Linkuri accesibilitate

La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:

Pe malul drept al Nistrului s-a marcat Ziua Mondială a Libertății Presei. Pe malul stâng - sărbătoarea sovietică Ziua Presei. Ostilitatea față de mass-media este în creștere și în Europa, avertizează organizația Reporteri Fără Frontiere. Și... vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, respinge criticile referitoare la ultimele înțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Presa din „buzunarul” Tiraspolului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

O nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 privind conflictul transnistrean va avea loc la Roma, în viitorul apropiat, a anunțat președintele în exercițiu al Consiliului Permanent al OSCE din partea Italiei, Angelino Alfano. Potrivit unui comunicat de presă al diplomației moldovene, la reuniunea din 4 mai a Consiliului de la Viena, reprezentantul Republicii Moldova, Victor Osipov, a prezentat decizia protocolară, semnată pe 24 aprilie între Chișinău și Tiraspol, care va permite mijloacelor de transport din regiunea transnistreană să participe la traficul rutier internațional. Reprezentanții participanților la negocierile în formatul 5+2 – OSCE, Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite - au salutat semnarea protocolului. Ucraina și-a exprimat speranța că la următoarea rundă se vor discuta „nu doar chestiuni sociale şi economice, dar şi aspectele-cheie ale soluţionării politice, reiterând necesitatea de a transforma actuala operaţiune de menţinere a păcii în una civilă şi de a finaliza retragerea forţelor militare ale Rusiei de pe teritoriul Republicii Moldova”. Delegația rusă la OSCE și-a reiterat propunerea „de elabora un mecanism de implementare a înţelegerilor din formatul 5+2, care să fie fixat în cadrul legislativ naţional (al Republicii Moldova)”, notează sursa citată.

Ministerul moldovean de externe a cerut Rusiei „să se abțină de la activități militare ce denotă un comportament sfidător la adresa constituționalități R. Moldova”. Este vorba despre planurile Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) de a participa, pe 9 mai, la parada militară de la Tiraspol, relatează IPN. Ministerul de externe a cerut din nou, cu această ocazie, retragerea forțelor militare ruse și a munițiilor din stânga Nistrului.

Militari ruși și transnistreni la Tiraspol, 9 mai 2017
Militari ruși și transnistreni la Tiraspol, 9 mai 2017

La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.

Sancțiunile internaționale impuse Rusiei și recesiunea economică au forțat autoritățile de la Moscova să reducă cu 20% cheltuielile militare anul trecut, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, se arată în raportul dat publicității marți de Institutul Internațional pentru cercetări de Pace de la Stockholm. Potrivit raportului, această scădere masivă a cheltuielilor militare ale Rusiei are loc în ciuda implicării sale în estul Ucrainei, în peninsula Crimeea anexată în 2014 și în Siria. Statele Unite, China și Arabia Saudită și-au mărit cheltuielile militare, se mai spune în raport. Scăderea cheltuielilor militare rusești este prima din 1998 încoace.

Patriarhul Filaret al Bisericii Ortodoxe Ucrainene cerut Uniunii Europene să nu trateze conflictul din Ucraina ca pe un conflict intern, și să mențină secțiunile împotriva Rusiei. Patriarhul Filaret a fost excomunicat de Patriarhia rusă în 1992, după ce Filaret s-a despărțit de această Patriarhie care are legături strânse cu Kremlinul. Vorbind, miercuri, în Parlamentul European de la Bruxelles, șeful bisericii ortodoxe ucrainene a spus că Rusia a subestimat curajul ucrainenilor care au oprit expansiunea rusească spre Polonia și țările baltice, și a afirmat că ucrainenii salvează Europa.

Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

***

Europa Liberă: De Ziua Mondială a Libertății Presei, mai mulții jurnaliști, activiști și experți media au organizat la Chişinău un marș „al solidarității” breslei jurnalistice. Participanții la marşul de pe 3 mai au pornit de la Parlament spre Reședința de Stat, Guvern și Consiliul Coordonator al Audiovizualului, instituţii cărora le-au prezentat un memoriu semnat de mai multe ONG-uri de media, cu recomandări pentru asigurarea libertăţii presei, accesului la informaţii şi combaterea propagandei, inclusiv a celei interne la care recurg unele medii afiliate partidelor politice.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, James Pettit, a transmis un mesaj jurnaliștilor, mulțumindu-le pentru „serviciul esențial pe care îl oferă Moldovei”. În opinia sa, „un mediu de presă independent și pluralist este esențial pentru funcționarea eficientă a unui guvern reprezentativ și democratic”. Ambasadorul Statelor Unite i-a îndemnat pe jurnaliștii din Moldova să adreseze întrebări incomode politicienilor, mai ales în preajma viitoarelor alegeri, pentru că munca jurnaliștilor este în interesul publicului și al nimănui altcuiva. „Statele Unite sprijină libertatea presei în întreaga lume, inclusiv în Moldova, și vom continua să urmărim îndeaproape cazurile de intimidare sau reprimare, vom continua să solicităm independența judiciară și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva jurnaliștilor și vom interveni când și cum va fi posibil”, se arată în mesajul ambasadorului american în Republica Moldova.

În clasamentele internaționale, Republica Moldova este trecută, an de an, în categoria țărilor cu o presă parțial liberă. Despre regiunea transnistreană, ca și celelalte regiuni secesioniste din fostul spațiu sovietic, experții vorbesc despre lipsa unei prese libere.

Ziua Mondială a Libertății Presei nu este sărbătorită în stânga Nistrului. În schimb, este marcată oficial sărbătoarea sovietică a Zilei Presei, pe 5 mai, care mai există astăzi doar în Belarus.

Cu această ocazie, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a adresat un mesaj jurnaliștilor, angajaților editurilor și tipografiilor în care afirmă că presa i-a mobilizat pe locuitorii Transnistriei, aflându-se la temelia statalității nerecunoscute a Transnistriei.

Câtă libertate a presei există în regiunea transnistreană? Se bucură sau nu de dreptul la libertatea cuvântului? Am adresat aceste întrebări mai multor locuitori de la Tiraspol și Bender.

„Posibil, ei ascund anumite informații și unele lucruri nu le cunoaștem. Dar oamenii ar trebui informați despre tot ce se întâmplă în lume.”

„Presei i se impun restricții foarte mari. Tot ce spune statul, doar asta se transmite la TSV și TV PMR, acolo nu prea este adevăr.”

„Bineînțeles că (libertatea presei) este restrânsă. Suntem o țară mică, avem legi dure în acest domeniu, concurența nu e tolerată. În secolul 21 nu-i atât de dificil să găsești informații, deși ar fi bine să ai acces la ele. Însă nu toată lumea știe să caute, la noi sunt mulți oameni în vârstă.”

„Libertatea presei este limitată. Eu văd realitatea într-un fel, la televizor se spune cu totul altceva, lucruri ce nu corespund cu ceea ce noi observăm zi de zi.”

„Nu cunosc situația din Transnistria, la televizor nu mă uit, ziare locale nu citesc. Toată informația o iau din internet. Pot să spun despre Rusia – cenzura este foarte puternică. Cred că la noi în Transnistria nu e mai bine.”

„Presa transnistreană e liberă, ea tipărește ultimele știri. Dar avem foarte puțină presă străină și cred că suntem lipsiți anume de aceste informații. Oamenii s-au învățat să obțină informații pe alte căi, deja puțină lume mai citește astăzi presa.”

„Greu de spus, noi nu știm dacă în ziare voi puneți adevărul sau nu – au nu am cu ce compara.”

„Cred că libertatea presei este restrânsă. De ce cred așa? Avem foarte puține informații. Auzim mereu una și aceeași.”

Europa Liberă: Opinii ale unor locuitori din regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Presa din regiunea transnistreană nu este liberă, iar administrația de la Tiraspol folosește diverse pârghii, de la presiuni până la închiderea unor publicații, pentru a reduce la tăcere vocile incomode. Declarații în acest sens a făcut juristul Pavel Cazacu, de la Asociația Promo-LEX, organizație care monitorizează situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, într-un interviu acordat agenției IPN. Potrivit lui Pavel Cazacu, presiunile se reflectă prin inițierea unor cauze penale și pedepsirea persoanelor sau publicațiilor incomode. În 2017, redactorul ziarului „Adevărul Transnistriei” a primit o amendă de 72 de euro pentru calomnie, în urma relatării cazului accidentului din Parcani, în care a fost implicată ruda unui demnitar local. Redactorul ziarului a fost acuzat că a distribuit pe rețele de socializare informații defăimătoare la adresa pretinsului ministru de interne, Ruslan Mova, lezându-i onoarea și demnitatea.

Iar realizatorul filmului ,,Sheriff: Iluzia minciunii”, apărut la sfârșitul anului 2016, a fost condamnat la cinci ani de privațiune de libertate. Filmul vorbește despre un subiect extrem de sensibil: cauzele penale intentate de structurile locale în privința omorurilor care au avut loc la începutul anilor 1990, cazuri care nu au avut vreo finalitate în instanță.

Juristul Promo LEX spune că mai multe portaluri de știri de pe malul drept al Nistrului, printre care deschide.md, ava.md, newsmaker.md nu au putut fi o vreme accesate de locuitorii din regiunea transnistreană.

Pavel Cazacu subliniază că regiunea transnistreană a Republicii Moldova este catalogată de prestigioasa organizație pentru monitorizarea democrației Freedom House ca un teritoriu care nu este liber, cu un punctaj infim al funcționării drepturilor politice și libertăților civile. „Astfel, ținând cont de gradul înalt al impunității și al lipsei unor mecanisme efective de monitorizare și protecție a drepturilor omului în regiune, nu există nicio garanție că aceste măsuri arbitrare nu vor fi aplicate din nou în privința presei incomode”, mai declară juristul Promo LEX, Pavel Cazacu, în interviul pentru IPN.

Politologul și jurnalistul Ernest Vardanean, un bun cunoscător al realităților din Transnistria, menționează, printre abuzurile îndreptate împotriva presei din regiune, închiderea în acest an a ziarului „Profsoiuznîie Vesti”, publicație care a avut materiale critice la adresa administrației de la Tiraspol. Mai multe, în interviul realizat de Lina Grâu cu Ernest Vardanean:

Ernest Vardanean
Ernest Vardanean

Ernest Vardanean: La capitolul „libertatea presei” situația în regiunea transnistreană devine din ce în ce mai gravă. Cutia Pandorei a fost oarecum deschisă încă pe timpul administrației lui Evghenii Șevciuk, în 2012, când el abia a venit la putere și a început să-i dea afară pe absolut toți reprezentanții lui Smirnov, inclusiv și pe cei din presă, conducerea televiziunii de stat, a radioului, a ziarelor etc.. În același timp, el a început campania de închidere forțată a forumurilor de pe internet, ceea ce nu s-a întâmplat nici pe timpul administrației lui Smirnov. În acest sens, administrația lui Șevciuk a avut un comportament și mai grav, fiind și mai doritoare de a impune anumite represalii, dacă îmi permiteți să spun așa. Iar după ce a venit administrația lui Krasnoselski, de fapt, garda veche, pentru că acolo sunt foarte mulți oameni de pe timpul lui Smirnov. Aceștia, la rândul lor, au început să-i dea afară pe cei care au venit pe timpul lui Șevciuk. Respectiv, a început o amplă campanie de răzbunare, deși ei nu au, de facto, nicio vină, făcându-se vinovați doare de faptul că Șevciuk i-a numit la anumite funcții în mass-media transnistreană.

Să luăm ca exemplu conducerea postului transnistrean de televiziune - Первый Приднестровский Канал. Ei au fost dați afară cu toții - deși, în timpul campaniei electorale din 2016, reprezentanții echipei lui Krasnoselski le-au promis acestor oameni de la conducerea televiziunii că nimeni nu va fi dat afară, dar și-au încălcat promisiunile. Momentul cel mai strigător a fost chiar anul acesta, când a fost luată decizia (o decizie forțată, impusă de Krasnoselski) de a închide ziarul Профсоюзные Вести (Știri Sindicale n.r.). În spațiul mediatic al regiunii transnistrene, acest ziar a fost, timp de mai bine de 20 de ani, „o insuliță” de libertate a exprimării. Deși sindicate regiunii transnistrene au fost întotdeauna foarte dependente de conducerea de la Tiraspol, ziarul Профсоюзные Вести rămânea totuși destul de liber în exprimare și în cea mai mare parte acest lucru s-a datorat Liudmilei Kovali –care a fost redactor-șef al acestui ziar mai mulți ani la rând.

În Профсоюзные Вести puteai citi articole critice la adresa guvernării vizavi de anumite probleme social-economice, ba chiar probleme de politică internă și externă. Astfel, „vina” cea mai mare a doamnei Kovali a fost faptul că dumneaei l-a susținut pe Evgheni Șevciuk în timpul guvernării acestuia. Respectiv, cei care au venit ulterior s-au răzbunat pe ea, dând-o afară. Mai bine spus, au decis să închidă ziarul și astfel să o dea afară. O decizie, aș spune, inumană… foarte drastică, foarte bruscă în sens politic. Nu poți proceda astfel în spațiul mediatic. Nu te poți comporta așa cu ziariștii care pledează pentru, cel puțin, o mică libertate de exprimare. Ulterior, a fost deschis un nou ziar subordonat sindicatelor, cu un alt nume, dar este clar că acesta va fi unul „pozitiv” în ghilimele, adică, va transmite doar informații pe placul conducerii – nici vorbă de libertate a exprimării.

Europa Liberă: Dle Vardanean, ceea ce povestiți dvs. vorbește despre faptul că administrația de la Tiraspol (oricare ar fi ea și oricare dintre grupări ar fi acces la cârma autoproclamatei republici într-un moment sau altul) tratează presa, ca să zic așa, ca pe un „decor” din propria curte, cu care poate face ce vrea, cam asta este ceea ce rezultă din ceea ce spuneți dvs., nu?

Ernest Vardanean: Da, deci, administrația de la Tiraspol s-a obișnuit să aibă o presă „de buzunar” care să spună doar ceea ce este pe placul său. Uneori, așa… cam o dată pe lună, i se permite să spună că: „da, iată, ceva nu este în regulă, dar noi ne străduim să rezolvăm problema”. Anume așa este prezentată informația cu conotație negativă. Niciun fel de critică, niciun fel de alternativă nu se propune, doar niște intenții frumoase, gen: „da, noi știm, noi vrem, noi încercăm” – atât.

Europa Liberă: Care este atitudinea autorităților de la Tiraspol în ceea ce privește deschiderea față de jurnaliștii de pe malul drept al Nistrului sau jurnaliştii din străinătate?

Ernest Vardanean: Această problemă există deja de mulţi ani. Este foarte greu să primeşti acreditare de la instituţia respectivă de la Tiraspol, procedura durează… ştim cu toții despre ce este vorba. Cred că această practică este foarte vicioasă şi deloc admisibilă într-o societate democratică, căci, chiar dacă Transnistria este o republică nerecunoscută, ei au totuși pretenția să se numească „democrați”, să fie tratați ca o societate deschisă. Ei, bine, dacă vreți să fiți o societate deschisă - fiți amabili să dați acces jurnaliștilor, dar dacă puneți asemenea impedimente - înseamnă că aveți ceva de ascuns.

Europa Liberă: Dvs. ați lucrat o vreme la Tiraspol în domeniul mass-mediei, cum sunt tratați corespondenții unor medii din străinătate care fac corespondențe din regiunea transnistreană, cum sunt priviți aceștia de către administrație?

Ernest Vardanean: Mai întâi de toate, toți jurnaliștii care vin din străinătate și au noroc să primească acreditare sunt supravegheați 24 din 24 de ore de către serviciile secrete de la Tiraspol. Și asta pentru că nu poți face nici un pas, la Tiraspol sau în alte orașe transnistrene, fără supraveghere. Doamne ferește să faci o poză a unui obiect de stat sau a vreunei uzine nu știu de care! Deci, este o practică pe cât de vicioasă pe atât de ridicolă. Nu este serios să interzici unui om să fotografieze, de exemplu, clădirea administrației președintelui dacă aceste poze se regăsesc pe internet. Sau să fotografiezi o uzină… Care este secretul acolo? Deci, vorbim despre nişte reguli depăşite, rămase din perioada sovietică, reguli ce nu mai corespund realităţii zilei de astăzi.

Vizitele ziariștilor din străinătate sunt într-o oarecare măsură binevenite, pentru că fiecare conducător al Transnistriei la fel ca și conducătorii de ministere sau întreprinderi vor să prezinte propria lor instituție sau întreprindere într-o lumină cât mai pozitivă. Clar că vrea o imagine cât mai pozitivă peste hotare. Dar dacă vrei să creezi o imagine pozitivă – nu te poți limita numai la vorbe, trebuie să ai fapte! Dar despre care fapte putem vorbi dacă se pun asemenea limite? Orice jurnalist care vine în Transnistria din străinătate și trece toate aceste etape de acreditare nu rămâne deloc mulțumit și, respectiv, reflectă această stare în materialele sale. Pentru că nu este normal să vorbești despre o societate deschisă, să încerci să prezinți Transnistria ca pe o societate deschisă, și să închizi ușile în fața jurnaliștilor, motivând că ei, chipurile, ar încerca să fotografieze ceva interzis. Un nonsens absolut!

Lenin, la Tiraspol
Lenin, la Tiraspol

Europa Liberă: Ce pârghii de intimidare folosesc autoritățile de la Tiraspol împotriva jurnaliștilor sau a vocilor incomode, pentru că au fost și cazuri când erau vizate persoane care nu făceau neapărat jurnalism, dar care au avut de suferit în urma unor publicații pe rețelele de socializare?

Ernest Vardanean: Pârghiile sunt cele mai diferite. În cel mai bun caz, dacă vorbim despre persoane din străinătate – li se interzice accesul în Transnistria. În cel mai rău caz, vine miliția, vine MGB-ul - închisoare și așa mai departe. Pârghiile în cazul acesta sunt unele și aceleași în toate țările nedemocratice.

Europa Liberă: Care ar fi previziunile dvs. în ceea ce privește libertatea presei, se va merge spre o orientare către normalitate sau lucrurile ar putea să se deterioreze și mai mult în continuare?

Ernest Vardanean: Nu putem vorbi despre o normalizare a spațiului mediatic fără o normalizare în întregime în cazul regimului de la Tiraspol. Atunci când avem un regim autoritar controlat în plus de către companii monopoliste despre democrație nu poate fi vorba nici în spațiul mediatic, nici în viața social-politică – nicăieri!

Europa Liberă: Un punct de vedere de la Chișinău, al politologului și jurnalistului Ernest Vardanean, într-un interviu realizat de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Doamnelor și Domnilor, vă reamintesc că ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene, la Radio Europa Liberă. Mai multe informații, inclusiv reportaje video despre realitățile din regiunea transnistreană puteți găsi oricând pe pagina noastră de internet, la europaliberă.org.

Situația presei în țările post-sovietice continuă să se deterioreze rapid – cam două treimi din aceste țări sunt în jurul locului 150 în Indexul libertății presei, dat publicității la finele lunii trecute de organizația „Reporteri fără frontiere”. Raportul pentru 2018 se bazează pe evoluțiile din anul precedent și analizează situația din 180 de țări ale lumii. Anul trecut s-a caracterizat printr-o ostilitate crescândă față de presă, încurajată pe față de lideri politici, iar eforturile regimurilor autoritare de a-și impune viziunea asupra jurnaliștilor reprezintă o amenințare la adresa democrațiilor – sunt unele din concluziile organizației. Amenințarea la adresa presei, se mai arată în raport, se face tot mai resimțită la lideri aleși democratic, care nu mai văd în presă un pilon al democrației, ci un adversar ce trebuie combătut. Mai multe, de la Dan Alexe:

O privire asupra ultimului raport anual al organizației Reporteri Fără Frontiere ne arată că anul care s-a scurs a fost un an atipic pentru presa de pe continentul european.

Asta pentru că, în mod straniu, cea mai mare si mai rapidă erodare a indexului libertății presei s-a înregistrat în Europa, continentul care continuă în același timp să aibă presa cea mai liberă.

Sigur, atacurile asupra presei rămân în primul rând verbale în Europa, dar, lucru deosebit de grav în afara Rusiei sau Ucrainei, perioada a fost marcată de asasinarea a doi jurnaliști în două țări ale Uniunii Europene, Malta și Slovacia. În ambele incidente, cazurile au rămas nerezolvate până în prezent, cu precizarea că s-au întâmplat relativ recent. În ambele cazuri, jurnaliștii asasinați anchetau asupra unor cazuri de corupție implicând politicieni locali. Ca și anul trecut, Norvegia rămâne pe locul întâi în indicele libertății presei, iar Coreea de Nord pe ultimul loc.

Nu e nevoie însă doar de asasinate pentru a intimida jurnaliștii. Atacurile verbale la adresa presei s-au întețit în ultimul timp și în Europa, precum în Cehia, care a căzut 11 locuri, ajungând pe locul 34: la Praga, președintele Milos Zeman a venit odată la o conferință de presă cu un kalașnikov pe care scria „pentru jurnaliști”. Și, desigur, cazurile cele mai flagrante rămân Ungaria și Polonia, unde în fața atacurilor puterii, aflată în ambele țări într-o derivă autoritară și ultranaționalistă (cu îngrijorătoare elemente antisemite), jurnaliștii au început să practice acea formă nefastă de control care e autocenzura.

România ocupă locul 44, urcând două locuri faţă de anul precedent, clasându-se chiar în faţa Statelor Unite. Totuși, Reporteri fără Frontiere trage un semnal de alarmă în legătură cu "transformarea mass-mediei în instrumente de propagandă politică" şi "temerile privind cenzura politică" în acest domeniu.

„Mass-media a fost din ce în ce mai mult transformată în instrumente de propagandă politică (în special în anii electorali), unde politizarea excesivă a mass-mediei, mecanismele corupte de finanţare, politicile editoriale subordonate intereselor proprietarului şi infiltrarea redacţiilor de către serviciile de informaţii au devenit noul normal”, afirmă Reporteri Fără Frontiere.

Situația presei în țările post-sovietice și din Turcia continuă la rândul ei să se deterioreze rapid – cam două treimi din aceste țări se plasează în jurul locul 150 sau sub în indicele libertății presei, începând cu Rusia pe locul 148. În această categorie nu intră și Republica Moldova, care se situează pe locul 81, imediat după Armenia (80).

„Mass-media moldoveneasca este diversificata, dar extrem de polarizată, ca si tara in sine, caracterizată prin instabilitate cronica si influenta excesiva a oligarhilor”, afirma Reporteri Fără Frontiere.

„Linia editoriala a principalelor institutii media se corelează îndeaproape cu interesele politice si de afaceri ale proprietarilor lor. Independenta jurnalistica si transparenta proprietatii mass-media rămân provocari majore.

Întrucât instituțiile mass-media se lupta intre ele intr-un climat exacerbat de criza ucraineana, lipsa de independență si excesele autoritatii de reglementare a mass-mediei in 'lupta impotriva propagandei' continua sa fie o sursa de ingrijorare” în Moldova, mai notează Reporteri fără Frontiere.

***

Europa Liberă: Chișinăul și Tiraspolul au anunțat recent că au reușit să rezolve, în sfârșit, câteva probleme care, de mulți ani, servesc drept sursă de tensiuni între cele două maluri ale Nistrului. Este vorba despre autovehiculele din regiunea transnistreană, care de la 1 septembrie vor putea primi plăcuțe de înmatriculare neutre, ca să poată călători peste hotarele Republicii Moldova; și mai este vorba despre accesul fermierilor moldoveni la propriile lor terenuri agricole aflate dincolo de șoseaua Dubăsari Tiraspol. Deciziile au fost salutate de participanții la negocierile internaționale în formatul 5+2, dar criticate aspru de mai mulți experți independenți, de la Chișinău și occidentali. Într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, realizat de Valentina Ursu, vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic a dat asigurări că de urma acestor înțelegeri vor avea de câștigat locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Europa Liberă: Ultima înțelegere, cea care se referă la plăcuțele de înmatriculare pentru autovehiculele din stânga Nistrului - unii cunoscători ai dosarului transnistrean spun că aici e marea cedare pe care a făcut-o Chișinăul. Cum le explicați că au sau nu dreptate?

Cristina Lesnic
Cristina Lesnic

Cristina Lesnic: „În primul rând, eu aduc în atenție problema care se spunea pe plăcuțele auto, când cei care profitau pentru a evita plățile la stat mergeau în Transnistria și încercau să-și înregistreze plăcuțele auto exact pentru a evita, deși erau cetățeni care spuneau că țin la Republica Moldova. Iată acum problema respectivă a fost soluționată – dreptul de a înregistra sau reînregistra autovehicule în regiunea transnistreană vor avea doar cei care de facto locuiesc. Eu nu cred că vor exista premise acum să schimbăm domiciliul de pe malul drept pe malul stâng pentru a crea niște premise și a-și înregistra un mijloc de transport. Nu este bine. Al doilea moment – orice persoană care este născută pe malul stâng al Nistrului în raport cu statul său se consideră cetățean al Republicii Moldova și atunci când societatea civilă încearcă să spună că nu este adevărat, mie mi se pare banal. Orice persoană care s-a născut, indiferent că-și ia cetățenia sau nu-și ia cetățenia, va avea acest drept oricând; ea este potențialul cetățean al Republicii Moldova și noi nu putem să-l excludem din acest mecanism, pentru că în orice moment, în orice situație dumnealui sau dumneaei va putea să fie acel beneficiar al acestui mecanism și noi trebuie să înțelegem că atunci când vrei să apropii aceste două maluri trebuie să ne gândim la cetățeni. Noi nu luptăm acum, nu creăm mecanisme pentru autoritățile de la Tiraspol, noi creăm aceasta pentru cei care locuiesc pe malul stâng. Este vorba de apropierea lor, dar prin beneficii concrete. Un alt avantaj, Republica Moldova va participa plenar la reînregistrare. Vă aduceți aminte când cei care veneau la Chișinău circulau cu numere transnistrene și noi la camerele video nu știam exact cine este persoana; un accident, o situație particulară în care nu știam exact cine este. Acum la înregistrarea autovehiculului sigur că vom cunoaște exact cine este posesorul acestui autovehicul. Deci am rezolvat încă o problemă și un lucru care poate mai puțin se mediatizează – noi nu vorbim despre cei care vor circula doar prin procură, noi am exclus elementul de „procură”. Noi vorbim despre persoanele care vor circula ca proprietari sau au mandat în condițiile în care prevede legislația. Probabil că nu s-a perceput tot mesajul, probabil că lumea este speriată de faptul că s-a dat doar titlul, dar noi trebuie să ne gândim ce probleme am încercat să rezolvăm prin acest mecanism. Mecanismul acesta urmează să fie testat; noi ne-am lăsat o anumită perioadă, o perioadă din aprilie până în 1 septembrie, ca să vedem toate condițiile. Funcționarii noștri vor fi exact în Râbnița și Tiraspol. Când ați auzit Dvs. anterior să existe funcționarii noștri acolo? Ei vor fi nemijlocit implicați în acest proces, de aceea eu consider că e prematur acum să venim doar cu critici. Haideți să vedem cum putem testa și dacă sunt anumite neajunsuri să ne gândim ce putem să mai ajustăm, pentru că asta și este perioada de tranziție.”

Europa Liberă: Referitor la accesul fermierilor la terenurile agricole. Iarăși foarte multe voci sceptice și întrebarea firească: De ce s-a stabilit data de 1 august ca proprietarii să poată să aibă acces la aceste pământuri și de ce pe o perioadă de 20 de ani și că, chipurile, aceste terenuri demult ar fi fost date în arendă și agenții economici din stânga Nistrului ar fi stăpânit aceste pământuri și accesul va fi îngreuiat?

Cristina Lesnic: „Noi am avut prima propunere să fie exact mecanismul din 2006, care spunea că „un an”. Noi am stat și am făcut o analiză pe interior și am zis: „Ce garanție noi avem că este un an”? Un an ar înseamnă că cineva trebuie să-și cultive ceva de genul, nu știu, rapiță, floarea-soarelui, porumb. Noi ne-am gândit că atunci când vrei să faci investiții în teren, pentru că noi ne gândim la beneficiile cetățeanului, nu este prea convenabil să fie un an de zile. Eu trebuie să recunosc că eu am cerut 49 de ani și discuțiile au fost, deci prima dată când ne oferă un termen de cinci ani, ei încercând să modifice legislația lor la Tiraspol, așa-numita legislație, care ne-au zis că cinci ani de zile. Am zis că noi nu mergem la astfel de negocieri, motivându-le foarte concret: o persoană care vrea să-și facă o livadă și vrea să investească pe termen lung, am zis că nu este bine. Noi am fi vrut o perioadă mult mai îndelungară, ca el să se simtă în garanție. Eu pot să punctez aici: 20 de ani, asta nu-i excludere de limitare a conflictului transnistrean, este o garanție exact pentru fermier, ca el să se simtă în siguranță, că el investește în terenul său și cultivă poate, nu știu, lucernă, o livadă, culturi care necesită timp. Atunci când semeni sau pui rapiță, pământul ulterior ia toate beneficiile și pentru ca el să-și revină trebuie altă dată să cultivi altceva. Noi ne-am că o perioadă de 20 de ani ar fi fost compromisul nostru pentru a le oferi și lor până în 1 august să-și strângă toată recolta. Am decis că Guvernul va achita acele compensații și pentru anul trecut, și pentru anul curent fermierilor, ei vor reuși în 1 august să înceapă efectiv posesia și folosința acestor terenuri, dar noi, Guvernul, ne-am asigurat că în perioada respectivă aducem ajustările în legislație pentru a le oferi aceste compensații.”

Europa Liberă: Opinia vicepremierului pentru reintegrare al Republicii Moldova, Cristina Lesnic, într-un interviu cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG