Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

În regiunea transnistreană se discută despre optimizarea școlilor. Societatea civilă de la Chişinău lansează un apel către autorități prin care cere Guvernului să elaboreze un document unitar și articulat pentru politicile de reintegrare. Președintele Igor Dodon, pe de altă parte, declară că Președinția și Guvernul au viziuni diferite asupra căilor de reglementare. Și un comentariu asupra perspectivelor de reglementare pentru acest an al analistei de la Berlin, Anneli Ute-Gabanyi. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Școli fără elevi și profesori
please wait

No media source currently available

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat o Declarație prin care condamnă atacurile provenite din Federația Rusă asupra securității informaționale și amestecul abuziv în activitatea politică din Republica Moldova. Documentul face apel la liderii de la Moscova să pună capăt acestor abuzuri și oricărei forme de sprijinire a partidelor politice din Moldova. În replică, președintele Igor Dodon a scris pe Facebook: „Declarația Parlamentului reprezintă cel mai impulsiv mesaj anti-rusesc lansat la nivel înalt in ultimii 25 de ani."

Doar anul trecut peste nouă mii de locuitori din regiunea transnistreană au primit cetățenia Federaţiei Ruse, a anunțat ambasadorul rus la Chişinău, Farit Muhametșin. Acesta a mulțumit Tiraspolului pentru organizarea în regiunea transnistreană a alegerilor prezidențiale din Federaţia Rusă din 18 martie. În stânga Nistrului vor fi deschise 24 de secții de votare. Autoritățile ruse susțin că au în regiunea separatistă 180 mii de cetățeni, dintr-o populație estimată de Chişinău la aproximativ 350 mii.

Farit Muhametshin și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski (dreapta)
Farit Muhametshin și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski (dreapta)

Vineri, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a acuzat autorităţile de la Moscova că ar elibera paşapoarte locuitorilor din regiunea transnistreană, unde acestora li se indică locul naşterii în Republica Moldovenească Nistreană, și nu în Republica Moldova. Într-un interviu la Publika TV, președintele Parlamentului moldovean s-a întrebat dacă prin aceasta practică – ce ar fi fost descoperită de instituțiile de drept din Moldova – Moscova ar încerca să recunoască de fapt regiunea separatistă.

Administrația de la Tiraspol planifică să interzică organizațiilor neguvernamentale din regiune care primesc finanțare din străinătate să desfășoare activități politice. Asta, în timp ce ONG-urile care se ocupă de probleme sociale se vor bucura de susținere – de finanțare, sedii gratuite și alte facilități. Prevederile sunt conținute în proiectul noii legi cu privire la organizațiile necomerciale, adoptat într-o primă lectură. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale au semnalat că organele de control ar putea aplica arbitrar și exagerat noua lege, având în vedere că noțiunea de „activitate politică” este definită prea vag în document.

Prima întâlnire a reprezentanților politici de la Chişinău și Tiraspol din acest an va avea loc pe data de 15 februarie, anunță agențiile de presă transnistrene. Aceasta va fi și prima întâlnire la care va participa nouă șefă a Biroului pentru Reintegrare din Guvernul de la Chişinău, Cristina Lesnic, intrată de curând în funcție. După o reorganizare a Executivului fostul vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, a fost înlocuit de Cristina Lesnic, care a lucrat anterior în Ministerul de Interne. Noua șefă a Biroului de Reintegrare nu a făcut declarații publice cu privire la felul în care vede reglementarea transnistreană. Agențiile de presă de la Tiraspol anunță că la întâlnirea din 15 februarie va fi semnată o decizie protocolară cu privire la domeniul veterinar, carantină și protecția plantelor, document care ar fi deja coordonat între Chişinău și Tiraspol. „Este o decizie importantă în contextul regimului de comerț al Transnistriei cu Uniunea Europeană”, a declarat șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev.

Cristina Lesnic
Cristina Lesnic

Președintele Igor Dodon a spus într-un interviu cu Europa Liberă că Guvernul și Președinția au viziuni diferite în ceea ce privește reglementarea transnistreană. Detalii, pe parcursul programului.

Guvernul a aprobat în ședința de miercuri recunoașterea diplomelor emise începând cu anul 1992 de instituţiile de învăţământ din regiunea transnistreană. Odată apostila aplicată pe aceste diplome, tinerii din stânga Nistrului vor avea posibilitatea să-şi continue studiile şi să lucreze în străinătate. În comunicatul guvernului se precizează că modelul formularului va fi unul neutru, aprobat de Ministerul Educaţiei de la Chișinău, iar ştampilele nu vor conţine „simboluri de stat, simboluri ale altor formaţiuni de tip statal sau însemne şi menţiuni care pot fi asimilate acestora.”

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Strada din fața ambasadei Rusiei din Washington a primit numele fostului lider al opoziției ruse, Boris Nemţov. Ceremonia oficială de redenumire a străzii va avea loc pe 27 februarie, când se împlinesc 3 ani de când politicianul rus a fost asasinat chiar în fața Kremlinului.

Opt candidați vor participa în alegerile prezidențiale din Rusia, programate pentru 18 martie. Finalizarea procesului de înscriere a candidaților a fost anunțată joi de președinta Comisiei electorale centrale, Ella Pamfilova. Potrivit sondajelor de opinie, Vladimir Putin va câștiga fără mari probleme un nou mandat prezidențial de 6 ani iar criticii atrag atenția că restul candidaților nu fac decât „figurație”, într-un proces democratic mimat. Sigurul lider al opoziției, cu o anumită notorietate, activistul anticorupție Alexei Navalnîi nu a primit dreptul de a participa din cauza unor sentințe penale, cu suspendare. Navalnîi respinge toate acuzațiile și susține că dosarele au fost întocmite pe criterii strict politice.

Candidata prezidențială din Rusia Ksenia Sobciak a afirmat că Moscova s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale americane din 2016. Sobciak a făcut această declarație într-o apariție televizată la rețeaua americană CNN, în cadrul călătoriei sale în Statele Unite care a fost criticată în Rusia. În ianuarie 2017, mai multe agenții de informații americane au spus că au dovezi potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin ar fi ordonat o campanie de influențare a alegerilor prezidențiale americane din 2016, cu obiectivul de a reduce șansele candidatei Partidului Democrat, fosta șefă a diplomației americane Hillary Clinton.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Universitatea de la Tiraspol ar putea primi un așa numit statut de „instituție rusească de sprijin”, a anunțat rectorul universității din regiunea transnistreană, Stepan Beril, după o vizită la Moscova unde a avut întrevederi cu responsabili din Duma de stat. Beril subliniază, citat de agențiile de presă din regiune, că nicio altă instituție de învățământ superior din spațiul post-sovietic nu are un astfel de statut.

Universitatea din Tiraspol
Universitatea din Tiraspol

„Cetățenilor ruși care locuiesc în Transnistria trebuie să li se asigure condiții pentru studii moderne de calitate. Este un argument care va cântări greu în decizia deputaților Dumei de stat”, a declarat Stepan Beril. Acesta a declarat că mai multe instituții superioare de învățământ de la Moscova ar putea contribui la dezvoltarea unui sistem de instruire la distanță pentru profesorii și studenții universității transnistrene.

Universitatea de la Tiraspol ar putea primi un așa numit statut de „instituție rusească de sprijin”, a anunțat rectorul universității din regiunea transnistreană, Stepan Beril, după o vizită la Moscova unde a avut întrevederi cu responsabili din Duma de stat. Beril subliniază, citat de agențiile de presă din regiune, că nicio altă instituție de învățământ superior din spațiul post-sovietic nu are un astfel de statut.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, relatează că șeful executivului local, Alexandr Martînov, a declarat recent că în regiune există un deficit de cadre didactice, atât la nivelul învățământului superior, cât și la nivelul studiilor medii, generale și de specialitate. Potrivit lui, pedagogii sunt slab motivați financiar pentru a presta o muncă calitativă – este nevoie de ridicarea salariilor, fondurile bibliotecilor și a instituțiilor de învățământ necesită actualizare, clădirile școlilor trebuie reparate. Regiunea transnistreană nerecunoscută cheltuie pentru învățământ 10% din produsul regional brut. Asta, în condițiile în care media unor state consacrate variază de regulă între 5% și 7%.

Declarația a fost făcută în cadrul unei mere rotunde organizate la Tiraspol de administrația regiunii, unde s-au discutat căile posibile de perfecționare și optimizare a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar.

Statisticile făcute publice în cadrul evenimentului vorbesc despre faptul că pe malul stâng al Nistrului există 144 de instituții de învățământ preuniversitar, 58% dintre copii își fac studiile în orașe, iar 42% – în sate. Numărul mediu de elevi într-o școală este de 290 de persoane. Sunt și clase în care învață mai puțin de 10 copii. Dintre profesori 40% sunt pensionari. Anul trecut, învățământul preuniversitar a fost completat cu doar 66 de specialiști tineri. Statisticile oficiale de la Tiraspol spun că în ultimii cinci ani populația regiunii a scăzut cu 7,5%.

În cadrul mesei rotunde s-a vorbit și despre experiența regiunii Kaliningrad din Federaţia Rusă. Experții de acolo au povestit că o parte dintre școlile din localitățile unde sunt puțini elevi trebuie închise. Însă legislatorii din regiunea transnistreană nu sunt de acord cu o astfel de abordare. Aceștia susțin că școlile din sate sunt de fapt sufletul acestor localități. „În condițiile noastre, distrugerea școlii poate însemna chiar și dispariția satului. Copiii și părinți nu se vor mai întâlni la sărbătorile școlare, nu se vor mai acorda diplome și astfel oamenii vor pleca care și încotro”, scrie pe pagina sa de Facebook Adnrei Safonov, deputat în legislativul de la Tiraspol.

Corespondenții noștri au ieșit pe străzile din mai multe localități transnistrene și au întrebat trecătorii ce cred despre sistemul de educație din regiune, cum se pot găsi bani pentru creșterea salariilor profesorilor și dacă trebuie sau nu închise școlile mici de la sate.

La Tiraspol
La Tiraspol

- Mie mi se pare incorect să se închidă școlile. Știți, eu sunt din anul 1937. Am trăit după război, în sărăcie… dar aveam o școală în sat. Era un singur medic, dar era al nostru… Iar acum toate aceste sate au decăzut și nu este nimic acolo, nimic. Este foarte rău. Și copiii ăștia se îmbulzesc în autocare ca să ajungă la școală... Ce e bun în asta?

- Nu trebuie închise școlile. Pentru că le va fi greu copiilor să ajungă la școală, va fi nevoie de autocar… Și ce dacă sunt 5 copii într-o clasă?

- Nu trebuie închise școlile pentru că copiii vor chiuli de la școală, nu vor ajunge acolo. Va scădea nivelul învățământului.

- Nu trebuie închise școlile – toată lumea trebuie să aibă studii.

- Dacă sunt foarte puțini elevi poate că nu trebuie să fie menținute. Poate că ar fi bine să se facă scoli mai mari și mai bine dotate cu echipamente, profesorii să primească salarii mai mari și să fie susținuți. E mai bine să se meargă pe școli mari. Eventual, să fie lăsate doar clasele primare, iar apoi să se meargă pe școli mai mari, eventual, cu sistem de internat.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Reprezentanții societății civile de la Chişinău, în particular Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul şi alte câteva ONG-uri, au semnat un apel prin care cer Guvernului să elaboreze un document unitar și articulat pentru politicile de reintegrare şi să adopte o politică de stat coerentă pentru o reglementare durabilă a conflictului transnistrean. Semnatarii apelului semnalează evoluţii îngrijorătoare în procesul de negocieri şi îndeamnă autorităţile să nu treacă de aşa numitele „linii roşii”, adică să nu accepte concesii defavorabile intereselor naţionale. Ala Ceapai are mai multe detalii.

Râul Nistru, în apropiere de Rîbnița
Râul Nistru, în apropiere de Rîbnița

Lipsa unei viziuni unitare a reglementării conflictului transnistrean explică absența unei politici de stat care să garanteze o reglementare durabilă și favorabilă interesului național, a menţionat unul din semnatarii apelului, Igor Munteanu, directorul executiv al Institutului Viitorul:

„Absenţa acestei politici permite unor actori externi influenți să-şi impună agenda prin târguirea de concesii din partea Republicii Moldova prejudiciind pozițiile statului în procesul de reintegrare a regiunii în hotarele Republicii Moldova recunoscute internațional.”

Semnatarii apelului sugerează că autorităţile de la Chişinău, în loc să respingă elementele de statalitate în beneficiul regimului secesionist şi să nu se lăsa atrase în „capcane protocolare, garanţii dubioase şi alte aranjamente obscure”, acceptă cedări unilaterale. Între acestea e şi decizia de miercuri a Guvernului privind recunoașterea diplomelor emise de instituţiile de învăţământ din regiunea transnistreană. Aceasta face parte din pachetul de înţelegeri semnat la finele anului trecut între Chișinău și Tiraspol despre care s-a relatat că nu ar fi fost posibil fără o înțelegere între liderul coaliţie de guvernare de la Chişinău Vlad Plahotniuc și Victor Gușan, șeful concernului Sheriff de la Tiraspol care controlează regiunea transnistreană.

Apelul societăţii civile condamnă implicarea celor doi „oligarhi influenţi” în procesul de negocieri, a menţionat expertul Institutului Viitorul Rosian Vasiloi:

„Considerăm asemenea gen de imixtiuni ale businessului contrare legii, valorilor europene și intereselor naţionale ale Republicii Moldova, care alimentează riscul adoptării unor decizii imorale, cu efecte dramatice pentru interesele naționale.

Societatea civilă nu va tolera „noi planuri negociate pe sub masă, de tipul Planului Kozak”, se mai arată în apel. Semnatarii cer, între altele, retragerea necondiţionată a trupelor ruseşti de pe teritoriul ţării şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de decizia guvernului de la finele anului trecut de a retrage rezoluţia pe care executivul intenţiona să o avanseze pe agenda Adunării Generale a ONU privind retragerea armatei ruse. Din nou, Igor Munteanu:

„Acest lucru evident demonstrează o anumită poziţie de superficialitate pe care a demonstrat-o Ministerul de externe. Cred că acest lucru vorbeşte despre slăbiciunile poziţiilor pe care le are statul Republica Moldova în apărarea propriilor sale interese.”

Experţii se mai arată îngrijoraţi de militarizare continuă a regiunii separatiste şi condamnă ignorarea acestui fapt, inclusiv de mediatorii din formatul 5+2. Expertul IDIS Viitorul Rosian Vasiloi a afirmat că exerciţiile militare desfăşurate de grupul operativ al trupelor ruse împreună cu aşa zisul sector de securitate din regiune s-au triplat anul trecut, ele reprezentând riscuri la adresa securităţii statului:

„Remarcăm lipsa unei poziţii responsabile din partea misiunii OSCE în Republica Moldova pe subiectele militare şi de securitate şi absenţa regretabilă a îngrijorărilor militare şi de securitate a Republicii Moldova pe agenda formatului 5+2 ceea ce poate crea senzația falsă de tolerare a trupelor ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova.”

În februarie se împlinesc 16 ani de la oficializarea formatului de negocieri în formatul 5+2. În tot acest timp, însă, aşa şi nu s-a mai ajuns la discutarea aspectelor politice ale reglementării, observă expertul Institutului de Politici Publice, Oazu Nantoi:

„Permanent sub pretextul rezolvării problemelor oamenilor simpli se urmăreşte scopul rezolvării unor interese obscure ale unor grupări din stânga Nistrului.”

Expertul a mai afirmat că acest conflict transnistrean s-a transformat treptat într-un business regional ilegal.

Semnatarii apelului se mai declară preocupaţi de modul în care noul sistem electoral mixt ar putea fi folosit în viitoarele alegeri de către grupuri oligarhice, inclusiv din regiune separatistă care ar urma să obţină două fotolii de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Restricționarea concurenților electorali, monopolizarea spațiului mediatic pentru candidații care sunt agreați de către elitele secesioniste ar putea crea condiții de invalidare a scrutinului, a subliniat Vitalie Marinuţă, fost ministru al apărării:

„Deschiderea unor circumscripții uninominale într-o regiune care persecută oponenții politici și blochează circulația liberă a cetățenilor creează o situație paradoxală în care oligarhiile separatiste să fie reprezentate în Parlamentul Republicii Moldova prin interpuși, mimând practici democratice doar pentru a-și perpetua puterea și influența, nu pentru reintegrarea regiunii.”

Semnatarii apelului dezaprobă, între altele, semnarea „în condiții dubioase şi în afara licitațiilor oficiale” a contractelor de achiziție a energiei electrice de la Centrala din Cuciurgan. Este condamnată şi lipsa de transparență la pregătirea protocolului cu privire la înregistrarea mijloacelor de transport din regiunea transnistreană.

În apel se mai spune că întreprinderile din regiunea transnistreană ar trebui să înceapă a plăti taxe în bugetul statului Republicii Moldova și nu doar să beneficieze de privilegii, cum ar fi inclusiv scutirea de accize a unor bunuri cu dublă destinație. Iar accesul la piața UE de care se bucură agenţii economici din stânga Nistrului datorită Acordului de Liber Schimb trebuie să fie ferm condiționat de respectul faţă de legislația Republicii Moldova. Reprezentanţii societăţii civile mai cer atât guvernului, cât şi partenerilor occidentali să condiționeze asistența financiară, iar orice proiecte de promovare a încrederii să conțină expres clauze privind respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova.

***

Europa Liberă: Într-un interviu în exclusivitate acordat săptămâna trecută postului nostru de radio, Valentinei Ursu, președintele Igor Dodon a vorbit și despre reglementarea conflictului transnistrean, subliniind că la Chişinău nu există o viziune comună a Guvernului și Președinției asupra acestui subiect.

Igor Dodon
Igor Dodon

Igor Dodon: „În domeniul reglementării transnistrene sunt câteva elemente importante: ceea ce ține de acei opt pași, sau „4+4+2”, cum numeam noi rezolvarea problemelor curente pentru cetățenii din stânga și dreapta Nistrului. Și unele au fost lansate, începutul rezolvării, anul trecut în discuția de la Viena. Dar acesta este primul subiect și noi trebuie să continuăm, să vedem cum se implementează ceea ce a fost semnat și ce facem mai departe cu numerele de înmatriculare a automobilelor ș.a.m.d.

Este și al doilea element important în ceea ce ține de principiile de reglementare a problemei transnistrene și aici este o poziție a Guvernului și este o poziție a Președinției.”

Europa Liberă: Ele diferă?

Igor Dodon: „Și ele diferă.”

Europa Liberă: Și care-i diferența?

Igor Dodon: „Noi nu le-am discutat public încă. Eu le-am propus dlui Filip și dlui Candu, pentru că aveam acea platformă la nivel de consilieri, ca în timpul cel mai apropiat să discutăm, să încercăm să găsim o poziție comună și, dacă avem o poziție comună, s-o propunem public.

Eu îmi doresc chiar în acest an să ajungem la un compromis în acest sens. Și există al treilea element, care tot ține de securitate, pe care am auzit că dl Filip vrea să le discute. Eu tot vreau să le discut, sunt disponibil. Haideți să le discutăm, să ne expunem îngrijorările, ce se întâmplă, cum încercăm să le rezolvăm…”

Europa Liberă: Ați promis să aveți întrevederi mai dese cu liderul de la Tiraspol, Krasnoselski, dar se pare că din partea lui vin mai multe săgeți cu venin la adresa Dvs., decât dorința asta de a discuta problemele?

Igor Dodon: „Noi am avut două întrevederi anul trecut, întrevederi bune. Vor fi sau nu în continuare, vom decide. Ei consideră, cel puțin au declarat public, că vor să discute mai des cu Partidul Democrat.”

Europa Liberă: De ce?

Igor Dodon: „Eu am informații că anul trecut au avut și întâlniri între liderii Partidului Democrat și liderii „Sheriff”-ului de la Tiraspol. Pe mine această agendă nu mă interesează, sincer.”

Europa Liberă: Dar unde ar duce aceste discuții?

Igor Dodon: „Și nu vreau ca baza reglementării problemei transnistrene să fie interesele ascunse de business ș.a.m.d. Problema transnistreană poate fi soluționată, dacă va fi totul transparent, va fi totul „5+2”.”

Europa Liberă: Dar admiteți că ar mai exista aceste înțelegeri în spatele ușii?

Igor Dodon: „Eu nu vreau să cred, cu toate că, probabil, este destul de real că cineva încearcă să discute pe alte culoare și când aud unele declarații că, „uite, noi tare vrem să discutăm problema despre Transnistria la Consiliul Suprem de Securitate”, păi, voi v-ați întâlnit acum nu de mult pe pod, nu știu unde. Haideți să discutăm, să vedem.”

Europa Liberă: Dar de ce ziceți „voi” și „noi”?

Igor Dodon: „Mi-ați pus întrebare, eu v-am răspuns la acest subiect. Eu îmi doresc sincer și am spus un lucru foarte clar și anul trecut, dacă prietenii noștri din stânga Nistrului vor să discute despre soluționarea problemei transnistrene, despre cum să rezolvăm problemele oamenilor, eu sunt disponibil; dacă cineva dorește să discute scheme, asta nu la mine, pe mine nu mă interesează absolut nicio schemă. Eu vreau să le distrug schemele, eu vreau să nu fie.”

Europa Liberă: Ați promis să demontați mai multe scheme și nu prea v-a reușit!

Igor Dodon: „Păi, de exemplu, cu energia electrică deja nu este intermediar, în ceea ce ține de procurare a 70%.”

Europa Liberă: E unicul caz se pare că pe marginea căruia se poate de discutat?

Igor Dodon: „Care ține de banii publici; este cel mai important caz, pentru că ceea ce ține de energia electrică și cunoaștem că, până în aprilie 2017, dacă nu mă greșesc, se discuta despre un intermediar, el a dispărut, de aceea eu consider că pe acest segment s-au reușit lucruri.”

Europa Liberă: Dar alte scheme pe alte segmente?

Igor Dodon: „Pentru a merge mai departe, trebuie să fie instrumente suplimentare, în ceea ce ține de Procuratură, vamă, dar se va ajunge la toate. Poziția mea, eu consider că problema transnistreană poate fi rezolvată, însă ea trebuie să fie discutată public, în formatul „5+2”, soluția politică trebuie să fie un succes diplomatic al tuturor; nu poate să fie un proiect rusesc – el nu va fi acceptat de restul, nu poate să fie un proiect american, de exemplu, de soluționare – el nu va fi acceptat de restul; el trebuie să fie un proiect, în primul rând, al nostru, al moldovenilor și să convingem partenerii că aceasta este soluția pe care noi o considerăm cea mai bună și să mergem cu aceasta.

Necesitatea unei istorii de succes între Federația Rusă și Occident în această regiune devine tot mai reală. Eu am discutat acest lucru și cu domnul Putin, eu am discutat și cu lideri din Occident. Eu sunt destul de optimist în ceea ce ține de un dialog și de faptul că, în agenda marilor puteri, Moldova ar putea să apară, începând cu anul 2019, ca o punte unde se poate de găsit soluționarea la problemele existente.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că Occidentul și Rusia o să găsească un compromis pe marginea acestei probleme?

Igor Dodon: „Da, da. Eu consider că Occidentul și Federația Rusă vor avea nevoie în timpul apropiat, după alegerile din Rusia, după alegerile noastre, vor mai fi alegeri în Statele Unite în luna septembrie, dacă nu mă greșesc. Eu consider că vor fi necesare să fie găsite puncte comune în această regiune. Pe globul pământesc sunt multe probleme, dar să demonstreze un successful history, o istorie de succes în această regiune. Și haideți să ne uităm real unde acest lucru este posibil. În Ucraina situația nu este simplă, în alte părți tot nu este simplu. Eu consider că aici, în Republica Moldova, este dificil, dar este real de găsit compromisul.”

Europa Liberă: Mai mulți cunoscători ai dosarului transnistrean spuneau că odată cu venirea domnului Franco Frattini la OSCE ar putea, având relații bune cu dl Lavrov, cu dl Putin, el să fie cel care dezgheață acest dialog.

Igor Dodon: „Acesta ar fi un element în plus la ceea ce am spus eu. Eu simt și cunosc, se lansează anumite intenții în acest sens, de aceea și v-am spus…”

Europa Liberă: De către cine?

Igor Dodon: „De către toate părțile. De aceea și v-am spus că anul 2019 va fi un an unde vom avea această portiță deschisă.”

Europa Liberă: Mulți ani la rând s-a vorbit că cheia soluționării conflictului transnistrean se află la Moscova, acum ați spus și Dvs. că Rusia ar putea cu Occidentul să cadă de acord și să identifice o soluție durabilă pentru criza transnistreană.

Igor Dodon: „Dacă era cheia la Moscova, problema se hotăra în 2003, dacă era cheia soluționării problemei transnistrene…”

Europa Liberă: Vă referiți la „planul Kozak”?

Igor Dodon: „…la Moscova, atunci problema…”

Europa Liberă: Și la venirea domnului Putin la Chișinău pentru a semna acel plan?

Igor Dodon: „Acesta este un exemplu foarte clar din istorie că cheia soluționării problemei transnistrene nu poate fi într-o capitală, în Est sau în Vest, ea trebuie să fie o istorie de succes și un succes al diplomației tuturor. Fiecare trebuie să-și vadă aportul său și atunci vom reuși.”

Europa Liberă: Mai hotărâtă ca niciodată acum pare a fi Ucraina, când vine vorba de soluționarea problemei transnistrene. Cum vedeți Dvs. rolul Kievului în a apropia această soluționare?

Igor Dodon: „Kievul este un partener important în formatul „5+2”, care a fost foarte activ în acest sens, evident că de poziția Ucrainei va depinde foarte mult.”

Europa Liberă: Ce poate să facă Ucraina acum?

Igor Dodon: „Ucraina în formatul „5+2” poate să ne ajute să găsim un compromis și eu cred că ceea ce se întâmplă în ultimul timp, sper foarte mult că este un mesaj important în acest sens.”

Europa Liberă: Dar pe ce s-ar baza acest sprijin venit din partea Ucrainei?

Igor Dodon: „Dar nu trebuie să vorbim acum din nou Moscova-Ucraina, pentru noi este important să avem o platformă, niște principii cum vrem să soluționăm, aceste principii de reglementare politică trebuie noi, pe intern, să ne clarificăm dacă suntem de acord, să le propunem colegilor din Transnistria, să vedem dacă ei sunt de acord și pe urmă acest proiect să-l propunem partenerilor, să discutăm cu fiecare în parte, cu toți împreună și să mergem înainte, asta este unica soluție. Nu trebuie să scoatem în evidență doar Kievul sau doar Moscova, sau Bruxellesul, sau OSCE-ul, sau cine? Trebuie să muncim toți împreună.”

Europa Liberă: Un fragment din interviul acordat de președintele Igor Dodon colegei noastre Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Așadar, Igor Dodon declară că Președinția și Guvernul de la Chișinău au poziții diferite când vine vorba despre principiile reglementării statutului regiunii transnistrene. Aceste diferențe nu au fost făcute încă publice. Valentina Ursu i-a cerut analistei germane Anneli Ute-Gabanyi părerea despre recentele progrese anunțate în demersurile pentru soluționarea conflictului transnistrean.

Europa Liberă: Vorbim iarăși în contextul soluționării crizei transnistrene, mai cu seamă că sunt tot mai multe voci care încearcă să acrediteze ideea că ar fi un deznodământ pentru această problemă transnistreană. E și un nou reprezentant special al OSCE pentru această regiune, cunoscutul politician Franco Frattini, fost ministru de Externe în Italia, fost vicepreședinte al Comisiei Europene. La preluarea acestui mandat, el declara presei ruse că are încredere în contribuția pozitivă a Federației Ruse la reglementarea conflictului transnistrean, fără de care realizarea acordului de reconciliere nu ar fi posibilă. Cât de optimist este acest mesaj?

Anneli Ute Gabanyi
Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „De când se ocupă OSCE-ul de problema transnistreană, și problema aceasta a început imediat după 1993, fiecare stat care a preluat președinția rotativă a acestei organizații a declarat mai mult sau mai puțin cu voce tare că acum cu această președinție a țării lui începe era de aur și că se va rezolva problema transnistreană.

Și ceea ce spune acum dl Frattini îmi amintește destul de mult și de un alt eveniment, care s-a produs în anul 2010, și anume cu ocazia inițierii Acordului de la Meseberg, când doamna cancelar Merkel a declarat sus și tare că, dacă colaborarea UE, în cazul acela, UE-Rusia în această problemă va funcționa, atunci acest lucru ar putea să devină un model pentru soluționarea și altor conflicte mai mult sau mai puțin înghețate în perimetrul fostului imperiu sovietic. Deci, de două ori văd un déjà-vu.”

Europa Liberă: Dar dl Frattini accentuează că el a dezvoltat relații bune și foarte bune și chiar au fost testate în timp cu autoritățile Federației Ruse care, în opinia lui, pot juca un rol fundamental în această reglementare transnistreană? Nu a spus nimic despre rolul pe care-l poate juca și Ucraina, țară care este se pare că mult mai interesată acum de a se identifica o soluție durabilă pentru această criză transnistreană.

Anneli Ute Gabanyi: „Da, bineînțeles, pentru că celelalte state din formatul „5+2” într-un fel joacă în mod evident, în viziunea dlui Frattini, un rol minor și dacă ne gândim că Rusia de fapt în acest proces de negocieri este prezentă de două ori, adică este prezentă atât în contextul OSCE-ului ca membru, dar și ca membru în acest format „5+2”. Ucraina, bineînțeles, ar putea să fie statul care în momentul de față ar putea să strice socotelile dlui Frattini, pentru că Ucraina în momentul de față nu vrea să recunoască ocupația de facto a estului țării, nemaivorbind de Crimeea, și în acest context pentru Ucraina, ca de altfel și pentru mulți observatori, regiunea estică a Donbasului – Donețk și Luhansk din Ucraina – reprezintă un fel de Transnistrii în devenire.”

Europa Liberă: Dar atunci când dl Frattini vorbește despre importanța contribuției părții ruse la reglementarea conflictului transnistrean și amintește că un bun prieten al său este Serghei Lavrov, nu ascunde că are o relație bună și cu Vladimir Putin, chiar poate se pune ceva la cale, dna Gabanyi?

Anneli Ute Gabanyi: „Este un lucru nediplomatic ca tu ca reprezentant al unei organizații care ar trebui să fie, cel puțin după litera legii, imparțială arată că este mai puțin imparțială și în mod evident preferă și dă importanță mai mare uneia dintre părți și unuia dintre participanții la proces, însă întrebarea care simt că mi-o puneți, fără ca să spuneți atât de precis, este dacă cumva Occidentul, în persoana dlui Frattini, are de gând să colaboreze cu Rusia eventual în detrimentul intereselor naționale ale Republicii Moldova? Cam aceasta era întrebarea.”

Europa Liberă: Exact la asta am și vrut să revin în continuare, mai cu seamă că deunăzi, în studioul Europei Libere de la Chișinău, președintele Igor Dodon a vorbit despre necesitatea unei istorii de succes între Occident și Federația Rusă în această regiune care ar deveni tot mai reală, așa cum a spus președintele Igor Dodon. Aici voiam să ajungem.

Anneli Ute Gabanyi: „Da, vă spuneam, deja ceea ce a spus el este exact ceea ce a încercat dna Merkel atunci cu dl Medvedev, care atunci era președinte al Rusiei, de a deveni un fel de model de soluționare a unor conflicte care există și, bineînțeles, dl Dodon în acest interviu, de altfel foarte interesant, pe care l-ați făcut, arată că el încă gândește tot în aceste criterii de Occident și Rusia, adică o polaritate destul de clară, care într-o organizație, cum este OSCE-ul multinațională și care la începuturi trebuia să treacă, să învingă polarizarea în Europa, vezi dl Dodon reinventează această polarizare care însă, dacă suntem sinceri, de facto există în acest format „5+2”.”

Europa Liberă: Dvs. admiteți că Moldova poate fi strânsă între ușă și de către cei de la Vest, și de către cei de la Est?

Anneli Ute Gabanyi: „N-ar fi pentru prima dată. În 2003, atunci cu „memorandumul Kozak”, treaba a fost rezolvată în ultimul moment în favoarea respingerii pretențiilor Rusiei de a soluționa problema în interesul Rusiei și aici aș spune de la început foarte clar – în afara intereselor Rusiei în regiune, pentru că e vorba nu numai de Moldova și Transnistria – acest conflict are într-adevăr o importanță care trece mult dincolo de interesele Rusiei în Moldova și e vorba de interese regionale, adică incluzând, de exemplu, Ucraina, dar și într-un fel și România, dar este de importanță europeană, pentru că este un conflict chiar la granița Uniunii Europene și de altfel a NATO-ului cu restul fostului imperiu sovietic.

Mi-am dat seama și în experiențele mele particulare, în discuții că deseori, pur și simplu, lipsește înțelegerea pentru încrengătura de fapte, de probleme… De exemplu, întotdeauna ne întoarcem la problema federalismului, care este un fel de monstru sacru din punctul de vedere al unor importante state occidentale, hai să numim nu numai Germania, dar și Austria și de aceea spun: vigilența în Republica Moldova trebuie să fie foarte mare și a analiștilor, a societății civile, a presei, dar mai ales a parlamentarilor, a decidenților, a celora care, de exemplu, trebuie să fie atenți să nu fie schimbată Constituția Moldovei care conține acele articole prin care Moldova se poate opune practic încercărilor eventual combinate de a-i impune anumite soluții care n-ar fi în interesul Moldovei.”

Europa Liberă: Analista de la Berlin, Anneli Ute-Gabanyi, într-un interviu cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG