Linkuri accesibilitate

„Spuneți-i președintelui să treacă și el prin târg...”


Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, la parada de 9 mai

La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:

Tiraspolul anunță că-și face o prioritate din atragerea investițiilor. La Cannes a fost prezentat filmul „Donbass” al regizorului Serghei Loznița - film realizat și cu participarea a doi artiști moldoveni. Și... despre propagandă și cum putem să evităm manipularea.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

***

Trupa moldoveană DoReDos s-a clasat pe locul 10 în finala concursului Eurovision 2018, sâmbătă, la Lisabona. DoReDos s-a aflat în competiție cu melodia „My lucky day” a interpretului și compozitorului rus Filip Kirkorov, care a făcut parte din echipa de susținere a Moldovei. Cei trei membri ai trupei, originari din orașul Râbnița, din regiunea transnistreană, au evoluat în culorile tricolorului Republicii Moldova – roșu, galben și albastru. Câștigătoarea Eurovisionului a fost interpreta Netta, din Israel. La marea finală au participat 26 de țări.

DoReDos, în finala Eurovision 2018
DoReDos, în finala Eurovision 2018

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a organizat în weekend-ul trecut la Chișinău o nouă ediție a Orășelului European. Ambasadele statelor comunitare și ale celor partenere au organizat standuri cu bucate tradiționale, sărbătorind una din valorile esențiale ale Uniunii Europene și anume multiculturalismul și păstrarea valorilor culturale ale țărilor membre.

Pe 9 mai, la Chișinău, președintele, spicherul parlamentului și primul ministru au depus flori și au păstrat un minut de reculegere la Complexul „Eternitate”, în memoria eroilor celui de-al Doilea Război Mondial. Premierul Pavel Filip a spus că ziua de 9 mai este una specială, fiind marcate, concomitent, Ziua Victoriei și Ziua Europei. Șeful Legislativului, Andrian Candu, a amintit că 9 mai este și Ziua comemorării eroilor care au căzut pentru independența Republicii Moldova. „Ne dorim pace, ne dorim ca nici o mamă să nu verse lacrimi. Pentru aceasta lucrăm, creștem bunăstarea oamenilor și depunem eforturi pentru reintegrarea țării”, a spus Andrian Candu. Președintele Dodon a participat și la un Marș al Victoriei, organizat de Partidul Socialiștilor, dar a lipsit de la manifestațiile de Ziua Europei. Este al doilea an când în Republica Moldova pe 9 mai este marcată, concomitent, Ziua Victoriei și Ziua Europei.

Orășelul European 2018 la Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:19 0:00

La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.

La Tiraspol, ziua de 9 mai a fost marcată printr-o paradă militară și un marș în memoria celor care au luptat în al Doilea Război Mondial. La fel ca în ultimii trei ani, la paradă au participat și militari din Grupul Operativ de Trupe Ruse, în ciuda protestelor Chișinăului, care a cerut în mod repetat Moscovei „să se abțină de la activități militare ce denotă un comportament sfidător la adresa constituționalități R. Moldova”.

În Ucraina, forțele separatiste din estul țării au organizat de 9 mai o paradă militară la Donețk, contrar acordului de la Minsk, din 2015. Acesta prevede retragerea armamentului greu în spatele liniei de demarcație, dar miercuri la Donețk au defilat tancuri și alte blindate, în zona de demarcație care trece pe la periferia orașului. Au fost etalate însemnele Uniunii Sovietice și panglica în dungi negre și oranj, interzise în Ucraina din 2014 ca simbol al agresiunii rusești.

La Kiev, pe 9 mai, președintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că Rusia este o țară agresoare și a comparat conflictul armat cu separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei cu lupta contra naziștilor din perioada celui de al Doilea Război Mondial.

La Moscova, președintele rus Vladimir Putin a asistat la o paradă militară, aducând critici voalate Statelor Unite. La parada rusă au participat mii de militari, numeroase unități de armament greu și de aviație, într-o demonstrație de forță, pe fundalul tensiunilor în relația Rusiei cu Occidentul cauzate, între altele, de acțiunile militare ruse în Ucraina și Siria.

Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

***

Europa Liberă: La Tiraspol, printre cele mai mediatizate evenimente ale săptămânii trecute, în afara zilei de 9 mai, a fost și decizia din ajun a liderului administrației, Vadim Krasnoselski, de a oferi investitorilor străini - cum li s-a spus, un șir de garanții și preferințe.

Тирасполь. 9 мая. День Победы
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:38 0:00

S-a anunțat că atragerea investițiilor va fi o prioritate a administrației. Doritorii de a investi în economia regiunii transnistrene vor fi scutiți de vânzarea obligatorie a câștigurilor în valută străină, vor avea facilități la impozite și vor primi subvenții de 10% pentru lucrări de construcții și achiziții de echipamente noi. „Sunt măsuri fără precedent”, a spus, la postul TV „Pervîi Pridnestrovskii”, vicepreședintele Uniunii antreprenorilor și industriașilor de la Tiraspol, Iuri Ceban. În opinia sa, regiunea transnistreană ar fi devenit acum, pentru investitori, mai atractivă chiar decât Moldova și Ucraina. Dar ce cred locuitorii de rând ai regiunii despre noul ucaz și dacă, după semnarea acestuia, vor începe să curgă investițiile în economia regiunii:

- Sperăm că vor curge... Probabil, în turism. Ce mai avem, altceva... La noi agricultura-i de bază.

- Spuneți-i președintelui să treacă și el prin târg, să vadă prețurile și să spună cine are nevoie de investiții... Probabil, au nevoie de susținere pensionarii și șomerii. Avem tot felul de miniștri, dar nu avem unul care să supravegheze prețurile. Poate că ar fi bine să introducem legile țarului Petru I: vinovații să fie bătuți cu biciul. Tot așa să procedăm și cu președintele de vreo două ori și atunci vom trăi ca oamenii. Nu vor mai zice: „Iată, noi reparăm drumurile!” Da, le repara, dar așa încât la anul acestea sunt deja distruse. Sau: „Am adunat atâta grâu, de nu mai știm ce să facem cu el!” Iar pâinea peste o lună se scumpește... Și se mai spune că trăim într-o țară civilizată...

- Poate că într-o altă țară, în Rusia, vin investiții, aici - nu. Acolo sunt mai temeinici, sunt mai multe întreprinderi, de toate-s mai multe... Și viața e mai bună, și salariile mai mari, și totu-i mai bun...

- Lumea se se teme, pentru că situația la noi nu e tocmai superbă. Întâi de toate, conducerea ar trebui să-și îndrepte atenția spre oameni... Să întoarcă fața spre oameni, pentru că sunt foarte multe probleme. Lumea se revoltă, uitați-vă ce scriu în internet. Mi-aș dori ca autoritățile să citească aceste ecouri și să reacționeze la ele în mod corespunzător.

- Mai bine tinerii să se ocupe de aceste chestiuni. Noi vom sprijini ceea ce spun tinerii. Vom tinde spre recunoaștere. Cum altfel?! Sperăm că nepoții noștri vor rămâne aici, strănepoții, ne dorim să fie mai bine.

- Președintele n-o să facă nimic, pentru că nu prezentăm nici un interes pentru el. Noi trăim de azi pe mâine. Niciodată, nici măcar cu o copeică, nu ne-a mărit pensia. Trăim cu 1500 de ruble. Subzistăm.

Europa Liberă: opinii ale unor locuitori din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Mai puțin mediatizată pe canale oficiale, o altă știre recentă de la Tiraspol a stârnit numeroase reacții și comentarii din partea internauților transnistreni pe rețele sociale. Este vorba despre decizia administrației de a înăspri pedepsele pentru șoferii care conduc în stare de ebrietate. Potrivit noilor reguli, intrate în vigoare la începutul lunii mai, șoferii prinși beți la volan pentru a doua oară vor primi deja nu pedepse administrative, ci vor fi trași la răspundere penală. Pe lângă amendă, care a crescut până la 450 de dolari, aceștia sunt pasibili de prestarea obligatorie a unor munci în folosul comunității, pentru 240 de ore, sau de pedeapsă de până la 2 ani de închisoare. De asemenea, vor fi lipsiți de dreptul de a ocupa anumite funcții timp de 3 ani. A fost înăsprită și pedeapsa pentru șoferii în stare de ebrietate care comit accidente soldate cu victime. Aceștia vor fi lipsiți pe viață de dreptul de a conduce, de a ocupa anumite funcții, și riscă pedepse de la 4 până la 9 ani de închisoare.

Statisticile accidentelor rutiere în regiunea transnistreană sunt îngrijorătoare, notează specialiștii. În 2017, numărul accidentelor a crescut cu 25%, față de anul precedent, multe din ele s-au produs din cauza consumului de alcool. În anul 2018, din cauza șoferilor beți la volan și-au pierdut viața trei oameni. Iar în patru luni ale acestui an au fost reținuți peste 300 de șoferi care conduceau în stare de ebrietate.

Am încercat să aflăm ce cred mai mulți locuitori din Tiraspol și Bender despre înăsprirea pedepselor pentru șoferii ce se așază la volan după ce consumă alcool și dacă noile reguli își vor face efectul scontat.

- Cred că vor fi mai puțini șoferi beți la volan. Vor fi prinși, până când vor înceta să conducă în stare de ebrietate. De-ar fi mai puțini, pentru că-i lovesc și pe copii - e trist. Să dea domnul să fie prinși să pedepsiți.

- În opinia mea, dacă cineva a scăpat cu mită, înseamnă că va da mită și pe viitor. Pur și simplu, acum va da mai mulți bani și va conduce cum a condus. Nu știu, poate trebuie schimbați oamenii din inspecția auto și abia apoi să fie înăsprite legile. Altfel, nu are sens.

- Dacă milițienii nu vor lua mită, atunci cred că e o decizie corectă.

- Ar trebui să aibă efect. Pentru că sunt oameni pe care nu-i schimbi cu nimic, și atunci singura soluție - să fie lipsiți de permis pe 5 ani, 10 ani, pe viață... Dar nu este exclus ca acești oameni să-și facă apoi permis în Moldova, Ucraina...

- Fiecare om trebuie să fie responsabil. Aceste măsuri îi vor face pe șoferi mai responsabili. Dacă a băut și a călcat pe cineva - nici o indulgență.

- Oamenii noștri au nevoie de altceva - așa-i mentalitatea noastră, rusească, așa suntem făcuți, avem nevoie nu de pedepse mai aspre, ci de altceva... Dacă se continuă să se bea... în ciuda tuturor legilor. Înseamnă că alta e problema și înăsprirea pedepselor nu ajută. Trebuie schimbată mentalitatea.

- Într-o anumită măsură, cred că vor fi eficiente. Dacă șoferii nu vor căuta căi ocolite - corupția, înțelegeți... E o decizie destul de corectă, pentru că un șofer beat e un pericol nu doar pentru pietoni, dar și pentru alți șoferi. Poate că 2 ani de închisoare este exagerat, dar oamenii trebuie învățați să se urce treji la volan.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Pe 9 mai, la Festival internațional de film de la Cannes, în Franța, a avut loc premiera filmului „Donbass”, realizat de cunoscutul regizor ucrainean Serghei Loznița. Filmul a fost realizat și cu participarea a doi moldoveni – directorul de imagine Oleg Mutu și actorul Valeriu Andriuță.

Acum patru ani, regizorul Serghei Loznița a filmat „Maidanul de la Kiev”, iar în pelicula „Donbass” povestește despre ce s-a întâmplat pe teritoriul care a refuzat revoluția din Ucraina și s-a scufundat în războiul inventat la Moscova, scrie jurnalistul Dmitri Volcek, într-o corespondență pentru Radio Svoboda, serviciul rusesc al postului nostru de radio.

În film, militarii ruși se dau cu stângăcie drept locuitori ai satului Gorlovka, trenurile încărcate cu cărbune merg într-o direcție necunoscută, iar noii stăpâni ai vieții, mercenarii, fură de pe unde prind – și de la cele mă sărace bătrâne, și de la înstăriții locului.

Personajele filmului Donbass, notează Volcek, readuc la viață scene care s-au întâmplat cu adevărat, reconstruind situații pe care autorul le-a găsit pe Internet. „Nici nu e nevoie de regie, atât de grotești sunt situațiile de acolo, este deja un material artistic gata pentru public, atâta farsă și grotesc găsești aici. E uimitor!”, spunea Serghei Loznița în 2015, când a început să lucreze asupra scenariului filmului.

Producția „Donbass” a fost turnată în orașul ucrainean Krivoi Rog. A lucrat o echipă mare internațională, inclusiv artiști din Rusia. Cum au reacționat locuitorii din Krivoi Rog la drapelele Novorosiei de pe platoul de filmare? La aceasta și alte întrebări Serghei Loznița a răspuns în interviul realizat de colegul nostru de la Radio Svoboda, Dmitri Volcek, după premiera de la Cannes, un interviu prezentat de Lina Grâu și Nicu Gușan.

Serghei Loznița la Cannes
Serghei Loznița la Cannes

Radio Svoboda: Serghei, ați lucrat și cu reportaje de presă profesioniste, dar și cu filmări de amator găsite pe Youtube și în baza acestora ați reconstruit scene. Cum au ajuns aceste scene documentare să se transforme în film?

Serghei Loznița: „De la bun început am fost uimit de cât de ambivalente sunt filmările pe care le găseam – pe de o parte e tragedie, pe de altă parte – grotesc. Și am decis să descriu o situație în care totul se transformă într-un coșmar, în decădere și destructurare, într-o descompunere totală a societății. Am ales episoadele și istoriile caracteristice, câte ceva am adaptat, și am făcut reconstruirea acestor scene cu actori. Filmul este o tragicomedie, sunt unele episoade în care nu poți să nu râzi.

De fapt, sunt situații tipice. Cred că în orice teritoriu unde are loc un război începe haosul, societatea aproape că dispare. Războiul semănă în orice cultură, în orice mediu, în orice societate. Situația evoluează după aceleași legi, pentru că așa este natura umană.”

Radio Svoboda: Ați turnat filmul Donbass în țara în care războiul încă mai continuă, la doi pași de regiunea de conflict. Evident că în această situație nimeni pe platoul de filmare nu poate fi indiferent față de acest război. Cum ați lucrat la Krivoi Rog, printre oameni care așa sau altfel sunt implicați în această istorie tragică?

Serghei Loznița: „Este o trăire foarte apropiată pentru mulți dintre cei care locuiesc acolo. Avem mulți actori de ocazie pentru scenele de masă din Krivoi Rog – peste două mii de persoane s-au filmat în această producție. Unii îmi spuneau: „Mă scuzați, dar eu nu pot să joc rolul unui separatist”. Și înțeleg foarte bine acest sentiment. Pentru un om care locuiește acolo sau care, doamne ferește, a pierdut pe cineva

Unii îmi spuneau: „Mă scuzați, nu pot juca rolul unui separatist...

acest lucru este foarte dureros. În scena de la punctul de control unde bărbații erau dezbrăcați ca să se vadă dacă au luptat sau nu au jucat tineri care chiar au trecut prin astfel de controale. Ei au reușit să scape. Am auzit un număr impunător de istorii tragice. Este un proces foarte dureros – empatizezi cu aceste istorii, dar în același timp trebuie să faci filmul și aceste emoții nu trebuie să-ți denatureze lucrarea, trebuie să încerci să fii obiectiv, pe cât se poate.”

Radio Svoboda: În ce mod s-a schimbat felul în care vedeți conflictul din Donbass cât ați lucrat asupra filmului?

Serghei Loznița: „Nu s-a schimbat în niciun fel. Pur și simplu acolo am interacționat direct cu oamenii care au trăit asta și este un sentiment cu totul diferit.”

Radio Svoboda: Esența a ceea ce se întâmplă în zona de conflict este redistribuirea acelor mici averi pe care oamenii încă le mai au. Unui om de afaceri i se ia Jeep-ul, unei bătrâne – bucata de slănină, spunându-se în paralel ceva despre lupta cu fascismul. Iar vagoanele încărcate cu cărbune merg și merg într-o direcție necunoscută…

Serghei Loznița: „Da, e jaf, pur și simplu jaf acoperit cu cuvinte frumoase, cu gesturi, cu drapele. Esența este corupția și jaful, mai mult nimic, plus puterea care folosește și ea la redistribuirea bunurilor.”

Radio Svoboda: Am fost întrebat când va fi proiectat filmul Dvs. în Rusia. Am răspuns că nu-mi pot imagina această lucrare pe ecrane rusești măcar și pentru faptul că personajele vorbesc o limbă care este interzisă de Roskomnadzor. În plus, știm că în cinematografe vin tot felul de oameni dezaxați, cum s-a întâmplat la festivalul Artdocfest și toarnă diverse substanțe pe ecran. Astfel de filme nu sunt proiectate în Rusia din mai multe motive.

Serghei Loznița: „Nu știu – vom trăi și vom vedea. Eu sunt curios cum va fi primit filmul de oameni, de public. Iar în ceea ce privește Roskomnadzor, eu pur și simplu ignor astfel de restricții. Roskomnadzor a încercat să facă ceva cu Telegramul și impresia mea este că nu a reușit. E greu să interzici o limbă, e chiar imposibil – e ca și cum ai interzice aerul proaspăt.”

Radio Svoboda: Dar ei încearcă să facă asta cu tot dinadinsul…

Serghei Loznița: „Este imposibil. La urma urmei, oamenii vor vedea totul pe internet.”

Radio Svoboda: Această dezintegrare despre care vorbiți se va termina vreodată, sau totul este absolut fără speranță?

Serghei Loznița: „În mare este fără speranță, pentru că singurul lucru care poate opri asta este educația, studiile – adică ceea ce acum este trecut pe ultimul plan. Totul depinde nu de economie, ci de starea conștiinței. Și situația la acest capitol nu este prea îmbucurătoare. Ce citesc oamenii care adoptă decizii? Nu citesc nimic. Care sunt lucrurile prioritare pentru ei, ce respectă ei și ce detestă? Din păcate, de aceste aspecte nu se ocupă nimeni și cu cât avansăm în timp, cu atât mai sălbatici, mai needucați, mai inculți sunt oamenii. Aceste lucruri pot fi oprite de familie, școală, cultură.”

Radio Svoboda: În ce mod a participat la pregătirea filmului statul ucrainean? Și cum ați fost tratați de autoritățile din Krivoi Rog?

Serghei Loznița: „Fondul de stat de susținere a filmului, condus de Filip Ilienko, a susținut filmul și îi mulțumim foarte mult pentru asta. Acum în Ucraina sunt turnate anual 30-40 de filme, finanțările au început acum 3-4 ani. Sunt actori fenomenali în Ucraina, echipe minunate de profesioniști, lucrători în platou foarte buni. Finanțarea a fost completată de fonduri din Germania, România, Olanda și Franța. Am avut o echipă excelentă internațională, pe platou aveam zece limbi. Limba de lucru era engleza. Este minunat când într-un film sunt unite experiența și talentul unor profesioniști de excepție din diferite culturi.

Cu autoritățile din Krivoi Rog nu am fost niciun fel de probleme, am reușit să le explicăm tuturor ce facem și cât de important este. Asociația veteranilor luptelor din Donbass ne-a ajutat, la fel și administrația locală, și miliția. Avem scene unde sunt purtate panglicile de colorado și unde trebuia să arborăm drapelul Novorosiei. Co-producătorul ucrainean se temea că locuitorii orașului se vor revolta sau vor împiedica filmările, dar nu, totul a fost bine.

În general ucrainenii sunt un popor foarte artistic, la fel ca italienii sau francezii, mulți dintre ei pot fi filmați fără a le explica prea mult ce trebuie să facă, toată lumea înțelege din prima. În unele scene neprofesioniștii au jucat mai bine decât actorii cu experiență. Au fost și scene foarte complicate pe care le-am repetat mult timp, repetițiile au durat vreo două luni.”

Radio Svoboda: Ce credeți Dvs., autor al filmului „Maidan”, despre ceea ce s-a întâmplat în Ucraina în acești patru ani?

Serghei Loznița: „Eu nu am avut niciodată iluzii prea mari, așa că atitudinea mea față de cele întâmplate nu s-a schimbat. Ucraina, așa

Ucraina, așa cum a fost diferită de Rusia, așa și a rămas…

cum a fost diferită de Rusia, așa și a rămas. Iar schimbările, mișcarea către Occident – sunt procese lungi, de mai multe generații. Nu se va întâmpla nimic din prima, dar anumite schimbări sunt, eu l-am simțit. Este o cale foarte lungă. Cred că este o iluzie să aștepți ceva de la noua putere, de la oamenii care au schimbat retorica dar au rămas într-o anumită măsură neschimbați.”

Radio Svoboda: Ați întâlnit acolo și adepți ai Novorosiei?

Serghei Loznița: „Am întâlnit. Dar mulți au înțeles cu ce se mănâncă asta. Existența acestei enclave i-a trezit la realitate pe mulți. A devenit clar că niciun fel de dezvoltare nu este posibilă în astfel de condiții. Nimeni nu și-ar dori ca locul în care trăiește să ajungă într-o astfel de stare de lâncezeală. Oricare ar fi atitudinea față de puterea actuală de la Kiev, nimeni nu vrea să repete calea Donețkului și a Luhanskului.”

Europa Liberă: regizorul de film Serghei Loznița, într-un interviu realizat de Dmitri Volcek, de la Radio Svoboda și prezentat de colegii mei Lina Grâu și Nicu Gușan.

***

Europa Liberă: Și, un punct de vedere de la Chișinău despre propagandă, efectele ei și metodele de contracarare - Lina Grâu a discutat cu expertul Mark Mazureanu, de la asociația ADEPT, care a revenit în Moldova după ce timp de 10 ani a studiat și a predat științe politice în Germania și Statele Unite.

Mark Mazureanu
Mark Mazureanu

Mark Mazureanu: „Sunt multe centre de analiză, chiar dacă studii avansate în propagandă nu sunt în Europa. Mai multe grupuri de cercetare sunt create mai ales în ultimii doi ani. Sunt multe publicații care operează mai mult cu percepții decât cu date, dar sunt puține studii care tratează fenomenul în profunzime. Este mai mult o re-înțelegere a fenomenului propagandei împrumutat din perioada sovietică și adaptat la modernitate.

Pe când ceea ce se întâmplă acum, cu accesul la rețelele de socializare, accesul la media electronică, poziția foarte vizibilă a televiziunilor rusești stabilite în Vest face ca actualul fenomen al propagandei să fie foarte diferit de cel sovietic.”

Europa Liberă: Ce urmărește Rusia prin această propagandă?

Mark Mazureanu: „Cred că propaganda aplicată, modelată de Federaţia Rusă este o proiecție a puterii prin prisma de soft-power. Atunci când statul are capacitatea de a-și impune o poziție bazată pe abilitatea economică și politică de a proiecta puterea, atunci este hard-power, vizualizarea abilităților de aplicare a puterii militare și economice.

În cazul în care statul nu are capacitatea de a se prezenta ca o forță atractivă, atunci el folosește anumite mecanisme de soft-power, sau mai bine zis propaganda ca modalitate de proiectare prin soft-power. Când încerci să impui o anumită prismă de vedere care nu este neapărat atractivă, ci punitivă.”

Europa Liberă: Ce urmărește totuși Rusia – începând de la ingerințele în alegerile americane, din Germania, Franța și așa mai departe? Care este scopul de fapt?

Mark Mazureanu: „Foarte simplu – creșterea costului democrației. Crearea unui proces democratic implică anumite costuri. El este o alianță între puterea politică și puterea civilă. Oamenii deleagă împuterniciri guvernului, instituțiilor politice. Respectiv, este o relație contractuală între societate și politic.

Atunci când o putere externă intervine prin a rupe această relație sau în a discredita modul de funcționare a sistemului politic, atunci costul guvernării crește. Și, respectiv, democrația devine un exercițiu mult mai costisitor.

Respectiv, propaganda rupe relația dintre societatea civilă și societatea politică. Și asta se face și prin dezinformare, și prin crearea sau promovarea conspirațiilor.”

Europa Liberă: În contextul actual în care Republica Moldova nu se poate pune la adăpostul unor tradiții democratice de decenii sau de sute de ani pe care le au țările din Occident, și în spatele altor lucruri care protejează cetățeanul din Occident în fața acestui val de dezinformare, cetățeanul din Republica Moldova ce mecanisme de protecție are împotriva acestui fenomen?

Mark Mazureanu: „Probabil propria inteligență și abilitatea de a selecta tipul de mâncare informațională pe care o consumăm. Propaganda își are locul acolo unde este ruptura între societate și stat. Atunci când statul, instituțiile puterii, reprezintă voința populară sau voința cetățenilor și este transparent în activitate, orice dezinformare și orice propagandă nu-și are locul pentru că lumea înțelege, vede și analizează procesul. El vede cum funcționează Guvernul.

Și atunci când Guvernul funcționează prost și își găsește sisteme de protecție, atunci propaganda își face simplu loc în spațiul acesta, prin a nu face altceva decât a arăta ne-funcționalitatea Guvernului. Respectiv, propaganda nu este un proces care operează cu fals de informații, ea doar scoate în evidență anumite informații pentru a face ruptura dintre societate și Guvern și mai mare.”

Europa Liberă: Și aici este momentul să spuneți câteva cuvinte despre proiectul pe care l-ați inițiat în domeniul combaterii propagandei și consolidarea gândirii critice a tinerilor în mod special.

Mark Mazureanu: „Recent am lansat un proiect care se numește Academy of Citizen Journalism, sau Academia de jurnalism participativ, sau cetățenesc. Este o chestiune mai nouă pentru Moldova. Acest jurnalism cetățenesc dă posibilitatea cetățeanului de rând să participe la procesul de creare sau de operare cu informația și să monitorizeze procesele publice în anumite domenii de interes în care el activează. Deci, fiecare cetățean în parte poate să se implice în procesul de informare, poate să fie un monitor al proceselor publice, ceea ce este foarte interesant.

În final, oamenii cu care vom lucra vor fi instruiți în a-și face un blog, un vlog, un podcast, un canal de jurnalism foto prin care vor putea monitoriza activitatea Guvernului, instituțiilor statului pe un anumit sector. De exemplu, dacă cineva activează în domeniul ecologic poate să reflecte activitatea administrației publice locale din regiunea în care activează prin blogul sau vlogul pe care îl va lansa. Respectiv, în cursul pe care îl vom oferi vom instrui studenții cum să-și lanseze un vlog, cum să colecteze informația, cum să participe în viața publică prin monitorizarea proceselor sociale de interes pentru ei.”

Europa Liberă: Credeți că acest lucru ar putea fi o picătură în această încercare de schimbare a stării de lucruri în domeniul propagandei și dezinformării?

Mark Mazureanu: „Eu cred că va fi o picătură. Eu nu cred că noi vom schimba radical tabloul informațional. Dar eu cred că o parte dintre cei tineri care încă nu și-au pierdut speranța, dar ar putea să o piardă în viitor ar putea lua calea participării și nu a dezamăgirii. Eu cred că ei ar înțelege că situația nu este fatalistă. Ei pot schimba lucrurile. Ei pot deveni persoane care influențează opinia publică. Ei pot schimba lucrurile la nivel de comunitate. Și atunci, costul unei guvernări urâte devine foarte scump.

Pe mine uneori lumea mă întreabă: „Dar care este sensul să participi la votare? Care e prețul unui vot?”. Da, este adevărat, costul unui vot este foarte mic. Dar participarea mea la votare crește costul de guvernare pentru cel care guvernează prost. Da, dacă vrea să mă guverneze prost, el va fi nevoit să depună eforturi și resurse suplimentare pentru a face asta. Deci, cu cât mai mulți vor fi de-alde mine care vor rezista într-o anumită formă – prin informare, prin participare, prin votare, prin monitorizare – cu atât mai greu le va fi celor de la putere să ne guverneze prost. Deci, da, ei ne vor guverna prost, dar le va ieși foarte scump.”

Europa Liberă: Opinia expertului Mark Mazureanu de la asociația ADEPT, într-un interviu realizat de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG