiect să cadă de acord?

Ion Leahu: „Dna Valentina, este momentul acela despre care noi am vorbit de o sută de ori. Este Grupul Operativ de Trupe Ruse și este contingentul pacificator. Contingentul pacificator, cei 389 de militari ruși, care se subordonează Comisiei Unificate de Control, aceia sunt aparte, ei sunt legitimi.”

Europa Liberă: Ion Leahu, fost reprezentant în Comisia Unificată de Control, în dialog cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG