Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

În regiunea transnistreană se discută despre necesitatea introducerii istoriei ca materie obligatorie la examenul de absolvire a școlii generale. Administrația de la Tiraspol promite ieftinirea medicamentelor – ce cred despre această promisiune farmaciștii și oamenii întâlniți pe stradă. Fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, Franco Frattini, a fost desemnat reprezentant special pentru reglementarea transnistreană de către președinția italiană a OSCE. Iar unul dintre subcomitetele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei va organiza săptămâna aceasta o masă rotundă consacrată aspectelor politice din reglementarea transnistreană. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Istoria în școală și ca argument politic
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:29:45 0:00
Link direct

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Legea privind combaterea propagandei ruse a fost publicată vineri în Monitorul Oficial și va intra în vigoare în decurs de 30 de zile. Joi, Moscova a avertizat Republica Moldova că își rezervă dreptul să vină cu acțiuni de răspuns, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat că amendamentele la Codul Audiovizualului moldovean reprezintă un „act explicit de discriminare împotriva presei ruse” și „încă un atac anti-rus al majorității parlamentare aflată la guvernare în Chișinău”. Având scopul să combată „dezinformarea sau manipularea informației din străinătate”, legea a fost promulgată, miercuri, de spicherul Andrian Candu, în locul președintelui Igor Dodon, care a refuzat repetat să o semneze și a fost suspendat de Curtea Constituțională.

Noul reprezentant special pentru reglementarea transnistreană al președinției în exercițiu a OSCE este fostul ministru italian de Externe, Franco Frattini, fost vicepreședinte al Comisiei Europene. Acesta a declarat, după numirea sa în funcție, că mizează pe un rol pozitiv al Rusiei în reglementarea transnistreană și pe o bună cooperare cu Moscova și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, subliniind că acesta este un bun prieten de-al său.

O masă rotundă organizată marți la Paris de un subcomitet al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei va dezbate aspecte legate de soluționarea conflictului transnistrean, anunță site-un oficial al APCE. Detalii, pe parcursul programului.

Administrația de la Tiraspol a făcut un nou pas în direcția deprecierii rublei transnistrene. Astfel, Banca centrală a regiunii a publicat direcțiile de bază ale politicii monetar-creditare pentru anul 2018, document care stabilește un nou coridor valutar majorat pentru moneda locală. Coridorul a fost stabilit la 16-16,5 ruble transnistrene, față de 15-15,5 cât a fost pentru a doua jumătate a anului trecut. Șeful Băncii centrale de la Tiraspol, Vladislav Tidva, a spus că „actuala ușoara depreciere a rublei s-a făcut pentru a nu admite deficit de valută străină în Transnistria”. Acesta a subliniat că diferența dintre cursul oficial și cel de piață al valutelor este de 5 la sută. După o criză valutară de proporții, în luna iunie a anului trecut administrația de la Tiraspol a depreciat brusc, cu peste 30 la sută, moneda din regiune, care fusese menținută mai mulți ani în jurul cotației de 11,3 ruble pentru un dolar.

În prima ședință după remaniere, guvernul de la Chișinău a decis să aloce aproape 8 milioane de lei pentru susținerea proprietarilor din raionul Dubăsari, care nu au acces la terenurile agricole amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol. În zona de securitate amplasată după traseul Rîbniţa-Tiraspol se află 6494,79 ha de terenuri agricole.

Judecătoria orășenească din Moscova a confirmat miercuri mandatul de arest emis de o instanță inferioară pe numele liderului Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, relatează Moldpres. Partidul Democrat a calificat decizia drept un şantaj politic făcut într-un an electoral.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Strada din fața ambasadei Rusiei din Washington va primi numele fostului lider al opoziției ruse, Boris Nemţov, asasinat în apropiere de Kremlin, în februarie 2015. Este de așteptat ca decizia să intre în vigoare pe 27 februarie, când se împlinesc trei ani de la uciderea lui Nemţov.

În debutul președinției italiene a OSCE, ministrul de externe al Italiei, Angelino Alfano, a spus că va vizita Ucraina și Rusia în săptămânile următoare pentru a intensifica eforturile de rezolvare a conflictului din Donbas. „Principalul nostru test este căutarea unei soluții în criza ucraineană”, a declarat Alfano joi, la o ședință a OSCE, la Viena.

Conservatorii cancelarei germane Angela Merkel au ajuns vineri la o înțelegere de principiu cu social-democrații pentru refacerea marii lor coaliții de guvernare, care ar pune capăt incertitudinii politice de aproape patru luni din cea mai mare economie a Uniunii Europene.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană în acest an ar fi trebuit să fie introdus încă un examen obligatoriu de absolvire a studiilor medii, pe lângă cele două care există deja, transmite corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul. Noul examen ar fi trebuit să fie la istorie, iar subiectul a fost discutat în contradictoriu la diferite nivele. Părinții și elevii se pronunțau împotriva acestei inițiative, universitatea și departamentul educației de la Tiraspol aveau însă mai multe argumente în susținerea deciziei de a introduce un nou examen. În final, s-a decis ca în acest an să se meargă pe formula din anii precedenți, cu două examene de absolvire – la limba maternă și la matematică, iar cel de al treilea examen să fie introdus începând cu anul de studii 2019-2020. Obiectul pentru acest examen va varia, dar în primul an va fi în mod sigur istoria.

Corespondentul nostru în regiunea transnistreană a discutat subiectul cu directorul Centrului obștesc de educație „Dezvoltarea”, Svetlana Turceak.

Europa Liberă: Svetlana, cum apreciați amânarea în acest an a introducerii obligativității celui de al treilea examen de absolvire?

Svetlana Turceak: „Amânarea examenului obligatoriu la istorie este o decizie corectă, pentru că trebuie să ne pregătim, trebuie ca toate aspectele noi să fie luate în calcul și să fie acceptate de societate, trebuie să fie pregătiți pedagogii, părinții, copiii. Și doar în aceste condiții vom putea miza pe un rezultat de calitate. În general, subiectul istoriei este unul delicat.

Există câteva obiecte de studii în școală care formează codul etic al populației – este vorba despre istorie și despre limbile predate, la acestea se adaogă religia, care însă nu este obiect de studiu în școală. Și cu aceste aspecte trebuie să fim foarte atenți, foarte echilibrați, pentru că anume pe acest fundal apar cele mai multe conflicte interetnice, interreligioase care au consecințe dramatice. Și inclusiv din acest punct de vedere a fost o decizie corectă de a amâna introducerea acestui examen și de a da posibilitatea tuturor să se pregătească pentru a nu crea tensiuni.”

Europa Liberă: Dar la modul general o astfel de formulă de testare a cunoștințelor cum sunt examenele de absolvire este la modul real capabilă să evalueze cunoștințele elevilor și să dea un tablou real al întregului proces de educație?

Svetlana Turceak: „În legătură cu acest subiect, al relevanței examenelor de absolvire a școlii, există un articol foarte interesant al unui academician din Rusia, Maxim Potașnik, în care acesta susține ca există un singur factor care determină calitatea studiilor – calitatea vieții în țara respectivă. Astfel încât aceste examene de absolvire sunt de natură să reflecte această calitate a vieții. Eu însă sunt departe de a da un verdict final.

Pe de o parte, este un sistem bun de evaluare, pentru că sistemul de educație are nevoie de o apreciere independentă. Avem multe întrebări față de cei care predau în școli. Pentru că atunci când nu există o angajare în bază de concurs la ocuparea locurilor vacante de profesori și învățători, în sistem ajung foarte mulți oameni întâmplători. Iar calitatea studiilor este determinată evident în primul rând de cei care predau, de ceea ce se predă și felul în care se predă. Iată de ce o expertiză independentă trebuie să existe. Și aceste examene de capacitate îndeplinesc cu succes această funcție. Aceasta este o primă constatare.

Altceva este că în procesul de pregătire pentru examenele de capacitate există foarte multe devieri. Începe tocirea pe de rost, mai ales la limba maternă și la matematică, acestor obiecte li se acordă o atenție prioritară în detrimentul celorlalte materii. Se pune accent doar pe pregătirea de examenele de capacitate, ceea ce nu este corect, pentru că sarcina nu este de fapt de a trece de examene și a termina școala. Sarcina este de a continua studiile, de a intra la o universitate și așa mai departe. Acestea sunt excese care au caracter și sistemic, și privat.

Pentru mine cel mai important este, începând de la grădiniță și terminând cu școala și universitatea, ca toți cei care predau și toți cei care învață să țină minte că omul trăiește o singură dată. Și este foarte important ca această viață să fie plină de bucuria dezvoltării, de bucuria de a merge mai departe, și nu de nervi și de funcții de control. Noi, în procesul instruirii copiilor noștri, uneori ne propunem să obținem niște rezultate ireale – are nevoie copilul de aceste rezultate sau nu, părinții de multe ori nici nu înțeleg acest lucru. Și astfel noi lansăm acest mecanism în care copilul toată viața trebuie să demonstreze cuiva ceva. Iar apoi se constată că viața a și trecut.

Așa că în goana după rezultatele de la examenul de capacitate este important să nu pierdem obiectivul de bază – calitatea realizării omului în viață. Iată de ce eu mă întreb mereu, atunci când vine vorba despre aceste examene de absolvire, ce se obține de fapt în final, în afară de acea notă pe care o va primi copilul? Ce va mai rămâne în afară de asta? Nota e doar o apă de ploaie. Iar viața copilului în acei 11 ani de școală este de fapt lucrul cel mai important care trebuie să-l pregătească de creșterea personală, de dezvoltare, de autorealizare și de o viață fericită.”

Directorul Centrului obștesc de educație „Dezvoltarea”, Svetlana Turceak, a răspuns întrebărilor corespondentului nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul.

***

Europa Liberă: Departamentul de dezvoltare economică de la Tiraspol a emis o decizie prin care impune prețuri fixe la 100 de categorii de medicamente considerate a fi vitale, începând cu data de 15 februarie, transmit corespondenții noștri din regiunea transnistreană.

Pe lista respectivă au fost incluse medicamentele care sunt cel mai des prescrise pacienților, inclusiv bolnavilor cronici, de către medicii terapeuți sau de către medicii de familie de sector. Potrivit Iuliei Țițilovski, adjuncta departamentului de dezvoltare economică, înainte de elaborarea acestei liste s-au organizat consultații cu participarea furnizorilor de medicamente, cu structurile de control pentru a găsi consens. Potrivit estimărilor responsabililor, medicamentele incluse pe listă se vor ieftini în medie cu 10 la sută.

Însă acest optimism nu este împărtășit de toată lumea. Astfel, corespondenții noștri în regiune îl citează pe reprezentantul unei companii farmaceutice care a vrut să-și păstreze anonimatul care spune că din 1 ianuarie costul certificării medicamentelor s-a ridicat foarte mult. Acest lucru se vede dintr-o decizie a Centrului de control asupra circulației produselor medicale și farmaceutice de la Tiraspol. Astfel, potrivit acelui document, înregistrarea unei singure denumiri de medicament va costa 101,5 ruble transnistrene, sau aproximativ 5,5 euro, iar medicamentele produse în Transnistria – de șase ori mai mult, adică 650,6 ruble transnistrene, sau 35,2 euro.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă și i-au întrebat pe trecători dacă au încredere în faptul că prețurile din farmacii vor scădea și că medicamentele vitale se vor putea cumpăra la prețuri mai accesibile și în cantități suficiente.

- Sunt unele medicamente care costa peste o sută de ruble și pe care ne este greu să le cumpărăm. La aceste medicamente ar fi bine să se facă reducere, nu le acela care și așa sunt ieftine. De exemplu, la Omega 3 – este obligatoriu să luăm acest medicament la vârsta noastră. 115 lei costă – a trebuit să renunț la alte lucruri ca să-l cumpăr.

- Farmaciile sunt afaceri private. Ce om de afaceri va vinde medicamente la prețuri mai jos de cele de procurare? Așa că nu cred că vor fi reduse prețurile. Poate, eventual, la farmaciile care țin de oraș, cele bugetare, care să primească subvenții pentru asta.

- Niciodată nu va fi așa ceva. Conducătorii noștri au pierdut simțul măsurii.

- Cred că dacă va fi adoptată o decizie la nivel de autorități, va fi așa cum trebuie. Pentru că autoritățile care au putere pot influența oamenii de afaceri, furnizorii.

- Aceasta este o afacere, la noi farmaciile sunt în principal private. Nu vor lucra antreprenorii în pierdere. Ar putea reduce prețurile doar dacă eventual ar primi niște subvenții sau facilități fiscale.

- Eu cred că medicamentele vor rămâne scumpe. Pentru că farmaciile sunt afaceri private.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Noul reprezentant special pentru reglementarea transnistreană al președinției în exercițiu al OSCE este fostul ministru italian de Externe, Franco Frattini, fost vicepreședinte al Comisiei Europene. Acesta a declarat, după numirea sa în funcție, că mizează pe un rol pozitiv al Rusiei în reglementarea transnistreană și pe o bună cooperare cu Moscova și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, subliniind că acesta este un bun prieten de-al său.

Franco Frattini
Franco Frattini

Într-un interviu acordat agenției ruse de știri Ria Novosti, Frattini a spus că în viitorul apropiat va vorbi la telefon cu oficialii de la Moscova pentru a coordona prioritățile președinției OSCE, pe care Italia o deține în 2018. „Autoritățile ruse, indiscutabil, joacă un rol primordial în reglementarea transnistreană”, a spus Frattini.

„La timpul meu, în calitate de comisar european, am făcut multe pentru Moldova și pentru apropierea ei de Uniunea Europeană, în special în ceea ce ține de ridicarea vizelor. Și cred că acest lucru mă va ajuta să aduc o anumită contribuție în acest dosar complicat, unde încă mai rămân multe chestiuni nesoluționate”, a declarat oficialul italian.

În opinia sa, în problema transnistreană în viitorul apropiat se poate ajunge la soluții în cel puțin două chestiuni sensibile de pe masa de negocieri – plăcuțele de înmatriculare pentru mașinile transnistrene și libertatea de circulație. Pentru prima problemă Frattini propune modelul italian, aplicat provinciei autonome Bolzano.

„Simbolul acestei regiuni apare pe plăcuțele mașinilor înmatriculate în provincia respectivă. Un astfel de simbol al Transnistriei ar putea apărea pe mașinile moldovenești și în felul acesta ar fi recognoscibile pentru cetățeni”, a declarat Frattini pentru Ria Novosti.

Reprezentantul special al OSCE a mai subliniat că actuala criză instituțională de la Chişinău, generată de controversele acute cu privire la atribuțiile Guvernului și a președintelui Republicii Moldova, ar putea avea un impact negativ asupra reglementării transnistrene.

„Repet, în procesul de reglementare transnistreană este foarte importantă contribuția părții ruse care, sunt sigur, va continua să rămână una pozitivă. Dar nu mai puțin important este să fie depășită criza instituțională care a apărut în Republica Moldova. Dacă vom avea de-a face cu un guvern activ, dar în același timp și cu un președinte care se află într-o situație complicată, acest lucru ne va complica foarte mult sarcina. Mai ales că actual președinte, din câte știu, are relații bune cu Moscova”, a declarat Franco Frattini, subliniind că acest conflict intern trebuie să fie depășit. „Mizez pe flexibilitatea tuturor părților interesate, ceea ce ar corespunde intereselor acestei țări și a poporului ei. Atunci și negocierile cu privire la reglementarea transnistreană, care durează deja de 20 de ani, vor putea fi mișcate înainte”, a mai subliniat fostul ministrul italian de Externe, Franco Frattini, desemnat recent reprezentant special al președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană.

Anul trecut președinția în exercițiu a OSCE a fost deținută de Austria. La sfârșitul anului au fost semnate înțelegeri în cinci dintre problemele care au tensionat relația dintre Chişinău și Tiraspol în ultimele decenii – deschiderea podului de la Gura-Bîcului, reglementarea situației fermierilor moldoveni care au terenuri în regiunea transnistreană, activitatea școlilor cu predare în grafia latină, apostilarea diplomelor de studii transnistrene și asigurarea legăturilor telefonice fixe și mobile între cele două maluri ale Nistrului. Mai mulți experți de la Chișinău au apreciat atunci că aceste qcorduri au fost posibile în urma unor înțelegeri din culise a oligarhilor de la Chişinău și Tiraspol – liderul PD, Vladimir Plahotniuc și șeful holdingului Sheriff, Victor Gușan.

***

O masă rotundă organizată la Paris de un subcomitet al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei va dezbate aspecte legate de soluționarea conflictului transnistrean, anunță site-un oficial al APCE.

Evenimentul, planificat pentru marți, 16 ianuarie, este organizat de subcomitetul responsabil de examinarea conflictelor dintre statele membre, și va găzdui atât reprezentanți ai autorităților de la Chişinău, cât și ai „autorităților de-facto transnistrene” și va dezbate aspectele politice ale procesului de reglementare, se spune în comunicat. Acesta mai precizează că masa rotundă va avea loc în lipsa reprezentanților presei.

Potrivit agendei publicate de site-ul APCE, masa rotundă va începe cu prezentări făcute de reprezentantul special al președinției austriece de anul trecut a OSCE, Wolf Dietrich Heim, și de Luc Pierre Devigne, fostul negociator-șef al UE pe partea economică a Acordului de Asociere. Agenda anunță participarea lui Marian Lupu, șeful delegației moldovene la APCE, și a deputatei comuniste Innei Șupac, ca reprezentant al opoziției. Societatea civilă de pe cele două maluri ale Nistrului va fi reprezentată de directorul Promo-Lex Ion Manoli și de Vlada Lîsenko, fondatoarea Institutului legii și a societății civile de la Tiraspol.

Reprezentanții administrației de la Tiraspol au anunțat prin intermediul presei oficiale că la masa rotundă Transnistria va fi reprezentantă de președintele legislativului local, Alexandr Șcerba, și de șeful departamentului de externe, Vitali Ignatiev, „care au primit invitații personale și vor prezenta poziția Transnistria ca parte egală”.

„Vom putea prezenta un tablou obiectiv al relațiilor noastre cu Republica Moldova. Și sperăm că viziunea noastră va fi acceptată cu echidistanță de parlamentarii diferitor țări, la fel cum Uniunea Europeană ține cont de specificul nostru atunci când vine vorba despre comerțul fără taxe vamale a agenților economici din Transnistria care exportă pe piața europeană”, a spus Alexandr Șcerba, șeful Sovietului Suprem de la Tiraspol.

Iar în cadrul unei ședințe organizate de liderul administrației, Vadim Krasnoselski, acesta a subliniat importanța promovării poziției Transnistriei pe toate platformele posibile. „APCE este o platformă internațională importantă, a subliniat Krasnoselski. Și vreau ca acolo să fie încă o dată punctate principiile independenței noastre. Acum nu e timpul potrivit să se discute despre dialogul politic pentru că de acest lucru nu sunt gata nici Moldova, nici Transnistria. Deocamdată trebuie să se discute despre chestiuni concrete, de soluționarea cărora depinde viața oamenilor”, a subliniat liderul transnistrean.

***

Europa Liberă: În contextul evenimentului organizat de APCE, am solicitat o opinie lui Ion Tăbârță, expert al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul.

Ion Tăbârță: „Este un eveniment destul de controversat. Practic, este un fel de deschidere pentru autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol, este o deschidere spre exterior.

De fapt, anumite semnale de așa gen au fost și anul trecut. Ne aducem aminte de acea vizită a autorităților de acolo la Londra. Adică este clar că, la nivel de diplomație informală, se lucrează pentru ca regiunea transnistreană să fie deschisă spre exterior și să primească, cumva, un fel de reprezentare pe cont propriu în anumite structuri internaționale. Ne aducem aminte și de acele eforturi ale diplomației Federației Ruse de a obține ca regiunea transnistreană să aibă statutul de observator în cadrul Organizațiilor Națiunilor Unite.

Ion Tăbârță
Ion Tăbârță

Dacă să ne uităm la ambalajul acestei întâlniri, atunci participarea părții transnistrene la acest eveniment este legat de semnarea acelor protocoale de la sfârșitul anului 2017, care au fost considerate un succes de proporții din ultima perioadă. Iar acest lucru ar însemna, de fapt, o evoluție pozitivă pentru Republica Moldova, pentru evoluțiile în reglementarea conflictului transnistrean.

Dar, de fapt, Republica Moldova trebuie să fie foarte, foarte atentă, pentru că, de multe ori, observatorii, partenerii externi au avut interesele lor în reglementarea transnistreană, care nu neapărat au fost în concordanță cu interesele Chișinăului. Partenerii externi au nevoie de evoluții pozitive și au nevoie ca acest conflict să fie soluționat, nu neapărat cu respectarea intereselor Republicii Moldova.

De aceea eu sper că diplomația noastră este pregătită, va fi capabilă să facă față. Fostul negociator-șef, domnul Bălan, în anumite situații a reușit să spună un „nu” categoric unor presiuni venite din partea partenerilor de negocieri. Dar vom vedea pe cât este pregătită de aceste negocieri, de aceste discuții actualul, sau noul, negociator-șef din partea Chișinăului în problematica transnistreană.

Din ce am văzut, partea transnistreană, reprezentanții autorităților nerecunoscute de acolo vor să vină cu serioase argumente care să fortifice poziția Tiraspolului privind așa-numita independență a regiunii. În special, se vorbește despre faptul că va fi o argumentare istorică foarte și foarte solidă, pe care trebuie să o prezinte domnul Șcerba. Dar noi ne aducem aminte de anumite acrobații de ordin istoric anul trecut, prin care regiunea transnistreană a încercat să-și argumenteze independența prin faptul că, odată ce Chișinăul a adoptat Declarația de Suveranitate din 23 iunie 1990, în așa mod s-au anulat acele prevederi din 2 august 1940, când a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Adică vor fi argumente istorice aberante de așa gen. Iar eu sper că Chișinăul va ști ce să argumenteze pentru a combate aceste falsuri, inclusiv istorice, care vor veni din partea Tiraspolului.”

Europa Liberă: Exact asta vroiam să vă întreb: cum apar autoritățile de la Chișinău în contextul unor asemenea discuții, mai ales acum, după această schimbare despre care ați amintit și dumneavoastră, când domnul Gheorghe Bălan, care avea o experiență foarte bună în domeniu, a fost înlocuit cu doamna Lesnic, de la Ministerul de Interne, care are ceva experiență în domeniul relațiilor cu Uniunea Europeană și al regimului de vize, dar mai puțin în problematica transnistreană. Există pregătirea necesară pentru a face față unor speculații destul de abile la care se pretează Tiraspolul de obicei?

Ion Tăbârță: „Da, dacă să ne referim la procesul de negociere, orice persoană care trebuie să aibă două calități pentru a face față unei astfel de situații: prima este să cunoască foarte bine dosarul, în cazul dat - dosarul transnistrean desigur, și a doua - să aibă experiență de negociator. Domnul Bălan avea și una, și alta: cunoștea în mici detalii din dosarul transnistrean, plus, nu o singură dată, până chiar a deveni negociator-șef, a participat la negocieri.

Referitor la doamna Lesnic, nu știm deocamdată cât de bine cunoaște dumneaei dosarul transnistrean. Vreau să cred că, între timp, l-a studiat foarte și foarte bine. Însă referitor la a doua componentă este cert că dumneaei nu are niciun fel de experiență în a negocia dosarul transnistrean. Ori aici într-adevăr, cumva, face și Chișinăul, cel puțin în aparență, să pară vulnerabil.

Dar bine, acestea sunt doar anumite precondiții. Deja anumite rezultate mai concrete le vom vedea după ce se va desfășura acest eveniment.”

Europa Liberă: Domnule Tăbârță, de ce credeți dumneavoastră că ar avea nevoie Tiraspolul de această deschidere către Occident și Uniunea Europeană – vedem că încearcă să fie tot mai prezent pe agenda discuțiilor și are și întâlniri tot mai ales cu ambasadori ai statelor occidentale – dacă declară mereu că se orientează către Federația Rusă?

Ion Tăbârță: „Aici, de fapt, trebuie să luăm în calcul schimbările geopolitice care au intervenit după criza ucraineană din 2014, ceea ce a limitat foarte mult contactele directe dintre Tiraspol și Moscova. În plus, după această criză din Ucraina, Federația Rusă are probleme economice pentru a susține și a alimenta în continuare regimul neconstituțional de la Tiraspol.

Și de aici derivă importanța majoră a substratului economic al acestor discuții. Cunoaștem foarte bine că regiunea transnistreană, după 2014, se află într-o criză economică profundă, iar DCFTA, relațiile cu Uniunea Europeană ar fi acel colac de salvare și ieșire din această situație pentru a putea face față problemelor economice. Ori, dacă să ne uităm la condițiile privind aplicabilitatea DCFTA pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, de la finele anului 2015 Tiraspolul trebuie să se deschidă economic către Chișinău. Ori autoritățile neconstituționale de acolo nu doresc acest lucru. De aici acest activism al lor, de a juca cât mai mult pe cont propriu și de a ocoli Chișinăul.”

Europa Liberă: Și sugestia dumneavoastră care ar fi pentru partenerii occidentali ai Republicii Moldova, care, probabil, au un interes firesc de a înțelege ce se întâmplă în reglementarea transnistreană? Cum ar trebui să acționeze aceștia în așa fel încât să nu accentueze și mai mult tendințele separatiste de pe malul stâng al Nistrului?

Ion Tăbârță: „Chișinăul trebuie să spună partenerilor occidentali că, de fapt, Tiraspolul sau regiunea transnistreană este parte componentă a Republicii Moldova, iar orice contacte internaționale ale Tiraspolului trebuie să meargă via Chișinău. Dar și faptul că orice ocoliri a Chișinăului în relațiile regiunii transnistrene cu exteriorul de fapt este o încălcare a normelor constituționale ale Republicii Moldova și nu respectă interesele ei naționale.”

Europa Liberă: Și partenerii internaționali cum ar trebui să reacționeze la aceste demersuri?

Ion Tăbârță: „Partenerii externi, de fapt, își au interesele lor, acest lucru s-a văzut foarte clar legat de subiectul plăcuțelor, spre exemplu. Însă noi trebuie să ne argumentăm foarte clar poziția noastră și să spunem foarte clar că noi nu avem de gând să cedăm din teritoriul nostru și din normele constituționale sau din, poate ar suna destul de patetic, din suveranitatea statului Republica Moldova. Dacă nu de facto, cel puțin de jure.”

Europa Liberă: Ați ascultat opinia lui Ion Tăbârță, expert al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul.

***

Europa Liberă: La sfârșitul anului trecut autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi care controlează o parte din estul ţării au făcut un schimb de peste 300 de prizonieri. Rezultatul unor negocieri dificile la care a participat Vladimir Putin mai multe săptămâni, această operaţiune a fost un schimb asimetric, prin care 73 de prizonieri deţinuţi în cele două „republici” autoproclamate de rebeli şi 233 din cei peste 300 deţinuţi de autorităţile de la Kiev au fost schimbați.

Schimburile de prizonieri se fac după reguli precise care au fost definite încă din 1929, în cadrul Convenției de la Geneva, reformulată în 1949. Colegii mei Dan Alexe și Alla Ceapai au analizat mai îndeaproape acest fenomen, aruncând o privire și către consecințele conflictului de pe Nistru din 1992.

Dan Alexe: Nu existaseră schimburi de deținuți între Kiev și separatiști în ultimele 14 luni. Ultimul schimb de prizonieri avusese loc în septembrie 2016, când doi susţinători ai Kievului luaţi prizonieri de rebeli au fost eliberaţi în schimbul a patru separatişti.

Schimburile de prizonieri se fac după reguli precise care au fost definite încă din 1929, în cadrul Convenției de la Geneva, reformulată în 1949.

Până la și în al Doilea Război Mondial au existat schimburi de prizonieri, un exemplu puțin cunoscut fiind schimburile regulate de prizonieri între forțele germane și partizanii Iugoslavi. Naziștii și forțele lui Tito, în ciuda brutalității extreme a înfruntărilor lor, creaseră o zonă neutră, singura de acest tip din Europa, în care aveau loc schimburile de prizonieri.

Convenția de la Geneva spune limpede că schimburile de prizonieri sunt asimetrice și exclude necesitatea unui schimb de 1 la 1. Este ceea ce s-a întâmplat în cazul recent al schimbului dintre forțele Kievului și separatiștii din Donbass: Kievul a furnizat 233 de prizonieri contra 73, întrucât nu numărul contează, ci procesul în ansamblu.

Cel mai mediatizat caz de schimburi de prizonieri în Europa a fost cel din timpul conflictului din Cipru, în 1974, când forțele grecești și cele turcești au schimbat un număr aproape egal de prizonieri, cu totul peste 500 de oameni. Schimbul s-a petrecut într-un hotel din capitala divizată, Nicosia, sub supravegherea Națiunilor Unite și a Crucii Roșii.

Mai recent, unele schimburi de prizonieri au avut loc în timpul războaielor din fosta Iugoslavie, precum cel din Bosnia, la încheierea ostilităților dintre croați și musulmani, în februarie 1994.

Mult mai puțin cunoscut este episodul schimbului de prizonieri dintre Rusia și Georgia, la sfârșitul scurtului război din august 2008, când Rusia a ocupat militar regiunea Osetia de Sud din Georgia. A fost de dimensiuni reduse: zece soldați georgieni și șapte ruși (printre care doi piloți de elicopter) și a fost mijlocit de ambasadorul Franței din Tbilisi. Impactul său era menit să fie --și a fost-- mai degrabă mediatic, așa cum e cazul de fapt în foarte multe din aceste situații. Ambele părți au dorit atunci mai degrabă să-i facă plăcere președintelui Franței, Nicolas Sarkozy, care se visa în mediator al conflictului.

***

Alla Ceapai: În Republica Moldova, până la încheierea în vara anului 1992 a fazei fierbinţi a conflictului transnistrean, au avut loc mai multe schimburi de prizonieri între forţele armate de la Chişinău şi grupările paramilitare transnistrene sprijinite de Armata a 14-a a Federaţiei Ruse.

Primele schimburi au avut loc în decembrie 1991, după atacul transnistrean asupra Comisariatului de poliție din Dubăsari, care a generat o luptă, în urma căreia patru polițiști moldoveni au fost uciși, îşi aminteşte generalul Anton Gămurari, cel care a comandat dispozitivul Brigazii de poliție cu destinație specială in luptele cu grupările paramilitare transnistrene.

Pe podul de la Dubăsari, noiembrie 1990
Pe podul de la Dubăsari, noiembrie 1990

Tot atunci a avut loc şi cel mai de rezonanţă schimb, spune Gămurari: „Atunci când au fost arestaţi poliţiştii pe data de 13 decembrie 1991 şi duşi la Tiraspol şi maltratați acolo, ei au fost schimbaţi pe generalul Iakovlev, fostul comandat al Armatei a 14-a, care fusese reţinut de o grupă operativă a securităţii noastre. El a fost schimbat. În afară de aceasta, toţi cei pe care noi i-am luat atunci în prizonierat în lupta de pe podul de la Dubăsari pe data de 13, i-am schimbat pe alţii tot ai noștri polițiști”.

Şi în faza fierbinte a războiului de pe Nistru, generalul Gămurari a coordonat un schimb de prizonieri.

Anton Gămurari: „La Tighina eu am schimbat unul la unul – 19 oameni de-ai separatiștilor pe soldații noștri carabinieri care au nimerit în prizonierat în cetate. Acolo au nimerit 19, dintre care 3 au fost împușcați şi restul 16 eliberați.”

Gen. Anton Gămurari (centru), la o ceremonie la Memorialul Eternitatea în amintirea războiului din 1992 de pe Nistru
Gen. Anton Gămurari (centru), la o ceremonie la Memorialul Eternitatea în amintirea războiului din 1992 de pe Nistru

L-am întrebat cum se ajungea la aceste decizii şi în ce condiţii se agreau aceste schimburi de prizonieri:

Anton Gămurari: „Erau nevoite. Se făceau nu atât din considerente politice, cât din necesitate pentru că prea mari figuri erau, acelaşi general Iakovlev. În afară de aceasta poliţiştii noştri au fost reţinuţi, arestaţi, maltrataţi ilegal. Asta afecta în principiu atitudinea comunităţii internaţionale faţă de regimul de la Tiraspol. Mai ales că în iunie deja a fost arestat grupul lui Ilaşcu. S-a putut şi acolo ceva de făcut, dar autorităţile noastre nu am mers până la capăt.”

Fostul lider al Frontului Popular din Tiraspol, Ilie Ilaşcu, a fost eliberat abia în 2001. În anul 1993 el a fost condamnat la moarte de autoritățile autoinstituite de la Tiraspol. Ceilalți membri ai grupului au ieșit din închisoare între anii 2004 şi 2007 după intentarea unui proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Rapoarte ale organizaților neguvernamentale şi anchete ziaristice relatează anual despre persoane răpite, inclusiv de pe malul drept al Nistrului şi duse forţat în regiunea transnistreană. Comunitatea jurnaliştilor de investigaţie Rise Moldova scria în august că milițienii transnistreni fac incursiuni în mod sistematic pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, de unde sechestrează foști funcționari în administrația locală si oameni simpli. Victimele sunt de multe ori torturate pentru a recunoaște anumite infracțiuni. În investigaţie se mai spune că unele operațiuni de răpire ar fi fost desfășurate cu suportul operativ al organelor de forță ale Republicii Moldova, deşi oficial, colaborarea cu organele neconstituționale din regiunea transnistreană este considerata drept nelegitimă.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG