Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

În regiunea transnistreană s-a închis ziarul Profsoiuznîe Vesti, unul dintre ziarele cele mai vechi din regine și care în ultimii ani a fost neafiliat. Redactorul-șef al publicației, Ludmila Kovali, acuză actuala putere că ar face presiuni asupra jurnaliștilor incomozi. Iar locuitorii de la Tiraspol și Bender răspund la întrebarea dacă în regiune există sau nu libertate de expresie. Prima întâlnire din acest an a negociatorilor-șefi de la Chişinău și Tiraspol și opinia expertului rus Andrei Deviatkov, despre cele mai recente evoluții din Republica Moldova. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

„Este o epurare a spațiului informațional al Transnistriei”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Chișinăul și Tiraspolul au semnat o înțelegere de cooperare în controlul veterinar și fitosanitar, iar săptămâna aceasta vor discuta adâncirea colaborării în domeniul transporturilor. La o conferință de presă, șefa biroului pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a spus că din cele cinci chestiuni pe care Chișinăul și Tiraspolul s-au angajat să le rezolve în noiembrie 2017 au fost tranșate până acum trei: redeschiderea podului Bâcioc - Gura-Bâcului, facilitarea activității școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului şi apostilarea diplomelor transnistrene. Detalii, pe parcursul programului.

Noul reprezentant special al președinției italiene a OSCE pentru conflictul transnistrean, Franco Frattini, a anunțat că urmează să viziteze Republica Moldova la începutul lunii martie „pentru a efectua consultări pe marginea măsurilor ce urmează a fi planificate și realizate în decursul anului 2018”. Un comunicat de presă al Guvernului de la Chişinău anunță că pentru elaborarea unei agende prealabile a procesului de negocieri pentru acest an, pe parcursul lunii februarie, la Chişinău va veni ministrul plenipotențiar din cadrul Direcției afaceri politice și securitate a Ministerului de Externe al Italiei, Alfredo Conte.

Administrația din regiunea transnistreană a adunat peste 85.000 de semnături pe o petiție în sprijinul păstrării actualului format de menținere a păcii în stânga Nistrului, informează agenția rusă de știri TASS. Potrivit Annei Volkova, consiliera liderului de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, acțiunea este „un răspuns la atitudinea ostilă a autorităților moldovene față de operațiunea de menținere a păcii și de prezența trupelor rusești” în regiunea transnistreană. Știrea vine după ce R. Moldova a cerut, inclusiv de la tribuna Adunării Generale ONU, ca Rusia să-și respecte angajamentul de a-și retrage trupele din stânga Nistrului, iar misiunea de pace să devină civilă, nu militară.

Blindate rusești în regiunea transnistreană
Blindate rusești în regiunea transnistreană

Președintele Igor Dodon le-a cerut liderilor de la Tiraspol să-l sprijine în efortul de a construi o relație cât mai bună cu Rusia, avertizându-i că regiunea lor „nu va supraviețui” în cazul unei eventuale uniri a R.Moldova cu România. Remarcile lui Dodon, au fost făcute într-un interviu cu Dnestr TV. Igor Dodon s-a plâns că presa din regiune îl critică doar pe el, cel care se întâlnește și are o relație bună cu Putin, și nu pe democrați și liderul acestora, Vlad Plahotniuc. El a adăugat că liderii transnistreni îi dau impresia că și-ar dori să fie la Chișinău „un guvern pro-român și pro-NATO”.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, a declarat, la Varșovia, că va continua să lupte contra liderilor de la Kiev și a președintelui Petro Poroșenko personal, în ciuda faptului că a fost expulzat din Ucraina. Forțele de securitate ucrainene l-au capturat pe opozant într-un restaurant georgian din Kiev și l-au urcat forțat într-un avion către Polonia. Devenit politician în Ucraina în 2014, Saakașvili și simpatizanții săi au organizat numeroase proteste anticorupție la Kiev în ultimele luni. Saakașvili se află în Olanda, tara de baștină a soției sale, și a anunțat că va face un turneu european cu scopul de a obține sprijin împotriva autorităților de la Kiev pe care le acuză de corupție.

Un fost deputat rus, Ilia Ponomariov, a declarat în fața unui tribunal din Kiev că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat, personal, anexarea peninsulei Crimeea la Rusia în 2014. Declarația a fost făcută în cadrul procesului care se desfășoară în Ucraina împotriva fostului președinte pro-rus, Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia. Ponomariov a spus că „știe sigur” că decizia a fost a lui Putin și a fost luată în noaptea de 22 februarie 2014. Ponomariov a fost singurul deputat rus care a votat împotriva anexării Crimeii în Duma de Stat și din 2015 trăiește în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că dacă în atacurile de aviație americane din Siria din 7 februarie au fost omorâți și cetățeni ruși, aceștia nu erau militari ai forțelor rusești. Potrivit presei internaționale, mercenari ruși – posibil peste zece persoane – ar fi fost omorâți în riposta aviației americane din zona câmpurilor petroliere din provincia Deir al Zor. Declarația vine, după ce mai multe medii de informare internaționale au adus dovezi că cetățeni ruși luptă în Siria în calitate de mercenari de partea forțelor guvernamentale siriene.

Adam Schiff, politicianul democrat cu funcția cea mai înaltă în Comitetul pentru informații al Camerei Reprezentanților din Statele Unite, a declarat miercuri că în comitetul din care face parte au fost văzute „o mulțime” de dovezi care ar arăta că ar fi avut loc înțelegeri secrete între membri ai campaniei electorale a președintelui Donald Trump și oficialități ruse, dar care încă nu au fost date publicității. Adam Schiff a vorbit și despre dovezile legate de posibile spălări de bani. Președintele Donald Trump a negat că ar fi existat vreo legătură între campania sa electorală și Rusia.

Un mare juriu federal din Statele Unite a pus sub acuzare 13 ruși și trei entități ruse pentru atacarea alegerilor prezidențiale americane din 2016. Anunțul a fost făcut de biroul procurorului special Robert Mueller, care anchetează presupusul amestec rusesc în alegerile din 2016 și eventualele relații dintre apropiați ai președintelui Donald Trump și autorități ruse. Cei 13 sunt acuzați că au încălcat legislația americană, intervenind în alegerile americane și în procesele politice. Ei sunt acuzați de conspirație, de fraudă bancară și de furt de identitate în formă agravată, și că au făcut toate acestea cu începere din 2014. Adjunctul ministrului american al justiției Rod Rosenstein e citat cu declarația că acțiunile celor puși sub acuzare au fost menite să zădărnicească încrederea americanilor în procesul electoral democratic din Statele Unite.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană săptămâna trecută a fost închisă una dintre puținele publicații neafiliate. Ziarul Profsoiuznîe Vesti, în traducere ar fi Noutățile Sindicatelor, a apărut pentru ultima dată, iar redactorul-șef al publicației, Ludmila Kovali, acuză actuala administrație de faptul că ar persecuta jurnaliștii care nu sunt suficient de loiali grupării care controlează acum atât puterea executivă, cât și cea legislativă de la Tiraspol, adică concernului Sheriff. Într-o postare pe Facebook, aceasta scrie: „În toată această situație mă omoară faptul că nu suntem deloc protejați. Dacă cuiva nu-i place de tine sau dacă principiile tale nu se vor înscrie în „directivele” celor care conduc în acest moment, aceștia te pot distruge cu o singură mișcare, te pot șterge din viață, își pot lua tot ce ai muncit o viață, casa, businessul și așa mai departe, fără să țină cont de experiența ta, de profesionalismul tău. Și nu ai unde și cui te plânge de ce ți se întâmplă”.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că potrivit unor amendamente adoptate de Sovietul suprem, legislativul transnistrean, folosirea termenului de „sindicat” în denumirea unor organizații se poate face doar cu acordul Federației sindicatelor din Transnistria. Iar cererea adresată în acest sens de Profsoiuznîe Vesti a fost respinsă, ceea ce înseamnă că ziarul nu mai poate exista. Ultimul număr al publicației a apărut pe data de 10 februarie, cu un tiraj de 1.141 de exemplare.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, s-a întâlnit cu Ludmila Kovali, cea care a fost redactor șef al ziarului Profsoiuznîe Vesti timp de 25 de ani, și a rugat-o să comenteze situația.

Ludmila Kovali: „Pe data de 10 februarie ziarul Profsoiuznîe Vesti a scos ultimul număr și a anunțat cititorii că își încheie activitatea. Vreau să subliniez că facem asta nu din proprie inițiativă – am fi continuat cu plăcere să ne facem datoria în fața abonaților noștri, dar din păcate nu avem cum.

Liudmila Kovali
Liudmila Kovali

Pe data de 29 decembrie 2017, Sovietul suprem a adoptat modificări la legea cu privire la drepturile și garanțiile activității asociațiilor profesionale. Dacă mă întrebați ce legătură are asta cu închiderea ziarului nostru, atunci trebuie să mă întorc în urmă cu 17 ani. Începând cu anul 2001 Federația sindicatelor din Transnistria, care este fondator al ziarului nostru, a încetat să ne mai finanțeze și ne-am câștigat existența în mod independent toți acești ani. În 2010 ministerul finanțelor ne-a obligat să înregistrăm o societate cu răspundere limitată – asta, pentru că ne câștigam existența în mod independent și acest lucru a fost interpretat de autorități drept activitate comercială. Am pregătit setul de acte, în care fondator al noului SRL trebuia să fie, la fel, Federația sindicatelor. Însă Camera înregistrării a spus că Federația nu are dreptul de a fi fondator la ziarul nostru. Toate instanțele la care am apelat – la ministerul finanțelor, și cel al justiției, și Sovietul suprem au spus că decizia respectivă este una corectă. Astfel încât în octombrie 2010 ministerul finanțelor a emis un avertisment prin care ne soma să închidem ziarul.

Pentru a păstra publicația și colectivul redacției, Federația sindicatelor a fost de acord ca o persoană fizică să poată înregistra SRL-ul și m-a împuternicit pe mine să fac acest lucru. Astfel, am ajuns la situația în care ziarul a fost înregistrat pe numele meu. La acel moment, această schimbare forțată a fondatorului nu a influențat în niciun fel relațiile noastre cu Federația sindicatelor, pentru că niciuna dintre părți nu intenționa să renunțe la acest parteneriat.”

Europa Liberă: Și cum s-a ajuns în situația în care ați fost nevoiți să vă întrerupeți activitatea?

Ludmila Kovali: „În anul 2017 în fruntea Federației sindicatelor a venit o nouă conducere care nu a mai fost mulțumită de colaborarea noastră. Și nu pentru că ziarul nu ar fi respectat opinia federației, ci doar pentru că nouă conducere – cel puțin aceasta este impresia mea – nu ne-a iertat poziția relativ independentă în tratarea evenimentelor din Transnistria.

De ce se închide un ziar, dacă autoritățile spun că sunt democratice? Toți cei care locuiesc aici, toți cei care au citit ziarul nostru, cei care cunosc colectivul redacțional înțeleg că închiderea ziarului este un indicator al atitudinii noii puteri față de presa independentă. Eu sunt convinsă că închiderea ziarului Profsoiuznîe Vesti constituie o epurare a spațiului informațional al Transnistriei, o eliminare a mediilor de informare care încă mai pot oferi cititorilor informație alternativă.

Am spus mereu și actualei puteri, condusă de Sheriff, și precedentei, conduse de Șevciuk, și celor din anturajul lui Smirnov, că un om nu se poate mulțumi toată viața, sau o perioadă foarte lungă de timp, doar cu informații oficiale, „lustruite”, „aranjate”. Dacă i se va bloca accesul la informație, acesta va căuta informații alternative, și le va găsi. Și acest lucru nu va contribui în niciun fel la întărirea încrederii față de putere și nici la îmbunătățirea imaginii Transnistriei.”

Europa Liberă: Ce intenționați să faceți mai departe? Ce înseamnă de fapt lichidarea publicației?

Ludmila Kovali: „Lichidarea este un proces dificil și care va fi unul de durată. Trebuie să-l parcurgem. Potrivit legislației, trebuie să facem toate achitările față de creditori, colectivul de muncă, față de buget și fondurile nebugetare. Noi respectăm legile, spre deosebire de cei care sunt apropiați puterii, și vom face aceste lucruri exact cum cere legea.

Iar mai departe, să le mulțumim, cu ghilimelele de rigoare, Federației sindicatelor și Sovietului suprem, care a adoptat această lege, care contravine, din punctul meu de vedere, tuturor normelor existente. Această normă prevede de exemplu că pentru a-ți face un sindicat propriu trebuie să mergi să obții acceptul actualei Federații a sindicatelor. Și nu este corect așa. Orice curte constituțională, dacă ar fi sesizată în privința unei astfel de legi, va declara neconstituțională o astfel de prevedere. Dar mă tem că nu și curtea constituțională a Transnistriei. Este părerea mea.

Îmi pare foarte rău de ziarul căruia i-am dedicat 25 de ani. Mă doare inima pentru colectivul redacției mele, care este unul tânăr, profesionist și creativ. Din 9 februarie aceștia fie completează rândul șomerilor, fie vor pleca din Transnistria. Și, din păcate, vor pleca pentru totdeauna. Și pleacă cei mai buni și mai muncitori. Vor pleca cu tot cu copii și familii și nu se vor mai întoarce. Și în legătură cu asta îmi este foarte trist și mă strânge în spate pentru viitorul Transnistriei. Cu cine vom rămâne? Îi iubesc pe pensionari, în respect, dar, din păcate, nu ei produc PIB-ul. Din păcate, colectivul ziarului Profsoiuznîe Vesti, pe care l-am iubit foarte mult și îl voi iubi în continuare, cel pe care l-am crescut și l-am îndrumat, cel căruia i-am dat libertate și l-am învățat să facă munca de jurnalist în mod onest – astăzi acest colectiv se destramă. Și pentru asta, din nou cu ghilimelele de rigoare, le mulțumim Federației Sindicatelor și Sovietului suprem.”

Europa Liberă: Întrebărilor corespondentului nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a răspuns Ludmila Kovali, redactorul-șef al publicației Profsoiuznîe Vesti, care și-a anunțat închiderea săptămâna trecută.

***

Europa Liberă: Corespondenții noștri au ieșit pe străzile din mai multe localități transnistrene și au întrebat trecătorii dacă în opinia lor în regiune există libertatea cuvântului și libertatea opiniei, sau aceste libertăți sunt limitate?

- Depinde despre ce vorbești. La fel ca în toate timpurile – trebuie să te gândești ce și cui spui.

- Este limitată libertatea de expresie. Nu avem nici libertate de exprimare a opiniilor, nici libertate a cuvântului, nici democrație. Pe rețelele de socializare se vorbește mult, dar în realitate nu putem spune niciun cuvânt, pentru că totul se reinterpretează. Toți sunt împotriva poporului.

- Există acest fenomen – nu ne dau posibilitatea în măsură deplină să ne spunem opinia.

- Poate că într-o anumită măsură libertatea cuvântului există, dar depinde cu cine și unde discuți.

- Eu cred că există libertatea cuvântului. Uneori nu este, dar de cele mai multe ori – da. Noi trebuie să ne spunem opinia, să nu tăcem.

- Se limitează. Pentru că nu ne ascultă nimeni. Totul este decis de oameni sus-puți, nu de noi.

- Dacă așa, în stradă, atunci probabil că există libertate de expresie. Dar dacă mergi prin instituții, atunci cu certitudine – nu există. Adică noi cu dumneavoastră putem discuta aici orice, dar în prezența conducătorilor – nu, sub nicio formă, toată lumea se teme.

- Cred că nu există. Cred că oamenii pur și simplu se tem să-și spună punctul de vedere. Se tem de putere, se tem de consecințe. Oamenii au fost speriați și sunt timorați de tot ce se întâmplă la noi. Nu știu… Cred că totuși avem nevoie de altă putere, clar, nu de holdingul Sheriff.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: În cadrul conferinței internaționale de securitate de la Munchen, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, premierul Moldovei, Pavel Filip, a participat sâmbătă seara la o masă rotundă pe tema situaţiei țărilor aflate „între Rusia și Occident”. La discuţie au participat și comisarul Uniunii Europene pentru politică de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, preşedintele Comitetului pentru afaceri externe al Dumei de stat al Federaţiei Ruse, Konstantin Kosaciov, și preşedintele Armeniei, Serj Sarkisian.

Premierul Pavel Filip a repetat solicitarea Moldovei pentru ca Rusia să își retragă trupele și armamentul din regiunea transnistreană. Vorbind despre relaţiile Republicii Moldova cu Rusia, prim-ministrul a menționat că este un dosar complicat, dar Chișinăul dorește „o relaţie echilibrată, prietenoasă cu Moscova. O relaţie în care cooperarea noastră comercială nu va fi politizată, iar dialogul va fi bazat pe respect reciproc”.

***

Europa Liberă: Prima întâlnire a reprezentanților politici de la Chişinău și Tiraspol din acest an a avut loc joi, 15 februarie. A fost o primă întâlnire la care a participat noua șefă a Biroului pentru Reintegrare din Guvernul de la Chişinău, Cristina Lesnic, intrată de curând în funcție. După o reorganizare a Executivului care a avut loc la sfârșitul anului trecut, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, a fost înlocuit de Cristina Lesnic, care a lucrat anterior în Ministerul de Interne. Aceasta a preluat funcția pe 10 ianuarie.

Până la această întrevedere, noua șefă a Biroului de Reintegrare nu a făcut declarații publice cu privire la felul în care vede reglementarea transnistreană. Președintele Igor Dodon a spus într-un interviu recent cu Europa Liberă că Guvernul și Președinția au viziuni diferite în ceea ce privește reglementarea transnistreană. Acesta a evitat însă să spună care sunt diferențele de viziune.

La întâlnirea de joi a fost semnată o decizie protocolară cu privire la domeniul veterinar, carantină și protecția plantelor. „Este o decizie importantă în contextul regimului de comerț al Transnistriei cu Uniunea Europeană”, a declarat șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev.

Să menționăm în context că noul reprezentant special al președinției italiene a OSCE pentru conflictul transnistrean, Franco Frattini, a anunțat că urmează să viziteze Republica Moldova la începutul lunii martie „pentru a efectua consultări pe marginea măsurilor ce urmează a fi planificate și realizate în decursul anului 2018”. Un comunicat de presă al Guvernului de la Chişinău anunță că pentru elaborarea unei agende prealabile a procesului de negocieri pentru acest an, pe parcursul lunii februarie, la Chişinău va veni ministrul plenipotențiar din cadrul Direcției afaceri politice și securitate a Ministerului de Externe al Italiei, Alfredo Conte.

Ala Ceapai are detalii despre prima întâlnire a negociatorilor de la Chişinău și Tiraspol din acest an:

Chișinăul și Tiraspolul au semnat un nou protocol care se referă, de această dată, la colaborarea în domeniul controlului veterinar şi fitosanitar.

Această înțelegere vine în continuarea celor cinci convenite la finele anului trecut între Chișinău și Tiraspol, a precizat viceprim-ministrul Cristina Lesnic. Ea a spus că pe trei din cele cinci documente există „evoluții pozitive”. E vorba de deciziile privind redeschiderea după o pauză de 25 de ani a podului rutier de la Gura Bâcului – Bîcioc, funcționarea școlilor cu grafie latină şi recunoașterea diplomelor transnistrene.

În cazul funcţionării școlilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană, de exemplu, problema a fost soluţionată prin semnarea contractelor de arendă, a menţionat reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev. Chişinăul este însă interesat ca în perspectivă aceste şcoli să nu-şi arendeze edificiile, a menţionat viceprim-ministrul Cristina Lesnic:

Cristina Lesnic și Vitali Ignatiev
Cristina Lesnic și Vitali Ignatiev

Cristina Lesnic: „Noi dorim ca ele să aibă propriile clădiri, să facilităm accesul şi libertatea de circulaţie inclusiv a literaturii care este oferită acestor şcoli. Aţi observat că unele şcoli transmit anumite semnale că ceva nu este în regulă. Am convenit cu domnul Ignatiev de fiecare dată să intervenim în mod operativ pentru a soluţiona problemele.”

Deocamdată, nu s-au înregistrat progrese în protocoalele ce vizează accesul la terenurile agricole de după traseul Dubăsari – Tiraspol și restabilirea legăturilor telefonice între malurile Nistrului. Acestea sunt „în proces de lucru”, a afirmat Lesnic.

În cazul terenurilor agricole, de exemplu, protocolul prevede restabilirea așa-numitului mecanism din anul 2006, adică proprietarii de pământuri să obțină, la solicitare, un certificat, valabil un an, în baza căruia să poată ajunge pe terenuri și să le lucreze. Tiraspolul s-a obligat să anuleze decizia unilaterală din 2014 care prevedea instituirea unui mecanism special și temporar de utilizare a terenurilor din raionul Dubăsari de către cetățenii din stânga Nistrului.

Cristina Lesnic a cerut urgentarea procesul pentru ca fermierii să poată demara lucrări agricole de primăvară:

Cristina Lesnic: „Toţi fermierii sunt pregătiţi cu documentele pentru a le depune şi pentru a avea acces la terenuri. Am avut promisiunea că persoanele vor încerca cât de curând posibil să depună documentele. Miercurea trecută urma să fie făcută această tentativă, dar colegii au solicitat să revizuim anumite date şi am primit promisiunea că aceste proceduri vor fi demarate cât de curând.”

Vitali Ignatiev a dat asigurări că în scurt timp această problema va fi soluţionată şi că va fi pornită procedura de depunere a cererilor din partea fermierilor.

Vitali Ignatiev: „Cei care folosesc acum aceste terenuri au rugat dacă e posibil să-şi strângă recolta. Partea transnistreană a oferit această posibilitate şi fermierilor moldoveni la un moment dat. Cred că această problemă va fi privită din punct de vedere umanitar şi că vom ajunge la soluţia finală, iar procesul va decurge în regim normal.”

Un alt subiect sensibil care nu pare încă să-și fi găsit o soluție este cel al plăcuțelor de înmatriculare pentru mașinile din regiunea transnistreană. O decizie protocolară în acest sens urma să fie luată la finele lunii. Deocamdată, poziţiile părţilor sunt însă divergente, a sugerat Vitali Ignatiev:

Vitali Ignatiev: „Există deocamdată păreri diferite pe unele aspecte tehnice, dar am convenit să convocăm la 21 februarie şedinţa grupului de experţi în domeniul transporturilor pentru a impulsiona procesul şi a-i ajuta pe specialişti să ajungă la un compromis. La fel, am convenit azi să implicăm eventual în acest proces partenerii din formatul 5+2. Până la 1 martie trebuie să ajungem la o înţelegere.”

În ajunul reuniunii, mai multe organizaţii neguvernamentale din dreapta Nistrului au lansat un apel în care au cerut din nou autorităţilor constituționale să nu depășească unele „linii roșii” în relația cu regimul separatist care ar submina suveranitatea Republicii Moldova şi să nu accepte cedări unilaterale, cum ar fi şi cea privind recunoașterea diplomelor emise de instituţiile de învăţământ din regiunea transnistreană. Semnatarii au condamnat între altele lipsa de transparență la pregătirea protocolului cu privire la înregistrarea mijloacelor de transport din regiunea transnistreană. A fost condamnată şi implicarea în procesul de negocieri a doi „oligarhi influenţi”. E vorba despre liderul coaliţie de guvernare de la Chişinău Vlad Plahotniuc și șeful concernului Sheriff de la Tiraspol Victor Gușan, despre care se spune că ar fi dat girul la înţelegerile convenite la finele anului trecut.

***

Europa Liberă: Cum vede Federația Rusă cele mai recente evoluții din Republica Moldova? La aceasta și alte întrebări răspunde expertul rus Andrei Deviatkov, docent al Institutului de Economie al Universităţii Lomonosov din Moscova, în dialog cu Natalia Sergheev.

Europa Liberă: Săptămâna trecută Parlamentul de la Chişinău a adoptat o declarație prin care sunt condamnate atacurile Federației Ruse la adresa securității informaționale a R. Moldova și amestecul abuziv în activitatea politică locală. Cum credeți că va reacționa Kremlinul?

Andrei Deviatkov
Andrei Deviatkov

Andrei Deviatkov: „Cred că la Moscova toți înțeleg motivul din spatele acestor declarații și anume caracterul lor vădit pre-electoral. Dacă Rusia ar reacționa la asta, cum să spun, emotiv, dacă ar introduce anumite sancțiuni, de exemplu, asta ar face jocul agendei guvernării curente din Republica Moldova. Retorica anti-rusă a guvernanților, din păcate, este un instrument politic folosit zilnic. Cred că nimeni nu ar vrea și nici nu ar avea sens să se răspundă la aceste mici înțepături. Toți știu că ceea ce spun autoritățile din Moldova, majoritatea declarațiilor lor au un caracter populist și nu au consecințe de durată.”

Europa Liberă: Luând în considerație faptul că 2018 în Republica Moldova este un an electoral, cât de multă atenție acordă Rusia evoluțiilor din țara noastră?

Andrei Deviatkov: „În opinia mea, Rusia întotdeauna le urmărea îndeaproape, la fel cum o fac și alte state cointeresate, sau comunitățile de țări, cum ar fi Uniunea Europeană. O altă întrebare e că alegerile curente vor fi puțin concurențiale și că unele coaliții preliminare deja devin evidente. A fost realizată o reformă electorală care îi va permite partidului de la guvernare să rămână dominant datorită circumscripțiilor uninominale, se observă deja anumite posibile alianțe, a partidului democrat de la guvernare cu partidul lui Leancă sau cu partidul lui Șalaru, sau alte mici formațiuni. Astfel încât evident că evoluțiile sunt monitorizate, dar nu cred că este posibil să fie influențate în vreun fel.”

Europa Liberă: Există la Moscova încredere în președintele Igor Dodon și în influența sa, având în vedere limitele împuternicirilor pe care acesta le are?

Andrei Deviatkov: „Încredere față de Dodon există, însă problema nu constă doar în limitele împuternicirilor lui, dar în faptul că președintele de departe nu este centrul puterii în Republicii Moldova. El este nevoit să facă diverse compromisuri, mai mult sau mai puțin publice, cu partidul de la guvernare. Un exemplu ar fi adoptarea unui nou cod electoral, care a fost o manifestare a unei alianțe secrete dintre Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor.

Cred că Rusia înțelege perfect că Dodon are limitări nu doar formale, care țin de împuternicirile sale, dar este limitat și de acele coaliții importante din Moldova care au alte nuclee de putere. În acest sens, Dodon este doar unul dintre centrele de putere, care însă nu decide prea multe.”

Europa Liberă: Spuneați că Rusia nu se va lăsa provocată cu ușurință. Dar cum și-ar putea arăta atitudinea față de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova în mod indirect, aproape pe furiș?

Andrei Deviatkov: „Cred că deja este greu să te miști pe furiș în această regiune. În principiu, totul e destul de transparent, datorită prezenței multor factori externi în zonă. Dar cred că mecanismele de sancționare deja sunt epuizate demult, să introduci alte limitări ar afecta deja propriile interese ale Rusiei. Ce se mai poate face – să le îngreunezi viața migranților moldoveni în Rusia? În acest mod, Rusia va submina în propria „putere discretă”, așa-numita soft-power. Numărul migranților moldoveni în Rusia și așa se reduce. Să faci această situație și mai complicată ar fi contra-productiv pentru interesele ruse.

Același lucru se referă la domeniul comerțului. Desigur, se pot inventa noi restricții, dar asta din nou nu va aduce nimic la modul practic, ci doar va permite guvernării de la Chișinău să spună că există amenințări din partea Rusiei. Moscova nici măcar nu mai este preocupată să dicteze agenda informațională curentă a zilei la Chișinău.

Acum în Rusia sunt o serie de alte provocări. În primul rând, problemele legate de reglementarea ucraineană, reglementarea siriană, problemele din Iran și Coreea. În pofida importanței alegerilor din Republica Moldova, acum aceste chestiuni îi fură Rusiei multe puteri, diminuând atenția acordată regiunii. Au fost o serie de complicații cu regiunea transnistreană, care acum practic s-au redus la zero, ceea ce e o știre foarte bună. Așa că pentru Rusia păstrarea status-quo-ului în regiune nu este o problemă prea mare.”

Europa Liberă: Despre care complicații în regiunea transnistreană vorbiți, ca să fie clar pentru toată lumea?

Andrei Deviatkov: „Vorbesc în primul rând despre tensiunile din 2017, legate de implicarea tot mai activă a Ucrainei în reglementarea transnistreană, această problemă fiind percepută ca o pârghie de presiune asupra Rusiei. Din inițiativa Ucrainei, a Uniunii Europene parțial, a fost lansată o încercare de a transfera comunicarea externă a regiunii transnistrene sub jurisdicția Republicii Moldova. Asta trebuia făcut rapid și eficient. Cu toții ținem minte declarațiile lui Poroșenko, legate de faptul că regiunea transnistreană este o ușă prin care Rusia ar putea să invadeze Ucraina sau ceva de felul acesta.

Toată această retorică, împreună că măsurile de a transfera comunicațiile externe ale regiunii sub jurisdicția Republicii Moldova, creau o senzație puternică de vacuum a securității. Existau zvonuri precum că Moldova ar putea să lanseze un mic și victorios conflict în ajunul alegerilor sau că Rusia va trimite militari. Erau multe zvonuri și asta a destabilizat situația.

Dar la sfârșitul anului trecut au fost luate măsuri diplomatice prin care s-a obținut normalizarea situației în regiune, astfel scoțând chestiunea transnistreană din contextul disensiunilor moldo-ruse actuale.

Deci, anterior, Chișinăul încerca să folosească Tiraspolul ca o pârghie de influență asupra Rusiei, dar acum chestiunea transnistreană a fost scoasă din contextul relațiilor moldo-ruse, cel puțin în ajunul alegerilor, iar Chișinăul și Tiraspolul au trecut la un dialog mai pragmatic, fără retorică gravă, fără acest vacuum al securității, fără amenințări serioase de reînnoire a conflictului.”

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru ateție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG