Linkuri accesibilitate

La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:

Locuitori de pe ambele maluri ale Nistrului despre grija pentru aproapele, despre cei bogați și cei săraci și despre cum poate fi redusă inegalitatea socială. Și... ecouri la vizita în Moldova a reprezentantului președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Franco Frattini.

Mai întâi însă buletinul de știri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

„Suntem bogați cu sufletul...”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:29:59 0:00
Link direct

***

Tiraspolul a răspuns, parțial, solicitării Chișinăului de a simplifica regimul de circulație între cele două maluri ale Nistrului în perioada sărbătorii Paștelui ortodox și a zilei pomenirii morților sau Paștele Blajinilor. Liderul administrației transnistrene Vadim Krasnoselski a dispus măsuri de simplificare a procedurii de trecere a liniei administrative în perioadele 6-10 aprilie și 13-17 aprilie, cu mențiunea că oficialitățile moldovene vor trebui, la fel ca înainte, să-și anunțe din timp, în scris, intenția de a vizita regiunea transnistreană. Totodată, regimul simplificat se referă și la cetățenii ruși, și la cetățenii ucraineni din zona de frontieră. Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a anunțat, într-un comunicat de presă, că eliminarea barierelor în calea liberei circulații este un angajament al părților, de aceea va insista în cadrul negocierilor asupra extinderii practicilor respective pe tot parcursul anului.

Postul militarilor ruși de la Vadul lui Vodă
Postul militarilor ruși de la Vadul lui Vodă

La sediul din Tiraspol al Misiunii OSCE în Moldova a avut loc prima ședință din acest an a grupurilor de lucru pentru agricultură și ocrotirea mediului. La discuțiile de vineri, 6 aprilie, experții de la Chișinău și Tiraspol au examinat, între altele, modalități de interacțiune la nivel de instituții privind combaterea braconajului, inclusiv în perioadele de prohibiție a pescuitului în râul Nistru, și au examinat posibilitatea restabilirii schimbului zilnic de informații în domeniul hidrometeorologic.

Fermierii moldoveni care dețin terenuri agricole după șoseaua Râbnița-Tiraspol s-au plâns că administrația transnistreană „tergiversează în mod artificial” accesul lor la pământurile ce le aparțin, în ciuda faptului că au depus toate actele cerute conform înțelegerilor anterioare. Reprezentanți ai Biroului politici de reintegrare de la Chișinău s-au întâlnit cu fermierii la Dubăsari, pe 3 aprilie, la ședință participând autorități locale și agenți economici din raion. Într-un comunicat de presă al Biroului se spune că accesul fermierilor la propriile terenuri, procedură convenită cu Tiraspolul prin decizia protocolară din 25 noiembrie 2017, se află constant în vizorul negociatorului-șef din partea Chișinăului, „fiind întreprinse multiple măsuri de sprijin în vederea restabilirii dreptului de proprietate și prelucrării nestingherite a terenurilor, iar în timpul apropiat problema va fi reabordată la următoarea ședință a grupurilor de lucru pentru economie”.

La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.

Începând cu luna aprilie, în regiunea transnistreană se va relua plata suplimentelor la pensii din contul unui ajutor financiar oferit de Federația Rusă. Tiraspolul a anunțat că a primit de la Moscova o primă tranșă în aceste scopuri, în valoare de 7,5 milioane de dolari. Ultimul supliment lunar la pensie a fost de circa 9 dolari sau 150 de ruble transnistrene. Anterior, el a variat în funcție de mărimea ajutoarelor rusești și numărul beneficiarilor. Pensionarii din regiunea transnistreană ar urma să primească acum și restanțele la plata suplimentului pentru ultimele trei luni.

Președintele Igor Dodon a confirmat, joi, că se va întâlni la sfârșitul lunii cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski pentru a discuta despre pericole vitale pentru ambele părți și despre „supraviețuirea comună”. „Cred că partenerii și prietenii noștri din Transnistria trebuie să înțeleagă că dispariția statalității moldovenești reprezintă riscuri foarte serioase… Trebuie să ne așezăm la masă și să discutăm foarte serios, pentru că ori supraviețuim împreună … ori ni se pune capacul tot împreună, fără să avem scăpare”, a scris Dodon pe contul său de Facebook. În ultimele luni, el a făcut numeroase declarații despre pericolul unei uniri a Republicii Moldova cu România. Întâlnirea cu Krasnoselski, pe 25 aprilie, la Tighina, fusese anunțată anterior de liderul transnistrean.

Ambasadorul Germaniei la București spune că unirea Republicii Moldova cu România i se pare problematică din cauza existenței conflictului transnistrean și autonomiei găgăuze și îndeamnă continuarea politicii de integrare europeană. Fost reprezentant al președinției germane a OSCE pentru rezolvarea problemei transnistrene, ambasadorul Cord Meier-Klodt a făcut declarația într-un interviu acordat Revistei 22, în care mai spune că o „comparație cu unificarea germană nu este prea utilă”. „Este simplu să ne imaginăm ce impact politic ar avea o unire, mai ales având în vedere Transnistria și Găgăuzia - în această situație, găgăuzii ar avea un drept la secesiune”, mai spune diplomatul german. El consideră „foarte înțelept din punct de vedere politic” ca Bucureștiul să-și continue politica oficială de susținere a apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, spunând că Germania „rămâne în continuare la dispoziția României în vederea unei strânse colaborări în această privință”.

Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

***

Europa Liberă: În ajunul sărbătorii Paștelui ortodox, pe ambele maluri ale Nistrului au avut loc campanii de binefacere în sprijinul persoanelor nevoiașe. Despre caritate, despre grija pentru aproapele, despre oameni bogați și oameni săraci am discutat cu mai mulți locuitori ai orașului Tiraspol.

La Tiraspol
La Tiraspol

- Каждый сам за себя сейчас. Плохо, конечно. Раньше такого не было, добрее люди были. А сейчас – что? Деньги, деньги. Да раньше проще люди жили, внимания больше друг другу было, и общение было чаще – а сейчас… Каждый в своей норке сидит и не высовывается. Дети от родителей. Родители сами по себе. Дети ищут, где побольше денег заработать, своих детей бросают, а уж стариков – тем более. Потому что поменялось отношение к жизни, к деньгам. Все хотят много и сейчас. Раньше как-то планировали, надеялись, что придет время – то, это будет. А сейчас все почему-то бегут за деньгами, не смотрят ни на что вокруг. Главное заработать, купить, сейчас, сиюминутно. А что будет потом, что вокруг происходит – не интересует.

- Есть люди, которым можно помочь , не то, что материально, а советом, помочь, подсказать, пойти с ними. Но материально у нас такая у каждого проблема у всех, прямо нехватка на себя, на свою семью, не то, что другим дать. Ное сли на лечение ребенка или что-то со здоровьем. То можно, а если так бездельничать и сидеть попрошайничать – это уж извините.

- Вряд ли, мало доброты сейчас. Народ злой сейчас, правительство и все такое. Я так думаю.

- Сейчас просто ритм жизни не такой, как был раньше. Сейчас все бегут куда-то, не успевают, может, из-за этого и не успевают делать добро. Может быть (смеется).

- А почему недостаток доброты? Сейчас весна, наоборот. Мне кажется, все настроены на позитив после долгой зимы продолжительной. Все настроены только положительно. Я сам помогаю людям, во многом. Как-то зацикливаться на каком-то одном деле – даже не знаю, о каком можно сказать. Воспитали таким – и все. Сделать хоть чуть-чуть лучше, хоть на капельку, чтоб завтрашний день стал лучше, чем предыдущий. Почему бы и нет? Самому приятно делать доброе.

- Много добрых вокруг, все зависит от ситуации. Опыт жизненный.

- Спорный вопрос. Ну, конечно, думаю, что добрых людей больше, которые готовы протянуть руку помощи в трудную минуту.

- Я думаю, что людей много, и у каждого свое отношение к другим людям. И в наше время, я думаю, малое количество людей могут помочь другим людям в той или иной ситуации. Я думаю, просто ценности поменялись у людей. На первом месте выгода для себя какая-то. Но нужно стремиться к лучшему, надо начинать с себя, нужно пересмотреть отношение к другим и к себе.

Europa Liberă: Opinii ale unor locuitori din Tiraspol.

De Paște, la Tiraspol
De Paște, la Tiraspol

***

Europa Liberă: Ce cred locuitorii de pe malul drept al Nistrului despre prăpastia dintre săraci și bogați, despre compasiune și milostenie, și despre cum poate fi diminuată inegalitatea socială? Valentina Ursu a discutat cu mai mulți locuitori ai orașului Rezina:

– „Cu cât e mi bogat, cu atât e mai hapsân și lacom, el nici nu-i bagă în seamă pe acești săraci.”

Europa Liberă: Cine-i cel care face pomană?

– „Cel care crede în Domnul și care-i milostiv, îi bun la suflet, la inimă, acela face și pomană, dar acei bogați sunt tare zgârciți din inima lor și ei nu-ți vor da nicio bucățică. Merg, se uită și parcă tot li se pare că pierd încă…”

Europa Liberă: Într-o țară săracă, precum Republica Moldova, că așa i se spune statului că este sărac, poți să faci bogății?

– „Dacă ar fi la Guvern un hozeain (gospodar) cumsecade, se poate să și facă, dar la noi cei care au intrat la putere nu-s pentru norod, da-s pentru dânșii și acum, vă spun cinstit, nici nu știi pe cine să votezi.”

Europa Liberă: Discutăm astăzi despre pătura asta mică a celor bogați și segmentul acesta mare al celor săraci. De ce aceste două lumi paralele?

La mănăstirea de la Saharna, raionul Rezina
La mănăstirea de la Saharna, raionul Rezina

– „Dar acei săraci vor să devină bogați? Vor să devină oameni? Eu am impresia că cei săraci nu vor să trăiască ca lumea, că așa au fost educați și așa li-i mentalitatea, așa așteaptă să le dea, să le dea… Vedeți cum șed la 9 mai și așteaptă să le dea o lingură de cașă? E o rușine pentru un om normal la cap, nu? Dar el așteaptă să-i dea. Și cică, „iaca, mi-a dat”. Pentru un kilogram de fasole, el se duce și votează, el nu vrea să trăiască bine, dna Valentina. Nu vrea! Asta-i mentalitatea sovietică care nu știu cât timp trebuie să treacă ca să i-o scoată din cap. Și atâta timp cât există proști, vor fi și șmecheri. Să știți de asta! Într-un stat sărac e foarte ușor să te faci bogat, dacă ești șmecher. Nu degeaba se spune că „Moldova este țara tuturor posibilităților”. Deci, aici vine orice șmecher și într-un an de zile face o avere, pe care într-o țară normală el n-o poate face.”

Europa Liberă: Dar prosperitatea cine poate s-o aducă?

– „Intrarea în lumea civilizată, în Europa.”

Europa Liberă: Când v-ați considerat om bogat?

– „Poți să ai milioane, dar să fii sărac. Bogat trebuie să fii aici, dacă nu-i aici, măcar ai tu și milioane…”

Europa Liberă: „Aici” însemnând sufletește?

– „Sufletește, corect. Asta-i bogăția, sufletește! Dar dacă ai Jeep și milioane, asta nu-i bogăție. Sănătatea și sufletul – asta-i bogăția omului.”

Europa Liberă: Cine mai face acte de caritate, cine sunt filantropi, cine se gândește la cel mai sărac? Cine mai oferă astăzi sprijin celui neputincios?

– „Cu sinceritate și cu tragere de inimă acte de caritate fac persoanele care mai câștigă prin Europa. Mai câștigă și mai ajută bătrânii, dar actele de caritate de la „Edelweiss” acestea sunt niște minciuni, niște cumpărări de electorat pe parcursul perioadei electorale.”

Europa Liberă: Dar pe timpuri altfel se înțelegea să fie ajutat cel care e la nevoie?

– „Desigur. Ajutorul era prin pomană, prin biserică; era făcut în numele Domnului, în numele credinței, în numele celui care suferă și cu mărinimie din partea celui care făcea donații și cadouri, dar acum se speculează de către politicieni. Știu că la biserici se mai dă de pomană și acelea-s pomeni sincere în comparație cu sacoșele care sunt împărțite pe adrese și duse pe la case cu embleme ale partidelor. E timpul să ne dăm seama că cei care ne cumpără și ne măgulesc, până la urmă ne fură patru ani. Și dacă poporul se deșteaptă, dar până când încă nu avem un popor crescut la nivelul acesta…”

Europa Liberă: Vedeți, cine-s cei bogați și cine-s cei săraci, dacă cei bogați se gândesc la cei săraci, cine îl ajută pe cel neputincios astăzi?

– „Doar puterile lui și unul Dumnezeu, alții nu se gândesc. Nici tu statul, nici tu bogatul – nimeni, nimeni nu se gândește. El se gândește numai la puterile lui și la ajutor de la Dumnezeu. Atât în ziua de azi.”

Europa Liberă: Dacă Dvs. ați avea bani mulți, ce ați face?

– „Aș ajuta o casă de copii orfani, în primul rând. Și investiție în bătrâni, pentru că peste hotare bătrânii sunt îngrijiți și statul le ajută. La noi bătrânii sunt uitați, cei care au lucrat pentru popor, pentru țară toată viața, ei sunt uitați. În primul rând, bătrânii i-aș ajuta și copiii orfani.”

Europa Liberă: Iată văd aici e și fiica Dvs., mai tânără. Ce crezi tu despre ceea ce se întâmplă în societate, despre cei bogați și despre cei săraci? Cum vezi tu lucrurile?

– „Eu cred că-i haos în țară. Adică merge pe drum un om sărac, cade pe jos, oamenii pur și simplu trec pe alături și nici nu se uită – are ceva omul acela, poate chiar moare pe loc, dar la toți li-i totuna. Să fie ei în situația asta…”

Europa Liberă: De ce această indiferență?

– „Că acum e veacul acesta cu tehnologiile noi și cu tot. În primul rând, și școala, și părinții sunt de vină că așa învață copiii în ziua de azi. Chiar și dacă părinții nu-i învață, ei trebuie singuri să vrea să devină mai buni, dar dacă ei nu vor; chiar și orice bogat, el niciodată n-o să-i dea la cel sărac, pentru că pentru el banii sunt totul. El vrea și vrea, și vrea… el niciodată n-o să se sature de bani. El mai vrea bani.”

Europa Liberă: Și unde-i folosește?

– „Pe haine luxoase, telefoane, case cu trei etaje. Iată eu nu înțelege la ce le trebuie asta?”

– „Cum a zis și fiica – noi trebuie să-i învățăm. Dacă noi o să le dăm o educație normală, așa o să fie. Da, fără bani nu se poate, dar nu-i totul în viață banii. Trebuie să fii bun cu un bolnav, cu un sărac, cu un nevoiaș la școală. Vezi un bolnav, nu trebuie să râzi la școală, trebuie să-l ajuți. De la dânșii se începe; dacă noi le dăm educația lor, și ei o să dea mai departe și poate țara cumva… Și dintr-înșii poate să iasă un președinte, un parlamentar bun.”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Rezina, consemnate de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Și încă o știre în contextul sărbătorilor pascale. Preotul care a interpretat „Murka”, un cântec preferat al interlopilor ruși, în trapeza unei biserici din Moscova, a fost fugărit din capitala rusă și trimis la Tiraspol, a declarat presei, pe 4 aprilie, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Moscovei și Întregii Rusii, Alexandr Volkov. Patriarhul Kiril i-a cerut preotului Vededikt (Țirkov), care ține de eparhia Tiraspolului, să părăsească Moscova și să revină în regiunea transnistreană, sub supravegherea arhiereului său superior, o decizie ulterioară în privința sa urmând să fie luată de episcopul responsabil. Un video cu preotul Venedikt, cântând „Murka” în timpul trapezei, a fost publicat anterior pe Youtube.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhului a scris pe pagina sa de Facebook: „Video-ul în care preotul, în sutană, cu cruce, în casa domnului interpretează un cântec interlop despre bandiții din Odesa, este dincolo de limitele permise și ale posibilului”. Anterior, protodiaconul Andrei Kuraev, într-un interviu pentru postul de radio „Govorit Moskva”, a dezvăluit identitatea interpretului, care s-a dovedit a fi secretarul personal al arhiepiscopului de Tiraspol și Dubăsari Savva. Pe rețelele sociale, video-ul cu preotul Vededikt a fost redistribuit de mii de ori, stârnind comentarii indignate ale utilizatorilor.

***

Europa Liberă: Recenta vizită în Moldova, de la finele lui martie, a reprezentatului președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Franco Frattini, continuă să stârnească ecouri în presă și în mediul experților. Frattini s-a arătat optimist în privința perspectivei negocierilor de anul acesta și a spus, între altele, că examinarea unor chestiuni din domeniul securității asupra cărora insistă Chișinăul trebuie lăsată pe mai târziu. Lina Grâu a discutat subiectul cu Andrei Deviatkov de la Institutul de economie al Academiei de Științe a Federației Ruse.

Andrei Deviatkov: „Frattini este un politician de rang înalt, este fostul vicepreședinte al Comisiei Europene și fost ministru de Externe al Italiei. Și acum, odată cu revenirea partidului lui Berlusconi la putere aceste este văzut ca o persoană care va mai ocupa funcții importante.

Iar vizita lui în Republica Moldova a fost folosită din plin de Partidul Democrat, de guvernare. Plahotniuc a ieșit personal și a făcut o declarație cu două săptămâni înainte de această vizită cu privire la propria lui interpretare a ceea ce a spus Frattini referitor la trupele ruse. Având în vedere acest lucru, Frattini a fost nevoit să se întâlnească cu Plahotniuc când a venit la Chişinău, chiar dacă anterior vizitele lui Steinmeier sau ale lui Kurtz nu presupuneau întâlniri, cel puțin publice, cu președinții coalițiilor parlamentare.

În plus, Republica Moldova și-a putut reconfirma plenar poziția cu privire la libertatea de circulație. Frattini nu doar a reconfirmat poziția OSCE cu privire la retragerea trupelor ruse, dar a declarat și că Rusia și Transnistria trebuie să facă totul pentru asigurarea libertății de circulație, în așa fel încât să nu existe post vamal transnistrean lângă podul de la Gura-Bîcului. S-a văzut de fapt că Frattini și Scanlan, șeful misiunii OSCE, au reconfirmat toate punctele care erau principiale pentru Partidul Democrat și pentru Republica Moldova în general.

Adică impresia mea este că vizita lui Frattini a fost importantă din perspectiva faptului că partidul de guvernare a folosit-o din plin în scopurile sale și a arătat cine este stăpân în țară și la inițiativa cui se face reglementarea transnistreană. Iar afirmațiile că Frattini a fost nevoit să-și schimbe pozițiile, chiar dacă de fapt nu a făcut acest lucru – el pur și simplu s-a exprimat în alt mod – au fost tirajate demonstrativ de toate televiziunile moldovenești afiliate PD-ului, care au afirmat că sub presiunea Guvernului Republicii Moldova Frattini și-a schimbat poziția.”

Europa Liberă: Dacă tot ați amintit întâlnirea cu Plahotniuc, s-a vorbit mult despre rolul oligarhilor în atingerea înțelegerilor dintre Chişinău și Tiraspol la sfârșitul anului trecut. Vedeți o astfel de înțelegere informală dintre Chişinău și Tiraspol, dintre Vlad Plahotniuc și Victor Gușan, șeful holdingului Sheriff de la Tiraspol?

Andrei Deviatkov
Andrei Deviatkov

Andrei Deviatkov: „La sfârșitul anului trecut, când s-a ajuns la semnarea acelor protocoale de la Viena, sub președinția austriacă a OSCE, Plahotniuc a recunoscut că a jucat un rol-cheie. În ce măsură un astfel de format „1 + 1” lucrează în regim permanent – nu știu.

Eu înclin să cred că există unele chestiuni principiale care au fost discutate în cadrul unui astfel de format și au fost punctate anumite „linii roșii”. De exemplu, în domeniul furnizării de curent electric. Știm că acum Republica Moldova a prelungit contractul de procurare a curentului electric de la centrala de la Cuciurgan până în martie 2019. Știm că a fost într-un fel dezamorsată situația legată de instalarea posturilor vamale mixte moldo-ucrainene, inclusiv la Cuciurgan, probabil au fost coordonate la nivel principial și alte anumite poziții-cheie. Iar acum, cel mai probabil, comunicarea continuă mai mult la nivel de guverne, de persoane oficiale. Astfel încât o comunicare permanentă a decidenților reali nu este necesară.

O astfel de comunicare a avut loc anul trecut, au fost punctate anumite cedări reciproce, anumite înțelegeri reciproce, s-a convenit detensionarea, normalizarea situației în jurul Transnistriei care era foarte încinsă în primăvara și vara anului trecut. Iar acum are loc un proces mai degrabă birocratic.

Evident că trebuie să înțelegem că Plahotniuc nu a pus pe planul doi participarea lui personală la reglementarea transnistreană și folosește acest subiect activ în campania electorală. El înțelege că trebuie să preia această inițiativă de la forțele de dreapta, de la opoziția de dreapta. Pentru el este important să continue să controleze acest subiect.”

Europa Liberă: Dl Frattini a declarat la Chişinău că anul 2018 este unul istoric pentru reglementarea transnistreană. Aveți aceeași impresie, având în vedere și factorul pe care l-ați amintit și Dvs. – alegerile parlamentare și, deci, o apropiată campanie electorală?

Andrei Deviatkov: „Frattini este, cum am mai spus, un politician de rangul cel mai înalt și evident că s-a văzut foarte clar din declarațiile lui că are așteptări foarte mari cu privire la lucrurile care ar trebui realizate în cel mai scurt timp.

Dar îmi este greu să-i împărtășesc ideea că va fi un an istoric, pentru că președinția germană și cea austriacă a OSCE au pus deja o ștachetă foarte înaltă care este greu de depășit din punctul de vedere al măsurilor de încredere în relația dintre Chişinău și Tiraspol.

În principiu, ce poate face acum președinția italiană este să nu întrerupă acest maraton. Sarcina maximă acum, așa cum văd eu lucrurile, este de a conveni anumite soluții pentru problema numerelor de înmatriculare și pentru circulația internațională a mașinilor din regiunea transnistreană, cu toate aspectele care decurg de aici – pașapoarte tehnice, folosirea simbolicii Republicii Moldova, taxele vamale pentru automobile, accizele… Sunt multe aspecte care trebuie soluționate pentru a asigura circulația internațională a mașinilor din regiunea transnistreană.

O altă chestiune este cea legată de deschiderea completă a podului de la Gura-Bîcului pentru camioane de capacitate mare. Acum este vorba despre transporturi de 10 tone, din câte știu. Dar pentru circulația internațională este nevoie de accesul camioanelor de 20 de tone. Trebuie să nu mai existe acel terminal internațional pe care l-a instalat Transnistria și trebuie să se facă reabilitarea podului pe bani europeni. Abia după aceasta circulația completă pe pod va putea fi deschisă.

Eu nu văd alte direcții în care părțile ar fi gata de progrese rapide. Impresia mea este că dacă se va ajunge la o înțelegere cel puțin pe marginea acestor două probleme, care sunt foarte sensibile pentru ambele părți și care au legătură cu chestiuni ce țin de suveranitate, deja va fi foarte bine. Astfel Italia va susține și continua agenda consolidării măsurilor de încredere care se dezvoltă deja al treilea an.”

Europa Liberă: La Chişinău s-a vorbit foarte mult despre similitudinea dintre pozițiile dlui Frattini și cele ale Rusiei. Unii experți chiar s-au întrebat dacă dl Frattini reprezintă OSCE-ul sau totuși Rusia. Iar la Tiraspol acesta a fost primit cu multă căldură. Vi s-a creat și Dvs. impresia că Frattini ar reprezenta mai mult interesele Rusiei decât ale OSCE? Acesta a vorbit public inclusiv despre prietenia sa cu Serghei Lavrov…

Andrei Deviatkov: „Impresia mea este că toate aceste momente sunt complet speculative și pe seama aceasta se face o campanie informațională masivă în Republica Moldova. Se promovează ideea că OSCE este o filială a politicii externe ruse, a ministerului rus de Externe și așa mai departe. Mie mi se pare că acestea sunt speculații, la fel ca și atunci când se afirmă că Italia este prietenul Rusiei. Trebuie să înțelegem că italienii, în cadrul politicii externe europene, sunt foarte pragmatici. Italia de exemplu nu a pus niciodată în politica europeană problema anulării parțiale a sancțiunilor pentru Federaţia Rusă și nu a promovat niciun fel de alte inițiative care să facă voce distinctă în politica comună europeană sau transatlantică.”

Europa Liberă: Opinia expertului de la Moscova, Andrei Deviatkov.

***

Europa Liberă: Când și în ce condiții ar putea să apară o soluție politică pentru conflictul transnistrean care durează deja de un sfert de secol? Lina Grâu a discutat cu Mark Mazureanu, expert la asociația ADEPT din Chişinău, revenit recent din străinătate, unde timp de 10 ani a studiat și predat științe politice, în Germania și Statele Unite.

Europa Liberă: Reprezentantul special pentru Transnistria, Franco Frattini, a fost recent în Republica Moldova. Știm că fiecare nouă președinție a OSCE spune că problema transnistreană este una dintre cele mai simple de rezolvat și poate deveni o poveste de succes dintre Rusia și Occident. Franco Frattini se pare că împărtășește această viziune optimistă, pe lângă faptul că își declară și prietenia cu Kremlinul, personal cu Serghei Lavrov. Credeți că Frattini și președinția italiană vor avea rezultate mai bune la sfârșitul acestui an decât au avut-o predecesorii?

Mark Mazureanu
Mark Mazureanu

Mark Mazureanu: „Noi vorbim despre o reprezentare a unei instituții. OSCE este o structură care nu are capacitatea de coerciție. Este mai mult o instituție consultativă, mediatoare. Ea poate să medieze atunci când există o decizie. Ea nu poate să creeze o decizie. Atunci când o decizie se cristalizează, ea poate contribui ca actorii să ajungă la o masă, să se așeze și să semneze ceea ce ar fi semnat și singuri, dar probabil într-un timp mai lung și mai dureros. Respectiv, primară este decizia internă. Instituția OSCE-ului va acționa în această situație ca mediator. Faptul că OSCE este cumva mai aproape de Rusia îmbunătățește sistemul de comunicare, creează un broadband cu un trafic informațional mai bun. Dar nu creează și tipul calității mesajului.”

Europa Liberă: Franco Frattini a spus la Chişinău că anul 2018 va fi unul foarte bun pentru reglementarea transnistreană. Ce a avut în vedere? Există perspectiva unor progrese spectaculoase în acest an? Mai ales că avem și alegeri parlamentare în Republica Moldova.

Mark Mazureanu: „Dacă sincer, eu nu sunt la curent cu realizările spectaculoase pe care ei și le pun în plan. Eu sunt foarte curios să le văd la sfârșit de an, să văd care va fi rezultatul acelor realizări spectaculoase în acest an. Nu vreau să spun că sunt sceptic, dar… Dar chiar sunt sceptic!”

Europa Liberă: Ați vorbit despre această imagine a Transnistriei ca un geamantan fără mâner – pe care și-e greu să-l duci, dar își pare rău să-l lași, sau nu ai voie să-l lași. Care este perspectiva pe care o vedeți Dvs. - în termeni de soluții și în termeni de interval de timp?

Mark Mazureanu: „Cred că soluția nu va fi luată în Chişinău. Cred că soluția nu va fi găsită la întrevederi între liderii politici din Republica Moldova și Transnistria. Cred că soluția va fi luată într-o zi, într-un forum la Berlin. Va fi luată atunci când va fi elaborat un nou concept de politică externă a Rusiei, într-un, să zicem, șapte ani de acum înainte. Sau peste un alt mandat de șapte ani, atunci când anumiți factori care exercită putere regională și influență asupra Rusiei vor proiecta un alt tip de putere. Cu siguranță această decizie nu va fi luată la Chişinău. La Chişinău ea va fi implementată.”

Europa Liberă: Dvs. sugerați că o soluție pozitivă pentru Republica Moldova nu este posibilă atâta timp cât funcția de președinte în Rusia este deținută de Vladimir Putin?

Mark Mazureanu: „Da. Politica lui Putin a fost diferită de la o perioadă la alta. Politica Kremlinului vizavi de Moldova a variat în funcție de politica Kremlinului vizavi de Vest în general și vizavi de Statele Unite. Deci, noi am fost puși la pachet. Interacțiunea dintre Rusia și Moldova a mers în pachet cu interacțiunea Rusiei cu statele CSI, cu statele Uniunii Europene, cu Statele Unite. Respectiv, schimbarea atitudinii Rusiei vizavi de conflictul transnistrean va merge, iarăși, la pachet cu schimbarea atitudinii Rusiei vizavi de toate celelalte conflicte.

Nu cred în versiunea schimbării atitudinii Rusiei vizavi de un anumit conflict. Sau ele se soluționează toate ca o formă de politică externă, sau ele nu se soluționează niciuna. Pentru Moldova cel mai bine ar fi, în contextul pe care noi îl avem în prezent, să păstrăm ferm o poziție vizavi de conflict și să stăm într-un regim de stand-by, iar când va veni momentul potrivit să acționăm ferm pentru a soluționa problema.”

Europa Liberă: Mână în mână cu partenerii din Occident, din câte înțeleg?

Mark Mazureanu: „Evident.”

Europa Liberă: Opinia expertului Mark Mazureanu, de la Asociația pentru Democrație Participativă, ADEPT, din Chișinău, consemnată de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG