Linkuri accesibilitate

Tiraspolul „implementează” ONG-uri


La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:

Activiștii civici și autoritățile de la Tiraspol interpretează în mod diferit noțiunea de „activitate politică” a ONG-urilor. În Transnistria ar putea să apară, în premieră și oficial, primii voluntari. Și... despre un proiect inedit - „Filme peste Nistru”, de vorbă cu cineastul Virgil Mărgineanu.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Tiraspolul „implementează” ONG-uri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Mitropolitul Moldovei Vladimir a vizitat, joi, cetatea de la Bender și așa numitul Complex memorial istorico-militar din oraș, unde sunt înhumate rămășițele a peste cinci mii de soldați și ofițeri căzuți în războaiele din ultimele două secole. Mitropolitul s-a întâlnit, la fața locului, cu liderul administrației transnistrene Vadim Krasnoselski, cel care în 2007 a avut inițiativa demolării cimitirului eroilor români de la Bender – până atunci, cel mai mare din afara granițelor României - și transformării lui într-un memorial al gloriei militare rusești. Aici, de-a lungul timpului au fost înmormântați și militari germani, austrieci, unguri, polonezi și francezi. Potrivit presei locale, mitropolitul Vladimir a apreciat înalt efortul de înălțare a memorialului, spunând că aceasta este „o mare faptă bună” și că susține „orice inițiative privind păstrarea memoriei istorice”.

Mitropolitul Vladimir (centru), Episcopul de Dubăsari și Tiraspol Savva (dreapta) și liderul Vadim Krasnoselski (stânga) la Bender
Mitropolitul Vladimir (centru), Episcopul de Dubăsari și Tiraspol Savva (dreapta) și liderul Vadim Krasnoselski (stânga) la Bender

Reprezentanți ai administrației transnistrene au anunțat că regiunea continuă să importe produse farmaceutice fără nici un impediment. „Deocamdată, purtăm negocieri” cu Chișinăul, a spus reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitali Ignatiev. Administrația din stânga Nistrului susține că autoritățile moldovene ar cere ca medicamentele importate în regiune prin punctul de control Cuciurgan să corespundă nomenclatorului de stat al medicamentelor din Republica Moldova. Miercuri, guvernul de la Chișinău a decis să extindă și asupra regiunii transnistrene Programul național de control al tuberculozei, prevenire și control a infecției HIV/SIDA și a infecțiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020. Un comunicat al guvernului notează că proiectul vine să soluționeze situația critică din regiune, unde stocurile de medicamente pentru tratarea acestor maladii ar fi suficiente doar până în luna august. Astfel, va fi creat un mecanism de aprovizionare a regiunii cu medicamente antituberculoase și antiretrovirale, și cu dispozitive de diagnostic „prin intermediul subdiviziunilor de profil ale Ministerului Sănătății” de la Chișinău. Până în anul 2018, potrivit sursei citate, „necesitățile regiunii transnistrene erau acoperite integral din granturile Fondului Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, iar începând cu anul curent acestea urmează a fi acoperite din resursele regiunii”.

La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.

Președintele Igor Dodon a marcat 26 de ani de la începerea misiunii de menținere a păcii în Zona de securitate creată pe ambele maluri ale Nistrului (29 iulie 1992), cu un mesaj în care și-a exprimat din nou sprijinul pentru „păstrarea operațiunii de pacificare pe malurile Nistrului”. „Exprim recunoștință tuturor participanților la mecanismul actual de pacificare”, a scris Dodon pe contul său de Facebook. În opinia sa, cei care cer schimbarea actualului format ar face „exerciții de demagogie”, în absența unei soluții politice pentru problema transnistreană. Guvernul de la Chișinău cere retragerea Grupului Operativ de Trupe Ruse și înlocuirea actualei operațiuni militare de menținere a păcii, dominată de Rusia, cu una civilă, internațională. Recent, Adunarea Generală a ONU, Congresul american, ultimul summit al NATO și Adunarea Parlamentară a OSCE au adoptat rezoluții sau declarații care cer retragerea imediată și necondiționată a trupelor rusești, conform angajamentelor asumate anterior, dar neonorate de Moscova.

În ultima zi a sesiunii parlamentare, înainte de vacanța de vară, la Chișinău s-a decis ca următoarele alegeri legislative să aibă loc pe 24 februarie 2019. Spicherul Andrian Candu a explicat că scrutinul s-a amânat până la limita permisă de lege pentru a da timp alegătorilor și partidelor să cunoască mai bine noul sistem electoral mixt. Acesta prevede alegerea a jumătate din deputați pe liste de partid, iar a celorlalți - în circumscripții uninominale, două dintre care au fost create pentru regiunea transnistreană.

Partenerii de dezvoltare ai R. Moldova au criticat adoptarea joi în Parlamentul de la Chișinău a mai multor noi prevederi legislative, inclusiv cele care permit legalizarea, contra unei mici taxe, a proprietăților și capitalului nedeclarate. Ambasadorul UE, Peter Michalko, a spus că legislația „adoptată în grabă și în mod netransparent”, ar putea duce la încălcarea unor angajamente ale guvernării către UE. Ambasada Statelor Unite la Chișinău a spus că noua legislație „va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor” și că „va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova. Fondul Monetar Internațional a criticat și el reformele fiscale adoptate joi, spunând, într-un comunicat, că acestea nu corespund obiectivelor programului sprijinit de FMI. Iar Banca Mondială a atras atenția că pachetul de reforme ar putea „submina lupta cu corupția și ar putea avea un impact negativ” asupra politicii fiscale, ducând la creșterea deficitului bugetar peste limitele acceptabile.

Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană a intrat în vigoare, în luna mai, o nouă lege privind activitatea organizațiilor neguvernamentale. Legea interzice așa-numita activitate politică a ONG-urilor finanțate din străinătate, după modelul legislației din Federația Rusă, mult-criticată de țări occidentale și apărători ai drepturilor omului. Numai că în Rusia, ONG-urile finanțate din exterior își pot desfășura activitatea dacă se înregistrează ca agent străin – o etichetă umilitoare, ce-ar sugera că acestea ar servi interesele unor guverne străine. Tiraspolul însă a mers mai departe și a interzis ceea ce consideră a fi activitatea politică a organizațiilor neguvernamentale, fără a le oferi acestora cel puțin posibilitatea de a se înregistra și activa în continuare cu eticheta de agent străin, ceea ce le permitea redacția anterioară a legii. Au trecut două luni de la intrarea în vigoare a amendamentelor, iar autoritățile și activiștii civici continuă să aibă puncte de vedere diametral opuse asupra noțiunii de „activitate politică”. ONG-iștii spun că aceasta poate fi interpretată după bunul plac al autorităților și ar putea viza, practic, orice activitate desfășurată în cadrul sectorului asociativ. Mai mult, spun unii dintre ei, sunt semne că anumite organizații au și intrat în vizorul procuraturii, informații respinse de autorități. Pe 25 iulie, la Tiraspol a avut loc ședința unui consiliu coordonator pentru interacțiunea cu ONG-urile, recent creat pe lângă executivul regiunii, ședință la care s-a discutat, între altele, despre cum este aplicată noua lege privind activitatea organizațiilor neguvernamentale. Reprezentanți ai executivului au anunțat că pregătesc o lege privind așa numitul „control obștesc” ce prevede crearea unor „consilii obștești” pe lângă fiecare minister și alte organe ale puterii din care ar urma să facă parte și reprezentanți ai ONG-urilor. Toate acestea, cum sugera agenda ședinței anunțată de executivul de la Tiraspol, pentru a „implementa organizațiile obștești în diferite domenii ale vieții sociale”. Ce anume se are în vedere prin „implementarea” organizațiilor neguvernamentale de către guvernul nerecunoscut de la Tiraspol și cum se aplică acum noua legislație privind ONG-urile din regiune, am discutat, imediat după ședința de miercuri, cu președintele Centrului de informare juridică „Apriori” din Tiraspol, Evgheni Dunaev:

Evgheni Dunaev
Evgheni Dunaev

Evgheni Dunaev: Astăzi a fost luată decizia de a denumi această structură : Consiliul de interacțiune cu ONG-urile de pe lângă executiv. Asta după ce, la ultima întâlnire cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, s-a vorbit despre necesitatea aprofundării colaborării cu autoritățile, precum ;i despre nevoia de a diversifica temele abordate în cadrul acestui dialog cu reprezentanții puterii, astfel încât să nu ne limităm doar la discuții vizavi de practicile de aplicare a noii legi privind organizațiile necomerciale, dar și să putem aborda multe alte probleme actuale. Iată că întâlnirea a avut loc, fiind creat astfel un cadru propice pentru abordarea mai multor subiecte, cadru - ce nu exista până acum. Până acum au existat doar câteva consilii, create pe lângă câteva ministere (de pe malul stâng n.r.), dar și destule plângeri cu privire la modul în care funcționează aceste consilii. Drept urmare, s-a constat necesitatea implicării noului Consiliul în reglementarea acestor probleme, liderul transnistrean susținând și el această inițiativă. Prin urmare, a fost schimbată denumirea respectivei structuri, iar acum se lucrează deja la elaborarea unui regulament al acesteia, întrucât deocamdată nu este foarte clar care vor fi exact competențele și atribuțiile acestui consiliu. Anume aceste subiecte și fac tema discuțiilor din cadrul ultimelor întâlniri, și anume: ce probleme și teme putem sau nu aborda, ce putem și ce nu putem face. Ne-am oprit la faptul că de elaborarea regulamentului în cauză se vor ocupa ;i reprezentanții sectorului neguvernamental, după care regulamentul va fi redactat și aprobat.

Europa Liberă: Care este structura și componența noului „Consiliu de interacțiune cu ONG-urile” din cadrul executivului transnistrean?

Evgheni Dunaev: Nu cred că voi reuși să răspund foarte exact la această întrebare. În momentul de față, din Consiliu fac parte circa 10 ONG-uri, reprezentanții mai multe instituții și structuri ai ramurii executive și legislative ale puterii (de la Tiraspol n.r.), cum ar fi: procuratura, MGB și altele. La întâlnirea de astăzi, de exemplu, a fost prezent deputatul (transnistrean n.r.) Igor Buga, care este și autorul Legii ONG-urilor în noua reacție acesteia; adjunctul ministrului justiției (de la Tiraspol n.r.), precum și câțiva reprezentanți ai instituțiilor de protecție socială. Astăzi, de exemplu, la întâlnire a venit rectorul universității din Tiraspol. De fiecare dată pot fi alte persoane. Așa cum nu există o formulă fixă, iar delegații acestor structuri nu își expun întotdeauna punctul de vedere, respectiv, nu este tocmai clar întotdeauna cine și ce poziție are.

Europa Liberă: În opinia dvs., cât de eficient este, la ora actuală, acest dialog între putere și societatea civilă în regiunea transnistreană?

Evgheni Dunaev: De la caz la caz. De exemplu, Igor Buga a repetat din nou astăzi faptul că nu știe cu anume se ocupă ONG-urile la noi, fapt ce îl împiedică să-și imagineze vreo formă de colaborare. Potrivit lui Buga, avem 3.000 de ONG-uri în Transnistria și nimeni nu știe cu ce anume se ocupă acestea, întrucât ar fi niște organizații foarte închise. Nu înțeleg de unde vin asemenea concluzii, noi suntem cât se poate de deschiși.

Prin urmare, constatăm că, deocamdată cel puțin, autoritățile sunt la etapa de introducere, de cercetare, întrucât nu suntem o comunitate tocmai inteligibilă pentru ei. În consecință, nu avem nici o cerere foarte clar formulată din partea structurilor puterii.

Cu toate că, după cum am văzut, acest Consiliu a fost creat anume ca organ de consiliere - nu avem alte funcții. (Bine, în prezent, nu avem chiar nimic, dacă ne referim la Regulamentul acestui Consiliu, care nu există deocamdată). Respectiv, dacă această structură este, de facto, un organ consultativ, reprezentanții autorităților ar trebui să ne solicite opinia, sfatul. Ar fi normal să fim întrebați: „băieți, vrem să facem așa și așa, ce credeți despre asta?” În realitate însă, lucrurile nu se întâmplă astfel.

În consecință, societatea civilă se vede nevoită să preia inițiativa, poate chiar prea multă inițiativă. De exemplu, în cadrul întâlnirii cu Vadim Krasnoselski, venim cu ideile noastre privind Strategia de dezvoltare a regiunii transnistrene, propunem amendamente la legea deja existentă a ONG-urilor. Avem anumite idei privind colaborarea unor grupuri tematice din sectorul neguvernamental. Așadar, putem spune că există mai multe inițiative din partea noastră, dar că există o cerere clară din partea autorităților – nu putem afirma. Ei doar ne cercetează deocamdată.

Europa Liberă: Ați amintit mai devreme de noua lege a ONG-urilor, intrată recent în vigoare în Transnistria, ne puteți spune, cum și în ce măsură influențează aceasta viața societății civile din regiune?

Evgheni Dunaev: După cum s-a constatat, în realitate, legea nu prea funcționează. Mai mult, nu funcționează anume acolo unde a și suportat cele mai mari schimbări, adică, la capitolul: activitate politică. Potrivit unor informații, la ora actuală există câteva dosare deschise ca urmare a activității politice a unor ONG-uri. Este vorba de două organizații. Prezent la reuniune, reprezentantul procuraturii a negat însă acest lucru, afirmând că există doar un singur dosar, în care ar fi vorba despre un ONG care plătea salarii din fondurile alocate organizației pertu activitatea de antreprenoriat. Cazul a fost cercetat, apoi suspendat, apoi din nou reluat. Reprezentantul procuraturii susține însă că nu a fost intentat niciun dosar în baza activității politice a vreunui ONG și că legea nu a fost niciodată aplicată în acest sens.

Igor Buga, la rândul său, ne-a dat de înțeles că nu avem de ce veni cu amendamente dacă acestea nu se bazează pe cazuri concrete. Când practica va cere acest lucru, atunci vom discuta, a sugerat el, afirmând că, abia la sfârșitul anului, când va exista, eventual, vreun caz de aplicare a legii, vom putea demara discuții privind noțiunea de „activitate politică” în cazul ONG-urilor.

Dacă ne întrebăm cum interpretează societatea civilă noua lege a ONG-urilor, vom constata că reprezentanții acestor organizații au o poziție cât se poate de consolidată în acest sens, considerând că noua legea limitează, practic, orice activitate publică.

În schimb, parlamentarul transnistrean Igor Semionovici Buga interpretează cu totul altfel aceleiași norme legislative. Astfel de discrepanțe au condus la faptul că reprezentanții societății civile s-au pomenit invitați să se folosească mai activ instrumentul de interpelări legislative către Sovietul Suprem pentru a afla ce anume au avut în vedere autoritățile într-un caz sau altul.

Anterior, am avut și eu experiența unor interpelări, dar, ca urmare, legea a fost, pur și simplu, modificată, fără să mai fie căutată vreo interpretare corectă. Atunci când legea este scrisă prost, este mai ușor să fie schimbată decât să i se vreo interpretare. Prin urmare, am pledat împotriva interpretărilor și pentru modificarea legislației, deoarece considerăm că ce e scris greșit nu poate fi interpretat corect. Ni s-a propus totuși să folosim acest instrument. Vom încerca.

Europa Liberă: Opinia lui Evgheni Dunaev, președintele Centrului de informare juridică „Apriori” din Tiraspol.

Să adăugăm doar că noua lege privind organizațiile necomerciale din regiunea transnistreană stipulează că acestea desfășoară o activitate politică dacă ea vizează domeniile, citez, „edificarea statală”, „apărarea bazelor orânduirii constituționale”, „asigurarea legalității, ordinii de drept, a securității statale și sociale, asigurarea apărării și politicii externe”. Totodată, se consideră activitate politică „organizarea și desfășurarea unor manifestații publice, sub formă de mitinguri, demonstrații, pichetări și altele, organizarea și desfășurarea de dezbateri publice, discuții, luări de cuvânt”, „participarea la activități ce urmăresc obținerea unui rezultat anumit în alegeri, la referendum, participarea la activitatea de observare a alegerilor, de formare a comisiilor electorale, la activitatea partidelor politice”. În aceeași categorie sunt trecute și „apelurile publice” către organele puterii nerecunoscute din regiunea transnistreană, apeluri la adresa persoanelor cu răspundere și „alte acțiuni ce exercită influență asupra acestor organe, inclusiv cele ce urmăresc modificarea sau anularea legilor și altor acte normative”. Este calificată drept activitate politică „difuzarea, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaționale moderne, a opiniilor privind deciziile adoptate de organele puterii sau politicile promovate de acestea”, „formarea opiniilor și a convingerilor civice și politice”. Pe de altă parte, legea îi scoate de sub incidența sa pe deputații care conduc organizații neguvernamentale.

