Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Anul 2018 a fost declarat în regiunea transnistreană drept an al oportunităților egale. Cum înțeleg acest termen administrația de la Tiraspol, organizațiile neguvernamentale și oamenii de rând? Misiunea europeană de asistență la frontiera moldo-ucraineană EUBAM și-a prelungit misiunea cu încă trei ani. Co-raportorul pentru Republica Moldova a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei spune că problema transnistreană poate fi rezolvată în câteva săptămâni, dar ceea ce lipsește pentru asta este voința politică a Moscovei. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

„Anul oportunităților egale”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Vicepremierul Iurie Leancă a anunțat într-un interviu cu postul nostru de radio că Moldova ar trebui să părăsească Comunitatea Statelor Independente, CSI, numai în momentul în care ar deveni candidată la admiterea în Uniunea Europeană. Declarația vicepremierului Leancă vine după ce un grup de deputați liberali au cerut retragerea Moldovei din CSI, susținând că organizația, dominată de Rusia, nu aduce niciun beneficiu Moldovei. Din fostele republici sovietice s-au retras din CSI Georgia, în 2008, în urma războiului ruso-georgian, și Ucraina, în 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia. Țările Baltice nu au făcut parte niciodată din organizația apărută pe ruinele URSS.

Duma de Stat a Rusiei a adoptat miercuri o declaraţie în care protestează împotriva așa-numitei legi antipropagandă din Republica Moldova, care va limita, de luna viitoare, retransmisiunea unor programe rusești informative. În declarația Dumei se vorbește despre o măsură de discriminare împotriva mediilor rusești și se cere sprijinul unor organizații internaționale, cum ar fi ONU, Consiliul Europei şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Deputații cer totodată guvernului rus să găsească căi alternative pentru a asigura accesul produselor media rusești pe piața R. Moldova. Cum a reacționat Chişinăul la această declarație, aflați mai târziu în emisiune.

În acest an Grupul operativ de trupe ruse (GOTR), dislocat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, a desfășurat deja peste 20 de exerciții militare. Chiar de la începutul anului, militarii GORT au început un program intens de pregătire, iar exerciții militare au avut loc practic în fiecare zi, unele cu participarea militarilor din așa-numitele forțe armate transnistrene. Autoritățile de la Chişinău nu au reacționat în niciun fel de intensificarea frecvenței exercițiilor militare a GOTR în stânga Nistrului.

„Regiunea transnistreană plătește scump faptul că nu este recunoscută internațional”, a declarat Europei Libere co-raportorul APCE pentru Moldova Egidijus Vareikis. În opinia oficialului, „o soluție pentru Transnistria poate fi găsită nu într-un an, ci într-o săptămână”, dar pentru aceasta „este nevoie de bunăvoința Moscovei”.

Misiunea EUBAM de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene de către vameși din Uniunea Europeană se va extinde cu însă trei ani, iar o prioritate a noului mandat va fi sprijinirea controlul mixt moldo-ucrainean la toate punctele de frontieră. Anunțul s-a făcut în marginea unei ședințe a conduceri misiunii EUBAM, ținută vineri la Chișinău. Detalii, pe parcursul programului.

În regiunea transnistreană vor fi deschise 24 de secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Federaţia Rusă din 18 martie, cu două secții mai multe decât la alegerile anterioare, iar administrația de la Tiraspol a primit indicații să acorde susținere maximă ambasadei Federaţiei Ruse, cu sediul la Chişinău, în pregătirea acestor alegeri. Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a semnat un decret prin care executivul regiunii este obligat să pună la dispoziția comisiilor electorale organizate de ambasada rusă transport, sedii, precum și echipamentele electronice necesare în procesul votării. Rusia spune că are în regiunea transnistreană 180 mii de cetățeni, dintr-o populație estimată de statisticile oficiale de la Tiraspol la peste 475 mii. Chişinăul susține că în regiunea transnistreană nu ar locui mai mult de 350 mii de persoane.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Poliția rusă a avertizat că va preveni cu fermitate orice protest ilegal înainte de alegerile prezidențiale din 18 martie, a anunțat Aleksandr Gorovoi, oficial din Ministerul de interne. Avertismentul vine cu trei zile înainte de demonstrațiile naționale anunțate de liderul opoziției Aleksei Navalnîi, în sprijinul boicotării scrutinului ce va fi probabil câștigat de actualul președinte Vladimir Putin.

Un tribunal din Kiev i-a impus fostului guvernator al regiunii Odessa,Mihail Saakașvili, o interdicție de a părăsi locuința în timpul nopții, între zece seara și șapte dimineața. Autoritățile ucrainene îl acuză pe Saakașvili că ar conduce o „bandă criminală” legată de fostul președinte Victor Ianukovici, refugiat în Rusia, și susțin că protestele anti-prezidențiale organizate de Saakașvili în ultimul timp ar face parte dintr-o conspirație pusă la cale de Moscova. Saakașvili respinge categoric toate aceste acuzații și continuă să-l acuze pe președintele ucrainean Petro Poroșenko că ar sabota lupta cu corupția.

Iar Ministerul Culturii de la Moscova a avertizat cinematografele din țară că vor fi date în judecată dacă încalcă interdicția de a prezenta filmul satiric britanic „Moartea lui Stalin” de Armando Iannucci. Filmul a fost interzis în Rusia pe 23 ianuarie, dar joi, un cinematograf din Moscova l-a prezentat, cu o sală arhiplină. Interdicția a fost impusă ca urmare a unui apel semnat de o serie de personalități conservatoare din Rusia.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Anul 2018 a fost declarat în regiunea transnistreană drept an al oportunităților egale. În acest context, executivul de la Tiraspol a organizat o întâlnire cu reprezentanții sectorului asociativ din regiune care se ocupă de susținerea persoanelor cu necesități speciale. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, s-a întâlnit cu Ludmila Borodina, șefa centrului OSORȚ - un centru de reabilitare pentru copii și maturi cu particularități în dezvoltarea psihică care activează în regiunea transnistreană și a întrebat-o cum se simt și de ce au nevoie persoanele cu necesități speciale din stânga Nistrului.

Ludmila Borodina
Ludmila Borodina

Europa Liberă: Anul 2018 este declarat an al oportunităților egale în Transnistria. Ce înseamnă, în viziunea Dvs., oportunități egale pentru oamenii de pe malul stâng al Nistrului?

Ludmila Borodina: „Ce înseamnă oportunități egale? Să vă explic. Noi suntem cu Dvs. doi oameni maturi, suntem egali. Dacă eu aș fi fost în căruciorul cu rotile, ar fi trebuit să mă simt și eu la fel egal. Deci, nu există doi oameni absolut la fel, însă posibilitățile și drepturile trebuie să le avem egale.

Mă bucur foarte mult și vreau să spun mulțumesc pentru faptul că în sfârșit, după atâția ani, a fost atrasă atenția și persoanelor cu necesități speciale. Ei chiar au nevoie de atenția noastră. Ei nu ne cer ajutorul, ei nu ne cer de pomană. Dar noi trebuie să înțelegem singuri cu ce îi putem ajuta și ce putem face pentru ca ei să se simtă oameni ca toți oamenii și cetățeni în adevăratul sens al cuvântului.”

Europa Liberă: Recent a avut loc o întâlnire a reprezentanților societății civile care îi ajută pe oamenii care au grade de invaliditate cu administrația regiunii transnistrene. A fost un dialog constructiv sau a fost mai degrabă o întâlnire formală?

Ludmila Borodina: „Ne-a fost foarte plăcut să auzim cum după fiecare propunere cu care venea practic fiecare organizație șeful executivului, Alexandr Martînov, repeta propunerea și întreba dacă a înțeles corect cerințele noastre și propunerile. Și imediat după fiecare propunere dădea indicații subalternilor săi, le dădea și un termen concret în care aceștia trebuie să vină cu propuneri pentru soluționarea uneia sau alteia dintre probleme.

Dacă e să fiu sinceră, am ieșit foarte mulțumită după această întâlnire. Eu cred că dacă toți subalternii prezenți acolo într-adevăr își vor îndeplini partea lor de obligații, atunci după acea lună pe care el a indicat-o ca termen pentru găsirea de soluții, vom avea o nouă întâlnire în care vom veni și chiar vom auzi niște rezultate.

Ca primă măsură, eu cred că în sfârșit toate clădirile noi care se construiesc la noi și toate instituțiile vor deveni accesibile. Pentru că de accesibilitate au nevoie nu doar persoanele în cărucior, dar și oamenii în etate, și mamele cu cărucioare. Noi avem în oraș intersecții pe care, ca să le traverseze, o mamă trebuie să ridice căruciorul cu tot cu copil în brațe, pentru că bordurile sunt atât de înalte că practic nu le poți trece. Și vorbim de situații când acest lucru se face în condițiile în care pe acolo circulă și transport.

În al doilea rând, oamenii cu vedere slabă au nevoie de semafoare cu semnal sonor. Ei doar au nevoie să traverseze strada și nu văd semaforul.

În programul de activități pentru acest an în sfârșit vor fi incluse evenimente la care vor putea participa însăși oamenii cu necesități speciale. Va fi o decadă a invalizilor, vor fi festivaluri pentru acești oameni, ei vor fi invitați să participe la toate evenimentele din oraș și din regiune. Înainte nu erau invitați. De exemplu organizația noastră, OSORȚ, era invitată doar pentru că noi insistam, ne rugam, ne propuneam serviciile. Iar acum suntem chemați fără insistența noastră, uneori nici nu știu din timp despre aceste evenimente.

Mă bucură și faptul că de exemplu ni se propune ca tinerii de la noi din centru să organizeze master-class-uri de hand-made: am avut într-un an așa ceva și am avut ecouri foarte bune. Mă bucură faptul că această categorie de oameni în sfârșit a fost observată și în sfârșit s-a înțeles că oamenii cu necesități speciale au nevoie și ei de odihnă și tratament ca și toți ceilalți.

Da, eu înțeleg că majoritatea oamenilor cu necesități speciale nu lucrează, este greu să te angajezi, iar unii nici nu ar putea lucra. Pentru că la noi și oameni absolut sănătoși de multe ori nu-și pot găsi de lucru. Dar de tratament și odihnă acești oameni oricum au nevoie. Am înțeles că în acest an va fi alocată o anumită sumă pentru ca și copiii, și oamenii mai în vârstă să se poată odihni.

A fost abordată la modul foarte serios și problema angajării în câmpul muncii a oamenilor cu necesități speciale sau măcar a oferirii unui loc de muncă pentru câteva ore pe zi, sau organizarea unor cursuri de pregătire profesională pentru ei. Pentru că dacă omul este în căruciorul cu rotile asta nu înseamnă că el nu mai este în stare de nimic. El poate lucra în calitate de contabil, poate lucra la calculator. Sunt meserii solicitate, iar oamenii cu necesități speciale le pot face foarte calitativ. Dacă persoana are anumite probleme mentale asta nu înseamnă că ea nu poate fi de exemplu măturător sau persoană de serviciu.”

Europa Liberă: Centrul de reabilitare OSORȚ pe care îl conduceți există deja de 17 ani și în tot acest timp lucrați practic în baza entuziasmului și a ajutorului venit de la voluntari. Are nevoie orașul de astfel de organizații? Autoritățile locale sunt conștiente de acest lucru? Vă oferă sprijin?

Ludmila Borodina: „Da. La această întâlnire a venit o propunere de la departamentul de protecție socială. Am fost întrebați dacă suntem de acord să venim sub tutela unei instituții de stat. Da, noi suntem de acord și ne bucurăm mult că ne-a fost propus acest lucru. Practic toți anii de când există centrul nostru am rugat ca el să fie trecut la balanța fie a autorităților centrale a regiunii, fie a orașului. Și dacă acest lucru se va întâmpla, asta va însemna un pas mare, foarte mare, a executivului nostru în întâmpinarea anume a persoanelor cu deficiențe mintale. Este acea categorie de copii și de tineri de care nu are nimeni grijă, absolut nimeni.”

Europa Liberă: Ludmila Borodina, șefa centrului de reabilitare pentru persoanele cu nevoi speciale OSORȚ a răspuns întrebărilor corespondentului nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.

***

Europa Liberă: Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă și i-au întrebat pe trecători cum înțeleg ei faptul că anul 2018 a fost declarat an al oportunităților egale.

Teren de joacă pentru OSORȚ, deschis cu sprijin german la Tiraspol
Teren de joacă pentru OSORȚ, deschis cu sprijin german la Tiraspol

- Ce înseamnă oportunități egale? Să trăiască toți la același nivel, să nu fie diferența asta socială, drepturile să fie accesibile pentru toți, inclusiv pentru oamenii de rând.

- Eu cred că se are în vedere ca fiecare om să aibă oportunități egale la angajare, la învățământ, la tot ce ține de viața de zi cu zi.

- Oportunități egale – asta e ca în Transnistria să fie ordine, să nu sufere oamenii, să nu fie război și fiecare să-și primească salariul la timp.

- Și invalizii, și oamenii obișnuiți trebuie să aibă posibilități egale, inclusiv să poată face sport.

- Trebuie să fie bine pentru toți – să primim pensiile la timp, să o majoreze, să fie prețurile un pic mai mici și serviciile, inclusiv cele din spitale, să fie un pic mai bune.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Misiunea EUBAM de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene de către vameși din Uniunea Europeană se va extinde cu însă trei ani, iar o prioritate a noului mandat va fi sprijinirea controlul mixt moldo-ucrainean la toate punctele de frontieră. Anunțul s-a făcut în marginea unei ședințe a conduceri misiunii EUBAM ținută vineri la Chișinău. Relatează Liliana Barbăroșie.

Deşi Chişinăul a reuşit în 2017 să relanseze, împreună cu ucrainenii, controlul comun pe segmentul transnistrean, un control asupra căruia cele două părţi conveniseră încă în 1997, dar fără ca decizia să fi fost şi pusă în practică, există acum îngrijorări legate de continuarea cu succes a procesului cu greu început.

În primul rând, pentru că un nou acord în această privinţă semnat de premierii celor două ţări încă în luna octombrie a fost deocamdată ratificat doar de Parlamentul de la Chişinău, Rada de la Kiev părând a fi deocamdată în ezitări.

Au fost, apoi, aşteptări la Chişinău că în 2017 vor fi instituite în total 14 astfel de puncte de control mixt, lucru care însă nu s-a întâmplat. În acest moment, funcţional pe segmental transnistrean e doar un punct de control comun moldo-ucrainean, cel de la Cuciurgani-Pervomaisk inaugurat în această vară.

Tatiana Molcean, secretar de stat în cadrul ministerului afacerilor externe de la Chişinău, nu a avut astăzi nimic de spus pentru a tempera aceste nelinişti, dar a declarat că autorităţile de la Chişinău au toată încrederea că acordul va trece procedurile legale la Kiev, exact ca la Chişinău:

„Fiind vorba despre un tratat între două state, există p procedură care implică legislativele din ambele state, şi durează de regulă. Adică, nu durează mai mult decât ne-am aşteptat.”

Şi Tatiana Molcean, şi actualul şef al misiunii EUBAM, Slawomir Pihor, au recunoscut totuşi că, atâta timp cât noul acord nu e în vigoare, e firesc să existe întârzieri în inaugurarea unor noi puncte de control pe frontieră:

„Ne-am dori ca lucrurile să se întâmple mai repede, dar există câteva elemente de care depinde acest proces şi unul e că actualmente controlul comun are loc în baza unui acord din 1997”, a explicat Slawomir Pihor.

„Noi însă punem în practică un proces modern de gestionare a frontierei, care respectă întocmai standardele europene şi e nevoie de multe regmentările noi ce se conţin în noul acord. Un alt factor ţine de infrastructură. Nu e uşor să gestionezi lucrurile pe nou fără o infrastructură corespunzătoare. Dar există deja mai multe proiecte ale UE în derulare care ne vor permite să îmbunătăţim această infrastructură,” a mai spus şeful EUBAM.

Controlul comun la frontiera moldo-ucraineană, inclusiv pe segmentul transnistrean, face parte din cele trei direcţii prioritare pentru EUBAM la începutul unui nou mandat de trei ani de prezenţă la graniţa moldo-ucraineană, împreună cu măsurile de restabilire a încrederii şi combaterea criminalităţii transfrontaliere.

Intenţia Chişinăului e să-şi restabilească controlul pe întreg spaţiul de frontieră, iar acest lucru a pare acum posibil întrucât şi Kievul e mai dispus ca niciodată să sprijine R. Moldova în această dorinţă a sa. Cel mai important şi, în realitate, singurul lucru care mai pare să întârzie procesul este agrearea de către Rada de la Kiev, a acordului fără de care părţile întâmpină probleme logistice pentru punerea în aplicare a procesului. Apoi, rămâne marea nemulţumire a regiunii transnistrene, care continua alături de Moscova să numească “blocadă economică” înţelegerea moldo-ucraineană, în timp ce Chişinăul şi Kievul spun că înfiinţarea controlului mixt a reuşit deja să-şi demonstreze eficienţa, uşurând viaţa agenţilor economici şi a locuitorilor regiunii transnistrene.

***

Europa Liberă: Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, susține că Transnistria ar putea să joace un rol de mediere în relațiile care în ultimul timp sunt tot mai tensionate între Rusia și Republica Moldova. „Stabilitatea vecinilor este în interesul nostru și asigură securitatea noastră”, a spus Krasnoselski, într-un interviu pentru publicația moscovită Parlamentskaia Gazeta.

Totodată, el criticat Chișinăul pentru adoptarea recentă a așa-numitei legi anti-propagandă, care interzice difuzarea unor programe informative, analitice și militare din Rusia și din alte țări care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. „Este încă un pas spre tensionarea situației”, a spus Krasnoselski.

Referindu-se la propunerea unor oficialități moldovene de a cere Rusiei compensații pentru prejudiciul adus de prezența militară rusă în Moldova, liderul separatist a spus că propunerea ar fi de natură să „dezghețe conflictul” și că Tiraspolul nu va admite evacuarea trupelor ruse din regiune.

Interviul pentru Parlamentskaia Gazeta a fost acordat în contextul vizitei recente a lui Vadim Krasnoselski la Moscova. În capitala rusă, liderul separatist s-a întâlnit cu ministrul adjunct de externe, Grigori Karasin, cu reprezentantul special al Kremlinului pentru Transnistria, vicepremierul Dmitri Rogozin, și cu deputați în Duma de Stat.

Dmitri Rogozin și Vadim Krasnoselski la Moscova
Dmitri Rogozin și Vadim Krasnoselski la Moscova

Șeful administrației transnistrene le-a spus interlocutorilor săi că Tiraspolul și-ar extinde contactele în organizațiile internaționale, cum ar fi Comisia Europeană și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. „Transnistria este demult de facto independentă, a spus Krasnoselski, iar astăzi sarcina este crearea condițiilor pentru recunoașterea ei internațională”. La Moscova, Krasnoselski s-a întâlnit și cu un grup de avocați ruși, cărora le-a înmânat distincții transnistrene pentru argumentele juridice prezentate de aceștia, în noiembrie 2017, în favoarea recunoașterii internaţionale a autoproclamatei republici transnistrene.

„Rusia vede că Transnistria este supusă unor presiuni foarte mari din partea Republicii Moldova și a Ucrainei și o va susține în continuare”, au declarat la rândul lor oficiali de la Moscova. Potrivit agenției de știri Novostipmr, vicepremierul rus Dmitri Rogozin i-ar fi promis lui Krasnoselski susținere în acordarea de către Moscova a unor credite regiunii transnistrene „pentru susținerea sectorului real al economiei”, dar și continuarea proiectelor umanitare și culturale pe care Federaţia Rusă le derulează în regiune.

Printre subiectele discutate figurează și facilitarea acordării cetățeniei ruse pentru locuitorii din stânga Nistrului, dar și controlul vamal mixt la frontiera moldo-ucraineană.

Agențiile de presă relatează că Tiraspolul și Moscova au stabilit „un algoritm” de acțiuni comune în procesul de reglementare transnistreană pentru anul 2018, pentru a păstra discuțiile în ceea ce ei consideră a fi „o albie controlabilă și previzibilă și a minimiza consecințele negative”.

Vizita la Moscova a avut loc în contextul în care în acest an președinția în exercițiu a OSCE a trecut la Italia, iar noul reprezentant special pentru reglementarea transnistreană, fostul ministru italian de Externe, Franco Frattini, a declarat că mizează pe un rol pozitiv al Rusiei în reglementarea transnistreană și pe o bună cooperare cu Moscova și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, subliniind că acesta este un bun prieten de-al său.

***

Europa Liberă: Duma de stat a Federației Ruse a adoptat săptămâna trecută o declarație de protest față de legea adoptată de Parlamentul de la Chişinău, în baza căreia, începând din 12 februarie, retransmiterea unor programe rusești ar urma să fie restricționată. În declaraţia adoptată la Moscova se condamnă „practica totalitară de anihilare a punctelor de vedere alternative” şi se recomandă guvernului Federaţiei Ruse „să ia măsuri pentru a oferi cetăţenilor moldoveni alte mijloace de acces la emisiunile de ştiri şi analiză din Rusia”. Despre reacţiile pe care le-a provocat la Chişinău această declaraţie relatează Diana Răileanu.

Declaraţia adoptată unanim în Duma de stat a Federaţiei Ruse va fi transmisă Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Adunării Parlamentare a OSCE, iar deputaţii ruşi îndeamnă forurile internaţionale să dea o notă a ceea ce ei numesc „o încălcare gravă” a normelor internaţionale, făcând trimitere inclusiv la Convenţia pentru drepturile omului şi libertăţilor fundamentale a Consiliului Europei.

Preşedintele Comisiei pentru legăturile cu CSI, Euroasia şi compatrioţii, Leonid Kalaşnikov a sugerat, între altele, şi rezilierea contractului pe care „Pervîi Kanal” îl are cu televiziunea Prime de la Chişinău, ce aparţine liderului democrat Vlad Plahotniuc:

„De ce are loc această tensionare în Republica Moldova? În toamna acestui an acolo se vor desfăşura alegeri. La alegerile trecute Partidul Socialiştilor a ieşit învingător, iar Igor Dodon este liderului acestuia. Cu siguranţă în cunoaşteţi pe unii reprezentanţi ai formaţiunii, sunt foşti membri ai Partidului Comuniştilor. Între timp s-a modificat Codul Electoral şi alegerilor se vor desfăşura în baza sistemului mixt, iată de ce vor să controleze canalele de informare: ca să împiedice victoria Partidului Socialiştilor. Din acest motiv se duce lupta pentru televiziuni!”

Modificările la Codul Audiovizual, numite convenţional „legea anti-propagandă”, au fost iniţiate anul trecut de democraţi care au insistat că norma are scopul să apere securitatea informaţională a ţării în faţa unor potenţiale „tentative de dezinformare şi manipulare din exterior”.

Între altele, numele lui Vlad Plahotniuc a fost menţionat în repetate rânduri în cadrul discuţiei de astăzi din Duma de Stat, precizându-se că liderul PD deţine cetăţenia Rusă şi că ar fi cercetat penal în Federaţia Rusă.

Faptul că declarația Dumei îl vizează personal pe liderul PD, Vlad Plahotniuc, ridică mai multe semne de întrebare, în opinia analistului politic Ion Tăbârţă, şi asta pentru că Moscova pare să dea dovadă de standarde duble atunci când abordează subiectele din Republica Moldova.

Ion Tăbârţă aminteşte că la finele anului trecut au fost agreate mai multe protocoale importante între Chişinău şi Tiraspol – deschiderea podului de la Gura-Bîcului, reglementarea situaţiei fermierilor moldoveni care au terenuri în stânga Nistrului sau activitatea şcolilor cu predare în grafia latină. Aceste înţelegeri, până la semnare, au fost convenite de liderul PD, Vladimir Plahotniuc, şi şeful holdingului Sheriff, Victor Guşan, iar în stânga Nistrului, constată analistul Ion Tăbârţă nici un acord nu se semnează fără girul Moscovei:

„Federaţia Rusă îşi dă foarte bine seama că, de fapt, Dl Dodon acum nu influenţează procesul decizional, el mai degrabă complementează anumite decizii. Vedem pe de o parte această relație iremediabilă a Dlui Plahotniuc cu Federaţia Rusă dar, pe de altă parte, vedem că sunt o serie de decizii contradictorii cu anumiţi factori conectaţi la Federaţia Rusă. Ştim că liderul Partidului Democrat întotdeauna a preferat să joace după mai multe scenarii. La moment noi nu cunoaştem toate cărţile pe care le are el în mână în perspectiva alegerilor parlamentare, pentru că scopul major al Partidului Democrat şi liderului acestuia este să se menţină la putere.”

Ca răspuns la declaraţia Dumei de Stat de la Moscova, un grup de parlamentari din coaliţia de guvernare condusă de PD au înregistrat astăzi un proiect de declaraţie prin care condamnă „amestecul abuziv în activitatea politică din Republica Moldova”. În ce priveşte declaraţia de protest a deputaţilor ruşi aceasta este calificată drept „netemeinică” iar documentul ar scoate în evidenţă „imixtiunea politicului rus în conţinutul programelor difuzate de Federaţia Rusă în Republica Moldova”.

***

Europa Liberă: Acum două săptămâni un subcomitet al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a organizat la Paris o masă rotundă pentru a discuta situația politică din jurul reglementării conflictului transnistrean. Delegația transnistreană a folosit această platformă pentru a aduce argumente în favoarea recunoașterii internaționale a regiunii autoproclamate, dar și pentru a prezenta o proprie versiune a istorie, una în care Republica Moldova ar fi fost cea care ar fi exclus regiunea transnistreană din componența sa prin declarația de suveranitate din 1990.

O versiune a istoriei care este considerată a fi un exercițiu academic care nu are nimic comun cu realitatea de către co-raportorul APCE pentru Moldova Egidijus Vareikis. Acesta a declarat că Transnistria plătește scump nerecunoașterea sa de către comunitatea internațională. Raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a răspuns întrebărilor corespondentei noastre la Bruxelles, Iolanda Bădiliță.

Europa Liberă: Domnule Vareikis, sunteți unul dintre cei mai experimentați co-raportori pentru Moldova aici, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Cum vedeți clivajul dintre politica președintelui țării și a guvernului, diferențele lor de abordare legat de viitorul țării, de drumul pe care ar trebui să îl urmeze țara?

Egidijus Vareikis
Egidijus Vareikis

Egidijus Vareikis: „Vorbim de un anumit nivel de neînțelegere în privința găsirii unei soluții convenabile pentru toate părțile implicate. Din Constituția Moldovei lipsește un lucru extrem de important care ar putea ajuta la găsirea unei soluții. Aș da exemplul țării mele, Lituania. Când și când avem situația în care președintele nu promulgă o lege, dar, cu toate acestea, Parlamentul poate adopta acea lege. Într-o astfel de situație, Constituția spune că daca președintele nu dorește să semneze o lege, atunci președintele parlamentului poate debloca legea, care este adoptată și promulgată în cele din urmă. Legislația moldoveană nu prevede o astfel de posibilitate, ceea ce creează complicații. De aceea aș sugera schimbarea cadrului legislativ.

O altă problemă este legată de puterile legale ale președintelui și parlamentului. Fiind o republică parlamentară, puterea președintelui nu este foarte mare. Însă vedem ce dificilă este co-abitarea atunci când ideile președintelui și ale parlamentului sunt atât de diferite. Dar dacă președintele nu ar ține atât de mult la ideile sale, iar parlamentul nu ar considera că președintele greșește mereu, atunci co-abitarea ar putea merge. Este o chestiune de înțelegere reciprocă. Președintele ar trebui să fie mai echilibrat. Președintele ar trebui să trateze în mod egal pe toată lumea și să admită că guvernul este rezultatul procesului democratic, și, ca atare, să susțină guvernul, nu să fie în război cu el mereu.

Dar o astfel de situație putem întâlni în multe dintre fostele țări comuniste. Dacă ne uităm la istoria fostelor țări comuniste, vom vedea că identificăm situații similare și în Polonia, și în România, de exemplu. Este nevoie de bunăvoință. Fără asta, vor fi mereu probleme.”

Europa Liberă: Domnule Vareikis, acum 2 ani, când s-a înființat subcomitetul pentru conflicte înghețate din APCE, dle Schennach, președintele acestui subcomitet, a spus în repetate rânduri că o soluție pentru Transnistria este cel mai ușor de găsit, și că nu va trece un an până va apărea acea soluție. De ce nu avem încă o soluție, dacă e așa de ușor?

Egidijus Vareikis: „O soluție pentru Transnistria poate fi găsită nu într-un an, ci într-o săptămână. Este nevoie de bunăvoința unei țări, care nu este țară vecină cu Moldova. Este nevoie de bunăvoința Moscovei. Nu există, din păcate, o bunăvoință pentru dialog și pentru stabilirea unui plan care să conducă spre o soluție. Conflictul transnistrean este unic. Dacă e să îl comparăm cu celelalte conflicte înghețate, de la Nagorno-Karabach la Osetia de Sud, vedem că în Transnistria nu există o linie a frontului. Da, există acei pacificatori, forțe de menținere a păcii, dar se poate călători cu ușurință peste așa numita graniță de pe o parte a râului pe cealaltă, către Chișinău. Se poate spune că este un conflict înghețat…pașnic, iar oamenii s-au obișnuit să trăiască așa. Este pentru unii greu de înțeles. Când Moldova participă la competiții este o țară, când e vorba de pașaportul cetățenilor, atunci vorbim de două, chiar trei țări. Un conflict pașnic, dar care nu este legal, vorbim de o regiune nerecunoscută de comunitatea internațională.

Transnistrenii sunt conștienți de asta și încearcă să inventeze o nouă istorie. Recent am citit o așa numită istorie scrisă de transnistreni, potrivit căreia regiunea nu a fost niciodată parte a Moldovei, ci, dimpotrivă, Moldova s-a alipit Transnistriei în anii 40. Sigur, poate fi un exercițiu academic interesant, dar trebuie să ne raportăm și să acceptăm realitatea. Însă această situație este foarte costisitoare pentru Moldova. Costul nerecunoașterii regiunii este 5% din PIB. Acesta este prețul pe care cei din Transnistria trebuie să îl plătească. Cine plătește? Cei care lucrează și care generează afaceri și valoare adăugată. Uneori politica nu este foarte ieftină, și ar fi mai bine pentru această parte a Moldovei să nu risipească acești bani. Dar asta este deocamdată decizia lor politică.”

Europa Liberă: Raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Egidijus Vareikis, răspunzând întrebărilor corespondentei noastre la Bruxelles, Iolanda Bădiliță.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG