La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:
Chișinăul a reacționat cu calm la numirea noului emisar al Kremlinului pentru Moldova, Dmitri Kozak, respingând îngrijorările experților. Expectativă la Tiraspol, după ce funcția de emisar special pentru Transnistria a fost desființată. Opinii de experți și ale unor locuitori de rând. Și... Rusia a fost din nou condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în două dosare privind regiunea transnistreană.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
***
Parlamentul de la Chișinău a aprobat, vineri, în primă lectură proiectul de lege privind înmatricularea mijloacelor de transport din stânga Nistrului. Odată înregistrate, acestea vor primi plăcuțe de înmatriculare neutre care le vor permite să circule în traficul internațional.
Exporturile regiunii transnistrene au crescut cu 70% în prima jumătate a anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, infirmând spusele unor lideri de la Tiraspol despre o presupusă blocadă economică a regiunii pe care ar fi impus-o guvernele de la Chișinău și Kiev, relatează portalul mold-street.com. Exporturile transnistrene au ajuns în primele șase luni ale anului până la circa 351 de milioane de dolari, potrivit datelor comitetului vamal din regiune. Principala destinație a exporturilor transnistrene este piața Uniunii Europene, unde au ajuns aproape 37% din mărfurile livrate de regiune, în special România (16,7%) şi Polonia (10,6%). Datele de la Tiraspol diferă de cele ale Delegației Uniunii Europene din Republica Moldova, potrivit căreia, în prezent, cota exporturilor din regiune pe piața europeană este de 65%. Mold-street notează că această creștere se datorează faptului că firmele transnistrene înregistrate la Chișinău beneficiază de avantajele acordului de comerț liber al Republicii Moldova cu UE.
La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.
Preşedintele Parlamentului de la Chişinău Andrian Candu a spus că recenta numire a lui Dmitri Kozak ca reprezentant al Rusiei pentru relațiile comerciale cu R. Moldova e „o mână întinsă” de Kremlin Chişinăului. Vorbind în nume propriu, joi, după o reuniune la Parlament pe tema reintegrării, Andrian Candu a spus că urmare a acestei numiri se aşteaptă la acţiuni politice mai energice în direcţia Chişinăului din partea Federaţiei Ruse şi şi-a exprimat speranţa ca asta va duce la restabilirea dialogului bilateral și la o îmbunătăţire a relațiilor bilaterale. Candu a reiterat de asemenea că federalizarea R.Moldova ca model de soluţie a problemei transnistrene este inadmisibilă. Propunerea de federalizare fusese promovată în 2003 chiar de Dmitri Kozak şi a fost respinsă de preşedintele de atunci Vladimir Voronin.
Numirea lui Kozak a fost salutată și de preşedintele Igor Dodon, care a anunţat că l-a invitat pe acesta să vină la toamnă la Chișinău pentru a discuta relațiile comerciale moldo-ruse, dar și problema transnistreană. Dodon a mai spus că deși în 2003 s-a „ratat cea mai reală șansă” de rezolvare a problemei transnistrene, acum circumstanțele s-au schimbat radical și problema transnistreană poate fi rezolvată numai printr-un model „elaborat la Chișinău”, discutat cu Tiraspolul și după aceea prezentat în formatul de negocieri 5+2.
Duma de stat a Rusiei a adoptat, joi, în primă lectură, ridicarea vârstei de pensionare până la 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, de la 60 și 55 de ani, cum este în prezent. Ar fi prima majorare a vârstei de pensionare în Rusia din ultimii aproape 90 de ani. Ea ar urma să se facă în trepte, încheindu-se în 2028 în cazul bărbaților și 2034 la femei. Propunerea legislativă a provocat proteste în mai multe regiuni ale Rusiei și la Moscova. Reforma va afecta și mii de pensionari din Republica Moldova. În ultimii ani, administrația de la Tiraspol a încurajat pensionarii să ceară cetățenia rusă ca să nu le plătească pensii, diminuând astfel presiunea asupra bugetului deficitar al regiunii, o politică sprijinită tacit de Moscova.
Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.
***
Europa Liberă: Numirea vicepremierului rus Dmitri Kozak în calitate de reprezentant special al președintelui Vladimir Putin pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Republica Moldova și desființarea, în aceeași zi, pe 11 iulie, a funcției de reprezentant special pentru Transnistria, deținută de fostul vicepremier Dmitri Rogozin, a continuat să provoace ecouri săptămâna trecută. La Tiraspol, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski i-a mulțumit lui Rogozin pentru „eforturile menite să consolideze relațiile” regiunii cu Rusia și pentru ceea ce el a numit „contribuția esențială la menținerea nivelului de trai a cetățenilor ruși și a compatrioților ce locuiesc în Transnistria”.
Experți de la Tiraspol, în aparițiile din presa locală, au încercat să minimalizeze faptul că postul de emisar special al Kremlinului pentru Transnistria a fost desființat, sugerând că noul emisar, Dmitri Kozak, responsabil de relațiile cu Republica Moldova, ar putea avea un asistent. Oricum, Kozak ar avea o anumită experiență în chestiunea transnistreană, chiar dacă una negativă, planul său din 2003 de federalizare a Moldovei fiind respins în cele din urmă de Chișinău.
Este și opinia fostului reprezentant politic al Tiraspolului la negocieri, Vladimir Iastrebceak, responsabil în actuala administrație de relațiile cu Ucraina:
„Lucrul cel mai important este că Dmitri Kozak cunoaște foarte bine situația. Dacă cineva la Chișinău a uitat câte ceva – nu, asta nu va trece. El n-a uitat nimic, el ține minte totul și se va conduce de asta. Este important să ne lămurim cu această numire. Va avea sau nu Dmitri Kozak un ajutor? Este un lucru important. Însă chiar dacă nu va avea, nu-i va fi ușor, dar Dmitri Kozak va reuși să înfrunte orice dificultăți.”
I-am întrebat și pe mai mulți locuitori de rând din stânga Nistrului ce cred despre numirea unui nou emisar al Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Republica Moldova și ce va aduce aceasta regiunii transnistrene?
- Cred că toate se schimbă spre bine, întotdeauna. Ar fi bine să fie locuri de muncă pentru tineri, pentru că fără bani și fără lucru nu trăiești. N-are importanță cine a venit, important e să fie bine oamenilor.
- Fiecare are jocurile sale politice. Nu știu la ce să ne așteptăm. Așa este poporul nostru - fie rabdă, fie acceptă tot ceea ce i se propune. Asta-i tot. Cine ne va apăra?
- Sincer, nu știu. L-au numit pentru Moldova, pentru că mai înainte era pentru Transnistria. Probabil, așa le va fi mai simplu să se înțeleagă. Atunci, în 2003, Voronin a refuzat în ultimul moment să semneze planul de reglementare a conflictului.
- Mi se pare că lumea la noi a pierdut deja speranța că aici totul se va rezolva într-un fel de altul. Da, cândva se va rezolva, dar cum? Rusiei îi vine greu, iar noi? Noi n-avem nici un punct teritorial de legătură cu Rusia. Ne vor da cuiva sau nu? Ideal ar fi ca lumea pe întreaga planetă să trăiască în armonie. Suntem mici, dependenți de multe lucruri. Situația, cum era incertă, așa va continua și alți 10-20 de ani.
- Nu știu ce se va schimba, dar trebuie să trecem la principii statale. Trebuie să avem un hotar normal, nu ceea ce avem acum. Noi suntem Moldova! Trebuie să ne unim, pentru că mai bine de 20 de ani să exiști așa ca noi... asta nu-i viață. Copiilor ce să le spunem, unde noi trăim? Iată care e problema.
- Sper că ceva se va schimba, spre bine. Nivelul de trai va crește, salariile, vor recunoaște republica noastră, vor ține cont de noi. Vom începe să dezvoltăm relații comerciale cu statele vecine. Dar acum, din cauza că Transnistria nu e recunoscută, e considerată parte a Moldovei.
- Nu urmăresc politica, dar mi se pare că situația nu e în stare să se schimbe în bine. Pentru că nimic din ceea ce trebuie, nu se schimbă. Probabil că ar trebui să se întâmple ceva serios, pentru pe să se producă schimbări majore... Război?!
- Nu aștept schimbări. Intuiția îmi spune că nimic, din păcate, nu se va schimba.
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Chişinăul pare să reacționat cu calm la numirea lui Dmitri Kozak în calitate de reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru relaţiile comerciale cu Republica Moldova. Kozak este cunoscut mai ales pentru promovarea în anul 2003 a unui proiect de soluționare a conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova. Politicienii moldoveni par să nu împărtășească neliniștea experților care susțin că revenirea lui Dmitri Kozak ar ridica mai multe semne de întrebare. Liliana Barbăroșie relatează:
După o săptămână în care demnitarii au tăcut, lăsând doar observatorii să încerce să deslușească ce planuri ruseşti stau în spatele acestei numiri şi ce poate urma, astăzi spicherul Andrian Candu a convocat, joi, în Parlament o reuniune pe tema reintegrării, iar deputaţii au votat, deja într-o altă şedinţă, cea de plen a Parlamentului, noua strategie de apărare trimisă de executiv în parlament cu tocmai opt luni în urmă.
La prima vedere, nici o legătură între aceste două decizii şi recenta numire a lui Kozak, anunţată pe 11 iulie de Kremlin şi salutată de preşedintele Igor Dodon.
Andrian Candu a recunoscut însă în comunicarea cu jurnaliştii că tema a fost discutată la reuniunea pe reintegrare, o reuniune ce s-a ţinut cu uşile închise.
Spicherul s-a ferit să dea detalii, dar întrebat ce crede personal despre asta a spus următorul lucru: este un mesaj ăsta, un mesaj care ar putea să însemne o activizare a Rusiei în direcţia Chişinăului. „Sper că spre îmbunătăţirea relaţiei”, a punctat spicherul.
Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Adrian Candu, a calificat totodată numirea lui Kozak drept „o mână întinsă” Chişinăului de către Kremlin. Este greu de înţeles ce a avut în vedere, mai ales că analiştii apropiaţi puterii au spus că, dimpotrivă, numirea lui Kozak ar fi „un afront de nesuportat” pentru Chişinău şi că demnitarii de aici ar trebui să-i respingă candidatura.
După declaraţiile spicherului devine clar că guvernanţii nu au de gând să urmeze această sugestie.
Explicaţiile variază de la conspiraţii şi până la faptul că democraţii văd în Dmitri Kozak un partener acceptabil de dialog, spre deosebire de Rogozin, care reuşise la momentul respectiv să enerveze toată lumea prin gesturile provocatoare la adresa Chişinăului.
Dar care este totuşi strategia? Opoziţia şi o parte din observatori suspectează guvernarea că ar fi pe punctul de a se lăsa târâtă în vreun nou plan rusesc de „transnistrizare” a R. Moldova.
Spicherul Candu a ţinut să contracareze astfel de idei:
„Nu există pe agenda R. Moldova vreun element de federalizare”, a spus el.
La reuniunea pe care o convocase înainte de aceste declaraţii s-a discutat, printre altele, despre extinderea controlului comun moldo-ucrainean de pe segmentul transnistrean de hotar, o temă majoră de iritare pentru Rusia. Strategia de apărare votată astăzi de majoritatea parlamentară vorbește despre acţiunile specifice războiului hibrid şi despre armata rusă staţionată în regiunea transnistreană ca despre cele mai grave ameninţări la adresa R. Moldova. Aceste două semne ar susţine ideea că temerile experţilor nu ar sta în picioare.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, la microfon Radu Benea și vă reamintesc că ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene la Radio Europa Liberă. Mai multe informații, inclusiv reportaje video despre realitățile din regiunea transnistreană puteți găsi oricând pe pagina noastră de internet, la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: Numele lui Dmitri Kozak este pentru mulți sinonim cu „federalizarea” – esența unui plan de rezolvare a conflictului transnistrean, prezentat de el la începutul deceniului trecut. Cum era firesc, o parte a opoziţiei şi a observatorilor de la Chișinău au spus că Rusia ar încerca să resuscite planul federalizării, respins cu vehemență de Republica Moldova. Care va fi acum noua misiune a lui Dmitri Kozak? Este sau nu numirea sa o nouă mişcare în direcţia federalizării? Liliana Barbăroșie l-a întrebat pe analistul de la Moscova, Andrei Deviatkov.
Andrei Deviatkov: „Nu. Eu cred că Kozak este mai degrabă un manager de criză. Şi din câte mi-am dat seama dintr-un articol din Kommersant despre reacţia la această numire a oamenilor din aparatul lui Kozak, el nici măcar nu e prea entuziasmat de noua sarcină. Adică, eu cred că pur şi simplu e nevoie de un profesionist care să administreze o criză.”
Europa Liberă: Şi ce criză anume trebuie dumnealui să administreze?
Andrei Deviatkov: „În primul rând cea legată de regiunea transnistreană. Până acum a existat un anumit status quo, dar anumiţi actori încearcă să rupă acest status quo. Mă refer la subminarea Grupului Rus Operativ, dar şi a pacificatorilor. Oricât de mult diplomaţii moldoveni nu ar insista că divizează aceste două lucruri, oricum, în fraza următoare ei adaugă că optează pentru schimbarea pacificatorilor printr-un contingent internaţional poliţienesc, ceea ce înseamnă că rolul Rusiei se va reduce substanţial.”
Europa Liberă: Şi Chişinăul, ieşind pe platforma ONU, încearcă să schimbe lucrurile, asta vreţi să spuneţi?
Andrei Deviatkov: „Rusia vede că împotriva Grupului Rus Operativ s-a constituit un fel de front comun: rezoluţii în Congresul SUA, rezoluţii ale ONU, OSCE… Chiar dacă e vorba doar despre nişte declaraţii, chestiunea capătă o anumită pondere politică.”
Europa Liberă: Deci, au dreptate cei care cred că numirea lui Kozak e în primul rând un răspuns la rezoluţia ONU?
Andrei Deviatkov: „Eu voi spune în felul următor: această rezoluţie a fost un pretext. Noi am văzut cât de îndelungată a fost perioada în care nu s-a găsit un înlocuitor pentru Rogozin. Imediat ce a fost votată rezoluţia ONU, a fost numit Kozak. Sarcina lui nu e să promoveze aici planuri grandioase.”
Europa Liberă: Dar el trebuie să oprească ruperea acestui status quo, da?
Andrei Deviatkov: „Să zicem că status quo-ul oricum se schimbă în regiune, din cauza mai multor tendinţe. Problema e în administrarea acestui proces. Ca, de exemplu, dacă noi vedem că regiunea transnistreană se subordonează tot mai mult jurisdicţiei moldoveneşti în domeniul comerţului exterior şi circulaţiei persoanelor, aceste procese să se desfăşoare treptat, fără politizarea controlului asupra hotarelor. Pentru că, acum, Chişinăul şi Ucraina pur şi simplu schimbă regulile de joc şi pun Transnistria în faţa faptului împlinit, iar asta destabilizează situaţia în regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: Speakerul Andrian Candu crede că această numire este „o mână întinsă” Chişinăului de către Kremlin”.
Andrei Deviatkov: „Da, eu cred că aşa şi este. Mulţi au văzut în acest gest dorinţa Rusiei de a federaliza R. Moldova. În realitate, eu văd aici un alt semnal. Rogozin întruchipa genul de politică axată pe principiul „Transnistria în primul rând”, iar guvernul de la Chişinău era văzut ca un jucător pro-european, apriori anti-rusesc. Astăzi, însă, abordarea din partea Rusiei este alta. Transnistria este văzută totuşi că parte a R. Moldova, nu în sensul că se doreşte vreo federalizare sau confideralizare însă.”
Europa Liberă: Dar acum care poate fi agenda lui?
Andrei Deviatkov: „Soluţii pregătite, care să zacă pe masă, nu există. De aceea, eu cred că Kozak a fost numit tocmai ca să stabilească relaţii active cu actorii locali şi internaţionali. Unii zic că agenda lui ar fi preelectorală, să promoveze o coaliţie între socialişti şi democraţi. Eu cred greşită această versiune. Pentru că o astfel de coaliţie nu e posibilă. La Washington există o neîncredere cronică faţă de socialişti şi acolo o astfel de coaliţie va fi văzută ca o turnură de la Occident spre Moscova. Şi atunci există marea probabilitate ca evenimentele din 2009 să se repete.”
Europa Liberă: Poate strategia e să-i certe pe democraţi cu americanii, ca Rusia să obţină în persoana guvernării de la Chişinău un partener de dialog mai flexibil?
Andrei Deviatkov: „Dacă Rusia va fi gata să-şi asume o povară de 300-400 milioane de dolari, care sunt injectate anual în R. Moldova din Occident, aş putea să cad, teoretic, de acord cu Dvs. În plus, politica rusească este realistă şi Rusia e conştientă că aici s-au constituit deja segmente sociale care nu vor admite aşa ceva. De aceea, eu cred că miza numirii lui Kozak e să rezolve ghemul de probleme legate, mai întâi, de politizarea chestiunii transnistrene pe diverse platforme internaţionale, apoi de îngustarea căilor de comunicaţii externe ale regiunii transnistrene. Și, de fapt, atâta timp cât nu există un răspuns clar cum să se rezolve aceste lucruri, Kozak a fost numit ca să stabilească dialogul cu actorii esenţiali şi să asigure o stabilitate în regiune, aşa cum şi-o imaginează Rusia, dar fără alte planuri măreţe.”
Europa Liberă: Opinia analistului de la Moscova, Andrei Deviatkov, consemnată de Liliana Barbăroșie.
***
Europa Liberă: Și, un punct de vedere de la Chișinău, pe aceeași temă - Vasile Botnaru a stat de vorbă cu analistul politic Igor Boțan, directorul executiv al asociației ADEPT.
Europa Liberă: Jurnaliștii au făcut abstracție de nuanțe și au anunțat știrea că Dmitri Kozak vine în locul lui Dmitri Rogozin, dar aici există o nuanță importantă – Rogozin era trecut prin poarta transnistreană spre Moldova, Kozak este anunțat drept reprezentant pentru relațiile cu Moldova și ca și cum se prezumă că va lua sub aripă Transnistria. Sau nu-i corectă această deducție?
Igor Boțan: „Este o deducție corectă, numai că trebuie să pornim de la context. Atunci când a fost numit dl Rogozin, în martie 2012, în Republica Moldova guverna Alianța pentru Integrare Europeană; Republica Moldova de bine, de rău avea ceea ce se numea „istorie de succes”, iar acum lucrurile s-au schimbat cardinal, dramatic, suntem în ajun de alegeri parlamentare în Republica Moldova și lucrurile trebuie regândite din punctul de vedere al Moscovei, mai cu seamă că în ianuarie 2017 dl Dodon în public i-a făcut promisiuni dl Vladimir Putin, spunând că este gata să revină la „memorandumul Kozak”, la revizuirea relațiilor și că există potențial pentru refacerea relațiilor bilaterale”.”
Europa Liberă: Drept urmare, îl trimite pe Kozak, autorul acelui memorandum refuzat de Voronin?
Igor Boțan: „Probabil că asta are o semnificație specială, numai că trebuie să ne amintim cum i-a răspuns Vladimir Putin lui Igor Dodon.”
Europa Liberă: „Утром деньги, вечером стулья” (plata anticipată, în termeni moderni: plata în primul rând, apoi obțineți un produs sau un serviciu).
Igor Boțan: „Da. „Vei face promisiuni atunci când vei avea puterea reală în mâini”. Acum, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare, sondajele arată că Partidul Socialiștilor are șanse foarte mari să câștige puterea absolută în Republica Moldova, mai cu seamă datorită sistemului electoral mixt, de aceea Putin face două mișcări care sunt impresionante – hai să spunem așa –, schimbă ambasadorul și îl aduce pe dl Kozak, care a fost un confident foarte important în administrația dl Putin. Să nu uităm că, după anexarea Crimeii, el a fost responsabil pentru noii subiecți ai Federației Ruse, pentru Crimeea și Sevastopol. De curând a fost numit responsabil pentru dezvoltarea complexului energetic al Federației Ruse și pentru relațiile comerciale. Iată că în această albie este numit ca reprezentant special al președintelui Vladimir Putin pentru relațiile bilaterale, comerciale cu Republica Moldova, dar înțelegem cu toții că cunoaște dosarul transnistrean foarte bine, iar dlui Dodon i se va aminti de promisiunile făcute la Moscova în public, în fața camerelor de luat vederi, în fața întregii lumi – hai să spunem așa – privind gătința acestuia de a merge pe calea federalizării sau chiar a confederalizării Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Acum oare Moscova speră să renunțe Republica Moldova, în general, la visul european?
Igor Boțan: „Nu. Eu nu cred că Federația Rusă este atât de naivă ca să creadă că lucrurile pot fi schimbate, dar Federația Rusă poate clarifica lucrurile aici, în Republica Moldova, și crea un model pentru relațiile cu Ucraina. Pentru că, dacă dl Dodon acceptă federalizarea sau confederalizarea Republicii Moldova, acest moment va fi servit ca o istorie de succes pentru Georgia și pentru Ucraina.
Și acum, dacă revenim la dl Rogozin, spuneam că dl Rogozin a fost numit în martie 2012 și în aprilie 2012, în cadrul acestei formule „5+2” la Viena, cumva a propulsat reluarea negocierilor dintre Transnistria și Republica Moldova și acolo s-a decis și această formulă cu trei coșuri, formula OSCE, care a fost blamată la Moscova și de aceea sarcina lui a fost să mențină autoritățile transnistrene în limitele negocierilor pe marginea primelor două coșuri – social și economic – și să nu se atingă de coșul trei. A reușit aici, numai că relațiile lui cu conducerea din Transnistria au devenit foarte personalizate, a fost susținătorul personal al lui Șevciuk și al dnei Ștanski, iar după schimbarea puterii în Transnistria a devenit indezirabil, din câte putem înțelege, și în Transnistria și aici, la Chișinău. Deci, lucrurile s-au așezat perfect pentru Moscova. Acum când sunt în așteptarea victoriei socialiștilor vin cu două mutări foarte puternice, deci schimbă ambasadorul și îl aduc pe Kozak, confident al președintelui Putin, iar dlui Dodon i se va aduce aminte ce a promis în public și suportul în campania electorală, vizita pe care o va avea la Moscova în ajunul alegerilor, Congresul Familiei cu participarea patriarhului Kiril ș.a.m.d., putem lesne să ne dăm seama că sunt cumva coordonate cu cercurile de la Kremlin, plus acești minunați artiști ruși care sunt prietenii dlui Dodon și-i organizează concerte pe gratis ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Unora li s-a părut că numirea lui Kozak a fost și un răspuns la rezoluția de la ONU privind atitudinea Chișinăului față de trupele de menținere a păcii și GOTR-ul, care a mai rămas în Transnistria.
Igor Boțan: „Cu certitudine așa este și acest lucru l-a făcut și Voronin cu întâlnirea de la Barviha din 18 martie 2009, exact în ajunul alegerilor parlamentare și asta l-a ajutat pe Voronin să câștige alegerile, dar ulterior a pierdut puterea. Dodon practic repetă aceleași mantre ale președintelui Voronin din 2009 că trupele pacificatoare și aceste trupe militare rusești chiar sunt binevenite pe teritoriul Republicii Moldova, că ele asigură pacea de-a lungul anilor și el în permanență a venit cu mulțumiri față de conducerea Federației Ruse. Ne mai aducem aminte că a dorit foarte mult să-i decoreze pe pacificatorii ruși, subliniind cât de important este rolul lor în Republica Moldova. Deci suntem în ajunul unor foarte, foarte importante evenimente, care toate converg spre scrutinul parlamentar de la sfârșitul acestui an sau poate de la începutul anului viitor, dacă citim printre rânduri ceea ce spunea deunăzi președintele parlamentului, dl Andrian Candu.”
Europa Liberă: Opinia expertului de la Chișinău, Igor Boțan, în dialog cu Vasile Botnaru.
***
Europa Liberă: Pe 17 iulie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat Federația Rusă pentru încălcarea dreptului la proprietate al fermierilor moldoveni din stânga Nistrului. Începând cu 2004, administrația transnistreană a îngrădit accesul fermierilor din satele Cocieri, Doroțcaia, Molovata Nouă și Pârâta la pământurile lor aflate după şoseaua Râbniţa – Tiraspol. Detalii are Alla Ceapai.
Este cel mai complex dosar vizând încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, dosar în care CEDO a condamnat Rusia. Concluzia aparţine avocaţilor de la Asociaţia Promo-LEX, care au reprezentat la Înalta Curte de la Strasbourg interesele a peste 1600 de reclamanţi, inclusiv trei agenți economici. Este vorba despre acele persoane care au fost împroprietărite cu cote de teren aflate peste șoseaua Râbniţa-Tiraspol. Începând cu 1998 administraţia transnistreană a instalat ilegal pe acea șosea posturi de control, îngreunând accesul proprietarilor la terenurile lor. Iar în 2004, țăranilor le-a fost interzis în general accesul la terenuri. În consecință, fermierii au suportat pierderi de zeci de milioane de lei. CEDO a confirmat că în acest caz a fost încălcat dreptul de proprietate şi de folosință asupra cotelor de teren şi a obligat Rusia să achite prejudicii de 2,5 milioane de euro fermierilor. Din decizie rezultă că fiecare proprietar ar urma sa fie despăgubit cu suma de 1500 de euro, iar cele trei companii agricole ar trebui să obțină în total 260 de mii de euro.
Directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, spune că CEDO a găsit vinovată Rusia pentru aceste încălcări invocând argumente similare celor din alte dosare în care Rusia a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană:
„Curtea a stabilit că Federaţia Rusă se face responsabilă tocmai pentru faptul că ea are influență asupra regimului de la Tiraspol. Nu pune condiţii ca drepturile omului să fie respectate. Federaţia Rusă susţine necondiţionat regimul de la Tiraspol şi se acoperă cu declaraţii politice în ceea ce priveşte lipsa sa de control şi de influenţă asupra regimului de la Tiraspol, dar probele noastre au demonstrat că Federaţia Rusă se face responsabilă şi deţine un control asupra acestui regim.”
Curtea Europeană a mai constat în decizia sa că R. Moldova a ajutat în limita posibilităților fermieri oferindu-le pe parcursul celor 14 ani compensaţii şi diverse facilităţi, inclusiv scutiri de impozite. Nu este suficient însă, crede Ion Manole:
„Niciun prejudiciu, nicio compensaţie nu poate despăgubi pierderile reale pe care le suportă fiecare proprietar. Noi ne dorim ca autorităţile noastre să vorbească de fiecare dată despre probleme oamenilor. Ne dorim ca programele de susţinere a încrederii să atingă şi chiar să prioritizeze astfel de probleme care afectează localităţi întregi, nu doar persoane individuale separat.”
Decizia CEDO vine la scurt timp după anunţul guvernului de la Chișinău că „a soluționat” pe 20 de ani problema terenurilor. Fermierii ar urma să obţină acces nestingherit la cotele lor începând de la 1 august, așa cum au convenit în cadrul negocierilor Chişinăul şi Tiraspolul. Juristul asociaţiei Promo-LEX Alexandru Postică are rezerve că noul mecanism soluţionează problema:
„Chiar dacă mecanismul va fi instituit începând cu 1 august, din sursele noastre doar o mică parte au obţinut acele acorduri, certificate pentru folosirea terenului. De exemplu, primul reclamant în anul 2004 avea circa 600 de hectare de teren, astăzi are doar 200 de hectare.”
Alexandru Postica a precizat că reprezentatul Rusiei la CEDO a votat împotriva aceste condamnări şi că decizia poate fi contestată în termen de trei luni.
Tot pe 17 iulie, CEDO a condamnat Rusia într-un alt dosar vizând încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Drept victime au fost recunoscuți câţiva poliţişti care au fost arestaţi în 2006 de serviciile secrete ale aşa-zisei republici moldoveneşti nistrene, în timp ce efectuau o acţiune de investigaţie în or. Tiraspol. Curtea a obligat Federaţia Rusă să ofere reclamanţilor compensaţii în mărime totală de 90 000 de euro. Unul din avocaţii care a reprezentat interesele victimelor, Alexandru Tănase a spus că o vreme Rusia a achitat despăgubirile dispuse de Curtea Europeană, chiar dacă autoritățile de la Moscova nu îşi asumă responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.