Despre legea ce înăsprește drastic condițiile de activitate a organizațiilor neguvernamentale în regiunea transnistreană, Europa Liberă i-a cerut recent o opinie șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko:

Peter Michalko
Peter Michalko

„Organizațiile neguvernamentale sunt o parte necesară a oricărei societăți și ele sunt necesare și pentru dezvoltarea ei. Sunt acea parte activă a oricărei societăți și ele exprimă bogăția societății. Ele activează la toate nivelurile, în toate sectoarele. Sunt oameni care într-un mod foarte sincer desfășoară activități menite să aducă binele concetățenilor lor, pentru a face viața mai bună. Pentru aceasta ele, în orice condiții, trebuie să fie susținute și să se facă totul ca ele să poată să se dezvolte. Societatea, fără această parte activă a ei, nu poate să aibă un viitor.”

***

Europa Liberă: Proiectul concepției bugetar fiscale din regiunea transnistreană generează tensiuni între executivul și legislativul de la Tiraspol. Într-o ultimă ședință din cadrul sesiunii de primăvara-vară a Sovietului suprem - legislativul local, documentul a fost examinat în prima lectură, proces în care a suferit schimbări esențiale față de proiectul elaborat de executiv, fiind redus de la 120 la numai 30 de pagini. Reprezentanții executivului spun că nu mai recunosc documentul.

Aleșii locali au redus considerabil sau chiar au exclus mai multe prevederi din proiectul inițial, iar adjunctul șefului executivului din stânga Nistrului, Stanislav Kasap, s-a arătat foarte dezamăgit, spunând că executivul a trimis legislatorilor „un document integru”, care a fost consultat anterior de un grup de experți din Federaţia Rusă și chiar aprobat de unul dintre consilierii economici ai președintelui rus, academicianul Serghei Glazev. Responsabilul a recomandat ca același proiect de concepție bugetar-fiscală să fie reexaminat în toamnă.

Varianta revăzută a proiectului introduce un sistem diferențiat de impozitare: o cotă de 15 la sută din venituri - cu achitarea plăților sociale, sau cu o cotă de 7-10 la sută - fără achitarea acestor plăți, iar agenții economici vor avea posibilitatea să aleagă varianta care le convine mai mult.

Legislatorii vor să includă noi mecanisme de stimulare a dezvoltării economice și să stabilească unele domenii care vor fi susținute de bugetul public și care vor asigura producția proprie a unor mărfuri care acum sunt importate, cum ar fi de exemplu producerea de cereale în agricultură sau producerea de ascensoare în industria constructoare de mașini. Aceste domenii vor avea un sistem preferențial de impozitare și posibilitatea de a primi finanțare din partea fondurilor de rezervă.

În sfera bugetară se va pune, din nou, accentul pe reducerea cheltuielilor ineficiente. De exemplu, în educație se prevede revizuirea managementului administrativ al instituțiilor.

În domeniul sănătății, aleșii locali vor să creeze un mecanism de ridicare a calificării pentru medici, pe baza Universității din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Recent, executivul de la Tiraspol a aprobat Concepția politicii de tineret a regiunii pentru următorii patru ani. Pentru prima dată, în stânga Nistrului într-un document al autorităților locale apare noțiunea de voluntariat și antreprenoriat pentru tineri. În regiunea transnistreană locuiesc în prezent, conform statisticilor de la Tiraspol, 96 000 de persoane cu vârste între 14 și 30 de ani.

Noțiunea de voluntariat este cunoscută mai mult de activiștii civici din regiune. Însă corespondenții noștri la Tiraspol și Bender s-au convins că mulți tineri sunt gata să se implice în îmbunătățirea vieții din localitățile lor și fac asta chiar dacă adesea nu își dau seama că de fapt fac voluntariat. Iată ce spun despre activitatea de voluntariat tinerii întâlniți pe stradă de corespondenții noștri:

- Da, voluntarii ajută oamenii, în mod dezinteresat, gratuit, într-o situație dificilă. Probabil, vreau să fiu voluntar! Nu aș putea să mă ocup cu asta permanent, dar din când în când - da. I-am cumpărat unei bunicuțe legume, pe alta am ajutat-o să urce în troleibuz - e așa, un ajutor rapid, banal. Deși e anul șanselor egale, ar fi bine să stabilească un contact și să-i ajute pe oamenii cu dizabilități. În familie avem o asemenea persoană. M-am și gândit la unele organizații din care aș vrea să fac parte, chiar să achit cotizații, dar să știu că în caz de nevoie voi putea conta pe ajutorul lor.

- Mi-am amintit de un caz. Jucam fotbal pe terenul pentru copii și am văzut că pe drum a căzut din cuib un puișor. Am alergat acasă după o cutie, i-am făcut acolo un culcuș. Acum e la mine acasă, așteptăm când va crește ca să poată zbura și să-l punem în libertate.

- Împreună cu mama hrănim animalele, le aducem de mâncare pisicilor și câinilor lângă scara blocului. Ajutăm bunicuțele să treacă strada și să ducă sacoșele.

- Când văd un câine, îs scot afară de mâncare - oase sau ceva carne.

- Știu din copilărie cine-s voluntarii - ai ajută. Eu ajutam animalele, iar acum am copil mic și e mai dificil să-mi dedic timpul voluntariatului.

- Voluntariat, ce-i asta, un fel de păcăleală? Eu nu știu ce-i asta. Dar eu îi ajutam uneori pe cei mai în vârstă ca mine sau pe cei de care îmi era milă.

- Voluntariatul este un ajutor dezinteresat acordat animalelor sau oamenilor. Noi cu fiica am împărțit cărți poștale veteranilor. Am cumpărat produse și cadouri pentru ei. În fiecare an facem așa. Mai ajutăm animalele, noi și vecinii. Din banii noștri sterilizăm pisicile și câinii și le dăm apoi drumul înapoi în stradă.

- Știu ce înseamnă, dar n-am fost niciodată voluntar. Eu și așa, pur și simplu, îi ajut pe alți oameni.

Europa Liberă: Voci ale unor tineri de la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Vineri seara, la Chişinău a avut loc proiecţia a şapte documentare realizate de 14 tineri de pe ambele maluri ale Nistrului, în cadrul unui proiect intitulat „Filme peste Nistru”. Realizatorii săi își propun să ofere o imagine cât mai vastă a realităților din dreapta şi din stânga Nistrului, și chiar să-i ajute pe tinerii de pe ambele maluri să se lanseze în domeniul cinematografiei. Proiectul a fost inițiat și realizat de OWH Studio din Chișinău, în parteneriat cu Centrul Apriori din Tiraspol, în cadrul programului ,,Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanțat de UE și implementat de UNDP Moldova. Colegii mei, Alla Ceapai și Iulian Ciocan au discutat în ajun cu cineastul Virgil Mărgineanu, directorul general al OWH Studio, pe care l-au rugat mai întâi să spună cum a apărut ideea acestui proiect şi ce s-a realizat până la proiecţia peliculelor?

Virgil Mărgineanu: „Ideea venise mai demult. OWH Studio de ani buni organiza ateliere de lucru, şcoli de vară pentru tinerii cineaști pentru a instrui să facem filme, scurt-metraje, mai bine zis. Pentru că nu sunt filme. Sunt nişte încercări, filmuleţe documentare.

Am citit anunţul despre proiectul PNUD Moldova privind susţinerea măsurilor de promovare a încrederii şi ne-am gândit să facem un atelier pentru tineri de pe ambele maluri ale Nistrului. Am anunţat concurs. Am invitat 14 tineri pasionați de film. Am format echipe mixte, deci șapte echipe cu un membru din stânga Nistrului şi altul de pe malul drept ca împreună să realizeze un film pe orice idee care le vine lor, bineînțeles cu mesaj social şi cu tematica încrederii. Am făcut o săptămână de informare trening. În luna aprilie a urmat partea practică. Au avut o lună la dispoziţie să realizeze câte un filmuleţ, bineînțeles cu instruirea şi coordonarea noastră. Au fost ghidaţi de către noi. Am privit primele încercări după care am mai modificat câte ceva la montaj. Acum avem şapte filme realizate de ei care deja circulă prin Moldova şi le proiectăm pe marile ecrane.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că filmele au fost realizate de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului. Să înţelegem că este o modalitate de a se cunoaște unii pe alți mai bine şi de a apropia cele două maluri prin intermediul culturii?

Virgil Mărgineanu: „Da, cam acesta a fost scopul iniţial. Cred că ne-a reuşit pentru că, în primul rând, aceşti tineri s-au împrietenit. Mi se pare foarte important acest lucru. Ei s-au împrietenit în sensul că având un scop comun de a face film au găsit soluţii, subiecte, protagonişti, au găsit metode să ajungă la aceşti protagonişti, au găsit mijloace să filmeze. Totul s-a făcut împreună. Până la urmă, eu consider că acest proiect demonstrează că pe lângă probleme majore politice, care există la suprafață, dacă e să vorbim direct – noi, între oameni, putem să rezolvăm foarte uşor aceste problemuțe.”

Europa Liberă: Sunt filme în rusă şi în română cu subtitrări sau cum e?

Virgil Mărgineanu: „Da, aşa este. Indiferent unde s-a filmat, în dreapta sau în stânga Nistrului, dacă protagoniștii din film vorbesc în rusă au subtitrat în română şi invers. În aşa fel în care să fie înţelese pe ambele maluri ale Nistrului. Mai mult decât atât, finanțatorul proiectului, UE, a spus că ar fi bine să le avem şi în engleză, pentru că sunt filme bune şi, de ce nu, să le promovăm şi în afară. Sunt şi subtitre în engleză.”

Europa Liberă: Situaţia în domeniul cinematografiei din regiunea transnistreană e comparabilă cu cea din dreapta Nistrului?

Virgil Mărgineanu: „Sigur că nu. Dacă vorbim la nivel mai sus, noi chiar cu Uniunea Cineaștilor ne gândim să avem un proiect în care să atragem cineaștii din stânga Nistrului, cei care vor să se implice, să devină membri ai Uniunii Cineaștilor din R. Moldova. În acest fel, să aibă şi acces la fondurile oferite de Centrul Naţional de Cinematografie şi chiar să cunoaştem cineaştii care sunt dornici de a lucra. Din păcate, pot să vă spun că la prima cercetare pe care am făcut-o sunt puţini cineaști în stânga Nistrului care chiar activează acolo. Cineaştii mai în vârstă, mai practicanți sau cineaşti deja în valoare lucrează mai mult în Est, deci nu lucrează în regiunea transnistreană. Atunci noi mizăm pe aceşti tineri care fac acum studii şi ar vrea să se implice. Sunt tineri pasionaţi de cinematografie şi care ar vrea să facă cinematografie şi să devină, de ce nu, membri ai Uniunii Cineaştilor din Moldova.”

Europa Liberă: Înţelegem că alte colaborări decât acest proiect nu există în domeniul cinematografic între cele două maluri?

Virgil Mărgineanu: „Din păcate nu. Nu au existat coproducții sau proiecte mixte. Din acest punct de vedere, cred că este un bun început şi un pas sigur de a da posibilitate şi a demonstra că există această posibilitate de coproducție.”

Virgil Mărgineanu:
Virgil Mărgineanu:

Europa Liberă: Ce teme şi motive formează aria de preocupări a participanților la proiect?

Virgil Mărgineanu: „Diverse, foarte diverse, mai ales că au fost liberi să-şi decidă subiectele. Pe noi chiar ne-a interesat să vedem cum gândesc tinerii şi ce tematici au luat. În primul rând, toate sunt teme sociale şi asta ne bucură. Au găsit subiecte interesante şi de-o parte şi de cealaltă a Nistrului. Ne-am dat seama că protagoniștii noștri se aseamănă. Teoretic, avem aceleași probleme, şi de o parte, şi de cealaltă. Avem aceleași nesiguranţe şi tendinţe de plecare în afară. Avem şi lucruri frumoase care se întâmplă. Am făcut un film în stânga Nistrului despre un colectiv, un ansamblu muzical din satul Mălăiești, Grigoriopol.”

Europa Liberă: E cel mai mare sat de acolo.

Virgil Mărgineanu: „Da, e cel mai mare sat. Ei îi spun sat moldovenesc, reuşesc să păstreze tradițiile, cu toate că sunt sub administrația Tiraspolului. Chiar ne-au impresionat cu ceea ce am găsit acolo. Mă rog, nu aş vrea să povestesc toate filmele, dar sunt curioase pentru că sunt teme abordate din punctul de vedere al tineretului. Tinerii privesc un pic altfel lucrurile. Avem chiar un film redirecționat persoanelor peste 18 ani. Mi s-a părut chiar curios. Tinerii şi-au dat frâu imaginației şi au realizat chiar ceea ce ne-am dorit noi, fără nici un fel de restricții, observaţii, fără cenzură. Ei chiar au realizat filme aşa cum şi-au dorit.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului se aseamănă, că ne unește același spectru de probleme. La nivel de soluţii la problemele existente, se identifică soluţii similare şi de unii şi de ceilalţi?

Virgil Mărgineanu: „Aveţi dreptate, la nivel de soluţii, la nivel de gândire totuşi diferă un pic. Se simte acea instruire, formare, influență şi manipulare din partea presei. Tinerii de acolo uneori nici nu îşi imaginau că aici se trăiește altfel. Aveau alte impresii. În gândurile lor există că doar o relaţie cu Estul poate exista şi nimic mai mult. E vorba de unii, nu toţi. Avem tineri care au participat la proiect şi vorbesc româna perfect. M-a mirat foarte mult că făceau studii la Tiraspol sau la Râbnița, dar vorbeau româna. Deci, din cei şapte, doi vorbeau româna. Vă daţi seama că sunt şi excepții. Am avut şi dintre cei care categoric nu au vrut să vorbească nici un cuvânt în română. Aici ar mai fi de lucrat. În mare măsură, au găsit numitorul comun şi au reușit să se împrietenească. Bineînțeles că cedările au fost făcute mai mult din dreapta Nistrului. Noi tot timpul cedăm. Cedări în sensul că s-a vorbit mai mult în rusă în timpul trainingului.”

Europa Liberă: E vorba de documentare realizate de amatori. Pe ce public mizaţi la proiecția filmelor?

Virgil Mărgineanu: „Vizionarea este dedicată tuturor. După proiecţie vom avea discuţii cu publicul. Vreau să văd cum va înțelege publicul aceste filme. Vom avea invitaţi şi autorii de filme, organizatorii. Nu există o limită, poate participa oricine, de la mic la mare, cu excepția filmului despre care spuneam că e dedicat celor de peste 18 ani.”

Europa Liberă: Dar pe cine credeţi că îi va atrage mai mult, pe alţi tineri sau şi pe persoane mai în vârstă?

Virgil Mărgineanu: „Bineînțeles că mizăm pe tineri. Fiecare participant îşi va aduce doi, trei, patru sau zece prieteni, rude, cunoscuţi, vecini. Cred că vor fi mai mulţi tineri. La celelalte proiecții, la Tiraspol, Râbniţa, Moldovata, Cocieri, am avut public divers, şi bătrâni, şi tineri, şi copii. Tinerii au predominat.”

Europa Liberă: Ce ecouri aţi avut după proiectarea filmelor în stânga Nistrului?

Virgil Mărgineanu: „Foarte bune. Au fost şi dezbateri, şi discuţii, şi întrebări provocatoare. Mi s-a părut destul de reuşit. Faptul că până la urmă toată lumea a plecat mulțumită din sală, cu îmbrățișări, cu fotografii şi autografe e un lucru care ne spune că e un proiect reuşit.”

Europa Liberă: Cineastul Virgil Mărgineanu, directorul OWH Studio din Chișinău, într-un interviu cu Alla Ceapai și Iulian Ciocan.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG