Linkuri accesibilitate

Fără „agenți străini”, fără ONG-uri?


Sediul centrului pentru apărarea drepturilor omului „Memorial”, de la Moscova, vandalizat cu inscripția „agent străin”, noiembrie 2012

La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:

Activitatea organizațiilor neguvernamentale în Transnistria este, din nou, pusă în pericol, declară liderii celor mai reprezentative ONG-uri din regiune. În ajunul primei sale vizite la Chișinău în calitate de reprezentant special al președinției italiene a OSCE, Franco Frattini dă asigurări că reglementarea transnistreană nu se va face în detrimentul Republicii Moldova.

Mai întâi însă buletinul de știri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Fără „agenți străini”, fără ONG-uri?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Un europarlamentar influent în relația cu R. Moldova a criticat declarații făcute recent de un diplomat italian în chestiunea transnistreană. Andi Cristea, vicepreședintele comisiei de politică externă din legislativul Uniunii Europene, șeful structurii de cooperare parlamentară cu Chișinăul, a calificat drept „neinspirată” afirmația că cererea retragerii trupelor rusești din stânga Nistrului ar fi „nerealistă”, făcută de reprezentantul președinției italiene a OSCE pentru Transnistria, Franco Frattini, la postul TV controlat de Kremlin RT. În replică, Andi Cristea a scris pe Facebook că „retragerea trupelor Federației Ruse este nu doar o cerere justificată a Chișinăului, ci și o acțiune care ar trebui susținută de comunitatea internațională”.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Franco Frattini a spus că o parte din munițiile și armamentele rusești din depozitele de la Colbasna au fost evacuate sau distruse cu asistența OSCE, până în anul 2004, când acest proces a fost blocat, și că „OSCE este în continuare pregătită să joace rolul de facilitare odată ce acest proces este reluat”. Totodată, Frattini a spus că trebuie să se facă o distincție între Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din Transnistria, care nu are un statut definit, și contingentul militar rusesc de menținere a păcii, dislocat în baza acordului de încetare a focului din 1992. Fratini a spus că pacificatori ruși asigură securitatea în regiune, iar activitatea lor vizează și asigurarea liberei circulații în Zona de Securitate de la Nistru. Mai multe în cadrul emisiunii.

Grupurile de experți de la Chișinău și Tiraspol au continuat discuțiile asupra mecanismului ce ar permite mijloacelor de transport din regiunea transnistreană să participe la traficul internațional. O înțelegere urma să fie atinsă până la finele lui februarie, dar negociatorii au spus că le trebuie mai mult timp pentru a discuta detaliile tehnice, inclusiv modelul plăcuțelor auto și al certificatelor de înmatriculare.

Pe 7 martie, vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic, s-a întâlnit la Chișinău cu asistentul adjunct al secretarului de stat american, Bridget Brink, care este și reprezentanta Statelor Unite la negocierile în formatul 5+2. Un comunicat al biroului pentru reintegrare notează că „o atenție deosebită” a fost acordată chestiunii transportului auto din regiunea transnistreană și „recuperării pământurilor amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol”, ce aparțin fermierilor moldoveni din raionul Dubăsari. Părțile au convenit asupra necesității rezolvării acestor două probleme în timpul apropiat. În comunicat se mai spune că Bridget Brink a salutat anunțata vizită în Republica Moldova a emisarului OSCE, Franco Frattini, punctând că aceasta „poate contribui la identificarea unor variante de compromis în procesul de reglementare”.

La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.

Tiraspolul a anunțat că bugetul asigurărilor sociale continuă să fie unul deficitar. Anul trecut, cheltuielile totale ale acestuia, în valoare de cca 150 de milioane de dolari, au fost acoperite în proporție de 68%. Potrivit agenției oficiale Novosti Pridnestrovia, doar la Tiraspol veniturile bugetului asigurărilor sociale au fost mai mari decât cheltuielile, iar în celelalte localități deficitul a fost între 40% și 70%. Veniturile din impozite s-au redus și au fost acoperite cu împrumuturi bancare fără dobândă. 87% din bugetul asigurărilor îl reprezintă plata pensiilor, transmite sursa citată.

Totodată, executivul transnistrean a anunțat că în 2017 mai multe întreprinderi gigant din regiune au reușit să iasă din criză și au încheiat anul cu un bilanț pozitiv. Printre acestea sunt căile ferate, uzina metalurgică și combinatul de ciment de la Râbnița. Relansarea marilor întreprinderi a contribuit la creșterea economică a regiunii. În 2017, producția industrială în Transnistria a crescut cu 26%, afirmă reprezentanți ai administrației din stânga Nistrului.

Administrația nerecunoscută de la Tiraspol a anunțat că este pregătită pentru buna desfășurare a alegerilor prezidențiale din Federația Rusă, din 18 martie. Cu sprijinul ambasadei Rusiei în Moldova, în regiunea transnistreană vor fi deschise 24 de secții de votare. Autoritățile ruse afirmă că activismul alegătorilor transnistreni este deosebit de înalt. Potrivit ambasadorului rus la Chișinău, Farit Muhametșin, la alegerile în Duma de Stat din 2016, în autoproclamata republică transnistreană au votat peste 50 000 de cetățeni ruși sau circa 83% din alegători. Potrivit datelor oficiale, peste 200 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene dețin cetățenia Federației Ruse.

Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Pe 6 martie curent, un grup de 20 de organizații neguvernamentale din regiunea transnistreană i-a adresat o scrisoare deschisă liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, în care a cerut revederea legii „cu privire la organizațiile necomerciale”, votată recent de legislativul autoproclamatei republici nistrene. În adresarea lor, semnatarii afirmă că anumite puncte ale respectivului act normativ ar pune în pericol activitatea de mai departe a organizațiilor neguvernamentale care se ocupă de drepturile cetățenilor în Transnistria.

Evgheni Dunaev, președintele Centrului de informare juridică „Apriori” din Tiraspol, care este și mandatarul ONG-iștilor transnistreni, ne-a explicat care sunt, în opinia sa, riscurile pe care le comportă noul act normativ adoptat la Tiraspol.

Evgheni Dunaev
Evgheni Dunaev

Evgheni Dunaev: Ideea de a pregăti o scrisoare deschisă ne-a apărut încă în vara trecută, atunci însă ne-a oprit exact ceea ce ne-a și determinat să facem, în fond, această adresare. Problema e că varianta proiectului de lege care a fost publicată pe site-ul Parlamentului și versiunea adoptată în cele din urmă - diferă mult între ele. Acest lucru ne împiedică, practic, să facem vreo referite la acest document sau să organizăm dezbateri publice. În consecință, cei care au aprobat respectivul proiect de lege ne pot lesne reproșa orice, întrucât nu cunoaștem, de facto, modificările la care a fost supus respectivul document.

Ei ne pot spune, de exemplu, că ne referim la o versiune veche și că au schimbat tot ce era necesar, iar totul e perfect acum. Respectiv, tocmai din cauza faptului că modificările la respectivul proiect de lege nu au fost date publicității, am renunțat, în vară, la încercarea de a reacționa prin vreo adresare oficială. Acum însă nu mai putem trage de timp… Chiar dacă și astăzi textul respectivului act normativ nu e de găsit pe site-ul Sovietului suprem. Acum, dacă îl semnează și președintele - legea intră în vigoare! Asta în timp ce noi habar nu avem în ce variantă a fost aceasta votată, documentul fiind votat în ultimele două lecturi într-o singură zi.

Inițial ni s-a spus că nu se va publica varianta cu modificările de rigoare până aceasta nu va fi votată în prima lectură. Respectiv, unii dintre noi cred că legea a fost intenționat votată într-o singură zi - în două lecturi și cu noi amendamente.

Europa Liberă: Cum credeți, de ce acest proiect de lege nu a fost publicat pentru dezbateri pe site-ul legislativului transnistrean?

Evgheni Dunaev: Formal, el e prezent acolo, dar numai în vechea sa redacție, preluată de la legislativul anterior. Igor Buga, șeful comisiei parlamentare de profil, declarase tocmai că proiectul respectiv le-a fost lăsat ca moștenire, iar să refuzi o asemenea moștenire este imposibil, respectiv, legea trebuie neapărat votată. La un moment dat, se vorbea despre faptul că termenul de „agent străin” nu va dispărea de acolo, întrucât este o noțiune fundamentală. Totuși, după cum am aflat mai târziu, acest concept a dispărut în varianta finală a documentului, fiind înlăturat, în cele din urmă.

Nu este însă deloc clar ce anume i-a determinat să ia această decizie. Dacă ne referim la observațiile pe care le-am formulat noi după audierile publice din vara trecută, respectivele observații sunt de cu totul altă natură. Dacă e să ne întrebăm în ce măsură s-a ținut cont de aceste observații, apoi, doar într-o formă cam perversă, întrucât ceea ce a ieșit în final e cu totul altceva față de ceea la ce ne așteptam noi, ținând cont de amendamentele propuse.

Pe parcursul anului 2017, au fost organizate (cel puțin, așa a fost anunțat oficial) patru audieri publice cu privire la acest proiect de lege. Aceste audieri erau însă foarte bizare: nu am primit răspunsuri la niciuna dintre întrebările-cheie. Ni sa spus doar că acest proiect de lege este foarte necesar, ca urmare a amenințărilor externe, iar când i-am întrebat: „Care sunt aceste amenințări sau la Cine vă referiți exact, căci noi suntem toți de la ONG-uri, ne cunoaștem foarte bine și nu prea vedem nicio amenințare?” Ei nu ne-au răspuns.

Suntem, așadar, puși din nou în fața ciudatei dileme care ne impune să alegem între libertate și securitate. Deși, în opinia mea, în acest sens Edward Snowden are dreptate absolută: este o falsă dilemă, iar cea care asigură, în realitate, securitatea statului este libertatea.

Europa Liberă: Noua lege interzice ONG-urilor transnistrene finanțarea din surse externe a așa-ziselor „activități politice”, categorie în care, conform ultimei redacții a legii respective, pot fi incluse însă până și o simplă discuție, dezbatere sau chiar și un schimb de opinii în rețelele de socializare. Cum comentați?

Evgheni Dunaev: Conceptul de „activitate politică” era și până acum unul destul de larg. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult în acest sens. O altă problemă este însă faptul că, până acum, orice ONG avea permisiunea de a se angaja într-o activitate politică și de a primi bani din străinătate, fiind necesar doar să se înregistreze ca așa-zis: „agent străin”. Problemele apăreau de aici încolo, organizația respectivă fiind supusă unui control riguros și verificată de fir a păr. Acum însă noțiunea de „agent străin” a dispărut, pur și simplu, iar să te ocupi de vreo „activitate politică” a devenit în noile condiții imposibil, în principiu, în cazul în care beneficiezi de finanțare externă. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care fonduri de granturi nu există în Transnistria, pur și simplu.

Respectiv, orice activitate sau un apel public (cum este chiar scrisoarea noastră adresată președintelui) poate fi clasificată drept activitate politică, dacă aceasta se referă cumva la o problemă ce ține de asigurarea statului de drept... Acest fapt l-a remarcat, de altfel, chiar vicepreședinta legislativului transnistrean, Galina Antiufeeva, la adoptarea legii. Se întâmplă așa, întrucât protecția drepturilor cetățenilor este în strânsă corelație cu asigurarea statului de drept și se încadrează automat în conceptul de „activitate politică”. Cât ține de protecția drepturilor cetățenilor, aceasta este una dintre zonele deosebit de importante din punct de vedere al societății civile, iar aici avem deja o mare contradicție. Respectiv (și acest lucru este evident deja pentru toată lumea), orice organizație inconvenabilă puterii va putea fi ușor închisă.

De acum încolo, poate veni oricine să spună: „Organizația dumneavoastră se ocupă de activități politice: organizați discuții, propuneți amendamente la proiectele de legi, organizați audieri publice pe care chiar noi, autoritățile, le-am organizat, ba chiar ați îndrăznit să aveți și propriul dumneavoastră punct de vedere, așa că - mai bine vă închidem!”.

Totodată, orice persoană din sistem poate cere recompense pentru a nu iniția un proces juridic în acest caz. Adică, nu este clar cum va funcționa acest mecanism, ce va fi și ce nu va fi tratat ca „activitate politică”. Cert este că noua lege este extrem de contradictorie și foarte riscantă din punct de vedere a aplicării sale.

Europa Liberă: Care va fi reacția lui Vadim Krasnoselski la adresarea oficială a ONG-urilor, cum credeți?

Evgheni Dunaev: Să spunem așa: nu am întâlnit pe niciunul dintre semnatarii acestei adresări care să creadă cu adevărat în faptul că Vadim Krasnoselski va opri adoptarea acestei legi, refuzând să o semneze. Există totuși un grăunte de speranță, iar noi am decis să folosim această oportunitate, apelând la o formă publică de adresare. Bineînțeles, nu suntem deloc siguri că prima persoană în Transnistria va susține demersul nostru și admitem, mai curând, că lucrurile vor rămâne așa cum sunt.

Organizăm în scurt timp o masă rotundă, unde se vor aduna mai mulți reprezentanți ai sectorului neguvernamental pentru a discuta despre ce facem în continuare. Deoarece, chiar și în cazul respectivei adresări, viziunea liderilor de ONG-uri sunt foarte diferite. Unora scrisoarea noastră deschisă li se părea prea moale și prea puțin dură, alții dimpotrivă, cred că trebuia să o luăm mai ușor. În ceea ce privește textul respectivei adresări, am acceptat din start cu toții că aceasta va fi o variantă de compromis.

Judecând după marea diversitate de opinii și strategii a colegilor mei din acest sector, cred că nu vom putea evita faptul că legea va intra în vigoare. Chiar și așa, există însă și varianta că ea nu va fi pusă în aplicare, pur și simplu. Această sabie a lui Damocles va continua să atârne deasupra capetelor noastre, rămânând, oricum, un fenomen negativ.

Dacă, însă, această lege va fi totuși aplicată, nu-mi rămâne decât să îmi amintesc de Igor Buga, care a amintit despre experiența în acest sens a Federației Ruse, unde, în urma adoptării unei legi similare, circa 72 de organizații au depus plângeri la CEDO. Cred că nu vom reuși nici noi să evităm această soartă, deoarece alte opțiuni nu prea avem.

Europa Liberă: Evgheni Dunaev, președintele Centrului de informare juridică „Apriori” din Tiraspol.

Cât de necesare sunt organizațiile neguvernamentale, este oare nevoie de „societate civilă” și trebuie oare limitată cumva activitatea acestor organizații? Am încercat să aflăm ce cred în acest sens oamenii pe care i-am întâlnit pe străzi la Tiraspol și Bender.

La Tiraspol
La Tiraspol

- Organizațiile nonguvernamentale sunt necesare întrucât pot contribui la dezvoltarea societății, susținerea tinerilor, pentru ca aceștia să se motiveze unii pe alții, să organizeze anumite acțiuni, adică, să nu stea acasă, lipiți de telefoane și computere, dar să iasă afară, să fie ocupați cu ceva, respectiv, să evolueze cumva. Munca de voluntariat și modul activ de viață - altfel nu se poate! E necesar ca oamenii să fie mereu antrenați în ceva.

- Nu știu. Cred că fiecare trebuie să poată să își facă propria alegere, să se poată adresa la organizația de care are nevoie și anume atunci când are nevoie cu adevărat. Nu e bine să impui cuiva un punct de vedere. Aceste organizații ar trebui să fie însă la nivel de stat, întrucât, dacă vin din exterior - acestea ar putea să servească interese străine și nu interesele statului. Prin urmare, în orice caz, ar trebui ca aceste organizații să se bucure de susținere din partea statului.

- Sincer, nu cunosc nicio organizație neguvernamentală. „Обновление”? (numele unui partid din Transnistria - n.r.) Nu am avut nicio ocazie să-i întâlnesc. Ce folos mi-au adus acestea?… Nici măcar numele nu le cunosc.

- Avem nevoie de ele, cu cât mai multe cu atât mai bine! Pentru că, la noi, din câte știu, nimeni nu este angajat în nimic. Dacă vor exista mai multe organizații neguvernamentale și oamenii se vor simți mai bine, vor ști cel puțin că se pot adresa cuiva, când este cazul.

- Dacă aceste ONG-uri sunt cu adevărat de folos cuiva - atunci, bineînțeles, avem nevoie de ele. Dacă trebuie adunați bani în anumite scopuri sau anumite bunuri diferite. Dar, sincer să vă spun, nu prea am auzit de ei pe aici.

- Trebuie să existe de toate câte un pic. Asta este, nu prea intruziv, deci, câte puțin, pentru o idee generală, ca oamenii să știe ce se întâmplă, dar nu prea multe. E prea supărător, chiar neplăcut uneori, când îi vezi la televizor mai pe toate canalele, repetând aceleași lucruri.

- S-au înmulțit prea mult și ne mănâncă pâinea. Cred că suntem capabili să ne rezolvăm de sine stătător problemele. Avem organisme precum Casa sovietelor și alte organizații de partid. Cred că e de ajuns.

- Organizații neguvernamentale? Avem nevoie, bineînțeles. Și ele pot fi de folos populației social-vulnerabile. Cred că avem nevoie, dar nu cunosc pe nimeni. Nimeni nu a venit vreodată să-mi vorbească despre asta. Dar mi-aș dori să vină, cel puțin, să ne spună unde este secția de votare pentru alegerile din Rusia. Cel puțin atât pentru început. Și, în general, să se întrebe cum trăiesc oamenii în etate, cine poate merge să-și ia de mâncare, cine nu poate, poate că au nevoie de ajutor. Tinerii - sunt mai sănătoși, mai puternici - ei pot, dar cei de vârsta a treia sunt total lipsiți de atenție la noi. Eu așa văd lucrurile.

Europa Liberă: Opinii ale unor locuitori din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Reprezentantul noii președinții italiene a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Franco Frattini, s-a remarcat, recent, prin declarația făcută postului TV controlat de Kremlin „RT” că cererea retragerii trupelor rusești din stânga Nistrului ar fi „nerealistă”. Înaintea unei vizite la Chișinău, așteptată la finele lunii, Valentina Ursu i-a solicitat fostului ministru de externe italian câteva precizări pentru Europa Liberă. Le-a primit în scris și le prezintă în continuare:

Franco Frattini
Franco Frattini

Franco Frattini a dat un răspuns evaziv la întrebarea Europei Libere despre retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului:

„Există o diferență clară între forțele trilaterale moldo-ruse-transnistrene de menține a păcii și Grupul Operațional al Forțelor Rusești (GOTR)”.

Despre trupele ruse de menținere a păcii din regiunea transnistreană, Frattini spune că ele mențin securitatea și asigură libera circulație în zona de la Nistru.

Franco Frattini nu spune însă clar în ce condiții și când va fi retrasă armata rusă din estul Republicii Moldova, dar a repetat că OSCE e în continuare pregătită să sprijine procesul de retragere și distrugere a munițiilor rusești, oprit în 2004, dacă și când acesta va fi reluat.

Întrebat despre cum ar putea influența reglementarea transnistreană simpatia pe care el însuși se presupune că o are pentru președintele rus Vladimir Putin, și prietenia declarată cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, Franco Frattini a evitat un răspuns direct:

„Am o rețea vastă de contacte și consider acest lucru un avantaj, care mă va ajuta să cresc progresul în procesul de reglementare. Da, am relații bune cu domnul Lavrov, la fel cum am cu politicieni și oficialități din Europa și Statele Unite”.

La întrebarea: „Ce statut ar merita regiunea transnistreana în cadrul Republicii Moldova?”, Franco Frattini spune că decizia ține de competența părților, adică de Chișinău și Tiraspol.

În altă ordine de idei, Franco Frattini a exclus faptul că reglementarea ar putea fi în dezavantajul Republicii Moldova, fie că procesul este rapid sau gradual.

Reprezentantul președinției italiene a OSCE a negat că ar acorda Rusiei un rol special în procesul de reglementare a acestui conflict înghețat: „Ceea ce am declarat, și ceea ce cred, e că rolul Rusiei este la fel de important ca și rolul celuilalt co-mediator al misiunii, a Ucrainei, la fel ca al celorlalți parteneri internaționali în procesul „5+2”.”

Franco Frattini a salutat în special cele cinci înțelegeri protocolare (din opt) semnate de Chișinău și Tiraspol, în noiembrie 2017, vizând mărirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului, care prevăd: deschiderea podului de la Gura Bâcului - Bâcioc, apostilarea diplomelor transnistrene, activitatea școlilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului și repunerea în drepturi a fermierilor din raionul Dubăsari. Referitor la accesul fermierilor, Frattini și-a exprimat speranța că țăranii care au depus „seturi de documente către autoritățile transnistrene” vor primi „din nou accesul la terenurile lor, la timp pentru plantarea de primăvară”.

***

Europa Liberă: Despre declarațiile lui Franco Frattini, reprezentantul special al președinției italiene a OSCE pentru soluționarea conflictului transnistrean, Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul occidental Vladimir Socor:

Vladimir Socor
Vladimir Socor

Vladimir Socor: „Nimeni nu-și propune să reglementeze conflictul dintre Rusia și Republica Moldova, conflict numit în mod incorect „conflictul transnistrean”. Nimeni nu-și propune să formuleze un statut special al Transnistriei sau, cu atât mai puțin, să obțină retragerea trupelor rusești staționate ilegal în Republica Moldova în viitorul apropiat...”

Europa Liberă: Dl Frattini, într-un interviu cu Europa Liberă, a spus că ar exista o diferență între forțele de menținere a păcii și între trupele ruse GOTR.

Vladimir Socor: „Da. Aceasta a spus avocatul intereselor rusești, dl Frattini, inclusiv în interviul la Europa Liberă, dar nu numai. Este, bineînțeles, o afirmație complet greșită. Eu nu cred că dl Frattini dorește să ne înșele cu bună știință. Eu cred că pe dânsul îl înșală propria sa memorie sau, probabil, propria sa pregătire elementară ca diplomat. Conform rezoluției OSCE de la summitul de la Istanbul din 1999, la care se referă în mod explicit dl Frattini, Rusia are obligația să-și retragă forțele din Republica Moldova. Mai mult decât atât, nu se formulează nici un fel de condiție pentru retragere. Este vorba despre o retragere necondiționată și completă! Deci, disocierea care se face între un anumit fel de trupe rusești și alt fel de trupe rusești, cele de pacificare, repet: este falsă. Anume documentul de la Istanbul la care se referă dl Frattini și alții nu face această distincție – e vorba despre retragerea forțelor. Punct. Și mai mult decât atât, nu se pun nici un fel de condiții. Disocierea falsă între trupe rusești de pacificare și trupe rusești care nu sunt de pacificare a apărut abia prin anul 2005-2006 în cadrul OSCE, introdusă mai ales de către diplomația germană în vremea ministeriatului dlui Steinmeier, un alt prieten al Rusiei. Atunci s-a acreditat la OSCE în mod neoficial ideea că forțele de pacificare rusești sunt scutite de obligația retragerii, pentru că ar juca, chipurile, un rol constructiv. OSCE este o organizație incapabilă de a-și aplica propriile sale decizii sau rezoluții din cauza vetoului intern al Rusiei. Pentru a camufla, pentru a ascunde această situație reală, se inventează tot felul de teorii care n-au nimic de-a face cu rezoluțiile, de exemplu, cu rezoluția din 1999 de la Istanbul. Rezoluție, de altfel, neobligatorie, cu valoare politică, dar nu juridică și pe care OSCE de mult a renunțat s-o mai aplice din cauza opoziției Rusiei. Deci, avem de-a face cu o abordare lipsită de onestitate, o abordare în primul rând menită să ascundă slăbiciunile interne ale OSCE-ului și neputința acestei în fața dreptului de veto oficial al Rusiei.”

Europa Liberă: Eu îl citez pe dl Frattini care a repetat că „OSCE este în continuare pregătită să sprijine procesul de retragere și distrugere a munițiilor rusești, oprită în 2004, dacă și când acesta va fi reluat”. Cum ar putea OSCE să sprijine, totuși, acest proces de evacuare a armatei ruse?

Vladimir Socor: „OSCE nu are niciun fel de mijloc politic sau de altă natură pentru a sprijini acest proces, dimpotrivă, OSCE a renunțat chiar la obligațiile sale elementare pe care și le-a îndeplinit un număr de ani de a monitoriza exercițiile militare – ilegale, de altfel, – ale trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova, în Transnistria. Rusia execută din ce în ce mai multe exerciții militare. OSCE, acum zece ani și mai bine, le monitoriza, uneori se și plângea că aceste exerciții sunt ilegale sau sunt primejdioase. De ani de zile încoace, OSCE închide ochii.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, dl Frattini exclude faptul că reglementarea ar putea fi în dezavantajul Republicii Moldova, fie că procesul este rapid, fie că este unul gradual…

Vladimir Socor: „Să facem deosebirea clară între noțiunea de reglementare, pe de o parte, și negocierile care au loc în prezent, pe de altă parte. Negocierile care au loc în prezent nu sunt menite să ducă la reglementarea acestui conflict, nimeni nu pretinde așa ceva; se pretinde, în mod oficial, cu totul altceva – parcursul unor așa-numiți „pași mici” care, chipurile, să consolideze încrederea între cele două maluri ale Nistrului și care în decursul unui timp nedefinit, care va dura mai mulți ani, vor crea niște precondiții pentru ca abia atunci să se înceapă a trece la reglementare. Deci, negocierile de acum nu sunt pentru reglementare, sunt, chipurile, pentru crearea unor precondiții de încredere în vederea unei eventuale reglementări viitoare, dar negocierile care au loc acum, așa-zișii „pași mici”, în realitate sunt meniți să creeze primele elemente de suveranizare a Transnistriei, așa încât atunci când se va ajunge în cele din urmă, la un moment dat, la formularea unui statut special al Transnistriei elementele acestuia să existe deja în mod neoficial, fără să fi fost negociate politic, dar ca rezultat al așa-zișilor „pași mici” către suveranizarea Transnistriei creându-se fapte împlinite. Dl Frattini spune că nu va fi în detrimentul Republicii Moldova, deoarece negocierile se bazează pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Această logică amintește de logica rusească, în care cuvântul-cheie este „однако” (totuși). Da, noi o să respectăm suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar în același timp noi acceptăm Transnistria, care împiedică Moldova să-și exercite suveranitatea și integritatea teritorială, pe care noi spunem că o recunoaștem. „Однако”, da, recunoaștem, „однако” (totuși), susținem egalitatea în drepturi a Tiraspolului cu Chișinăul, ceea ce împiedică Republica Moldova să exercite suveranitatea pe care noi spunem că o recunoaștem. Dl Frattini spune – și asta este logia OSCE-ului de fapt –, orice statut special trebuie să aibă consimțământul atât al Chișinăului, cât și al Tiraspolului, să fie de comun acord. Deci, Tiraspolului, care nu are statut internațional, nu are suveranitate, i se acordă dreptul de a nega suveranitatea Republicii Moldova prin negocieri către un statut pe bază de egalitate. Logica „однако” a Rusiei a fost împrumutată și adoptată de OSCE.”

Europa Liberă: opinia analistului politic occidental, Vladimir Socor.

***

Europa Liberă: Valentina Ursu a căutat și opinia unui expert de la Moscova asupra perspectivelor reglementării transnistrene, discutând cu cercetătorul Andrei Deviatkov de la Institutul de economie al Academiei de Științe a Federației Rusie, un bun cunoscător al chestiunii transnistrene.

Europa Liberă: De la autoritățile moldovenești am auzit de nenumărate ori că neutralitatea nu ar constitui un impediment în calea integrării în Uniunea Europeană (UE); că Republica Moldova este o țară neutră, însă neutralitatea nu înseamnă izolare; că statutul de neutralitate ar reprezenta o variantă optimă pentru Moldova; că neutralitatea ar fi convenabilă pentru Republica Moldova, pentru Chișinău, înainte de toate, pentru soluționarea cu succes a problemei transnistrene. Dvs. ce părere aveți despre neutralitatea respectivă?

Andrei Deviatkov
Andrei Deviatkov

Andrei Deviatkov: „Eu cred că într-adevăr e convenabil, pentru că, dacă ne uităm în plan geografic, numărul populației, dezvoltarea economiei etc., în principiu, Moldova este un stat mic, care este interesat de dezvoltare stabilă social-economică pentru bunăstarea cetățenilor, pentru europenizare și alte procese. Mie mi se pare că pentru Moldova ca să se implice într-o confruntare dintre Occident și Rusia nu are niciun rost, pur și simplu nu ar avea nimic de câștigat. Cu părere de rău, unii actori încearcă să o antreneze în această confruntare, dar probabil aceasta nu este calea cea mai bună pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar de ce până astăzi trupele armate ale Rusiei nu sunt retrase?

Andrei Deviatkov: „Mie mi se pare că Moldovei i se spune foarte rar că cerințele politice ale autorităților moldovenești constau de fiecare dată în aceea că Rusia trebuie să-și retragă GOTR-ul (Grupul Operativ de Trupe Ruse) și să fie restructurat formatul de menținere a păcii. Adică mie mi se pare că GOTR reprezintă o garanție că Moldova nu va cere retragerea forțelor pacificatoare. În principiu, cu părere de rău, noi astăzi vedem că în ultimul an autoritățile moldovenești au întreprins un șir de măsuri, cum ar fi, de exemplu, neadmiterea lui Dmitri Rogozin în Transnistria, expulzarea atașatului militar ș.a.m.d., rezultă că ar fi necesară adoptarea unui acord din mai multe puncte. Se pare că și în situația cu posturile de control, și în situația cu numerele de înmatriculare a automobilelor, și în situația cu retragerea forțelor armate, Moldova încearcă prin orice metode să obțină beneficii unilaterale, dar mie mi se pare că astfel de probleme, precum e cea transnistreană trebuie să fie soluționate la masa de tratative la care participă un cerc cât mai larg de actori. Este formatul „5+2” și eu cred că este destul de eficient. În acest format participă și Uniunea Europeană, și Statele Unite și dacă ar fi să analizăm documentele strategice ale acestor țări, peste tot formatul „5+2” este denumit, că spunem așa, fără alternative.”

Europa Liberă: Opinia cercetătorului de la Moscova, Andrei Deviatkov, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG