Linkuri accesibilitate

Speranțele OSCE și replica Tiraspolului


În timpul exercițiilor „antiteroriste” ale GOTR și forțelor separatiste transnistrene

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

OSCE a salutat la reuniunea sa anuală de la Viena ceea ce a numit „realizările substanțiale” în reglementarea transnistreană pe parcursul anului 2017. Opiniile experților însă rămân împărțite în privința ultimelor înțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol în chestiuni ce au creat tensiuni de-a lungul anilor între cele două maluri ale Nistrului.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Speranțele OSCE și replica Tiraspolului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Consiliul ministerial al OSCE a cerut vineri la Viena „reglementarea pașnică, cuprinzătoare și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional”. În declarația finală a reuniunii de pe 7 - 8 decembrie se vorbește despre necesitatea adoptării unui statut special pentru regiunea transnistreană și este salutat „progresul înregistrat în soluționarea problemelor actuale de pe agenda negocierilor”. La sfârșitul lunii trecute, Chișinăul și Tiraspolul au semnat câteva protocoale care vizează, între altele, funcționarea școlilor cu predare în baza grafiei latine din regiunea transnistreană și oficializarea la Chișinău a diplomelor de studiu din stânga Nistrului.

Într-un comentariu la declarația ministerialei OSCE, administrația de la Tiraspol a repetat că nu acceptă o altă soluție politică decât recunoașterea independenței autoproclamate a regiunii transnistrene. Tiraspolul a cerut actorilor internaționali implicați în reglementarea conflictului să se concentreze mai ales pe soluționarea problemelor umanitare și pe crearea unui mecanism de garanții privind implementarea deciziilor, aspecte asupra cărora insistă și reprezentanții Federației Ruse.

La reuniunea OSCE, ministrul de externe Andrei Galbur a prezentat din nou cererea Republicii Moldova privind „retragerea completă a forțelor militare ruse” din stânga Nistrului. „Republica Moldova rămâne profund preocupată de prezenţa ilegală continuă a trupelor militare străine pe teritoriul său”, a spus Galbur. Șeful diplomației moldovene a repetat și cererea inițierii discuțiilor pentru transformarea actualei operaţiuni militare de menţinere a păcii într-o misiune civilă sub mandat internaţional. Chișinăul cere Moscovei să-și retragă cei peste 1000 de militari din Grupul Operativ de Trupe Ruse, care nu are un statut reglementat, nu și pacificatorii ruși care au fost desfășurați în regiune în baza acordului de încetare a focului din 1992.

Andrei Galbur, în timpul ministerialei OSCE
Andrei Galbur, în timpul ministerialei OSCE

Grupul Operativ de Trupe Ruse a desfășurat un nou exercițiu militar împreună cu structurile de forță ale regiunii transnistrene a Republicii Moldova, a anunțat, joi, serviciul de presă al Districtului militar vestic al Federației Ruse. Pentru prima dată însă aceste antrenamente au avut loc la depozitele militare de la Cobasna. La exerciții au participat peste 130 de militari și tehnică blindată. Potrivit legendei, teroriștii au acaparat un depozit de muniții, luând ostateci, iar militari din grupuri cu destinație specială i-au neutralizat. La depozitele militare de la Cobasna din apropiere de orașul Râbnița se mai păstrează circa 20 000 de tone de muniții rusești, în mare parte inutilizabile. Moscova spune că în ciuda angajamentelor făcute, nu le poate evacua sau distruge din cauza opoziției Tiraspolului.

Blindate rusești
Blindate rusești

La Chişinău a fost inaugurat Oficiul de Legătură al Alianței Nord-Atlantice. La ceremonia de pe 8 decembrie, secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, a spus că Alianța „respectă pe deplin neutralitatea, independența și suveranitatea Moldovei”. Un comunicat al NATO o mai citează pe Gottemoeller spunând că evenimentul reprezintă „punctul culminant al celor aproape 25 de ani de parteneriat” între Alianță și Republica Moldova, un parteneriat benefic pentru ambele părți. Prezent la ceremonie, premierul moldovean Pavel Filip a afirmat că acei care invocă statutul de neutralitate pentru a protesta față de deschiderea biroului NATO, inclusiv președintele Igor Dodon, trec sub tăcere aflarea ilegală a trupelor străine în stânga Nistrului. NATO spune că biroul de legătură din Chișinău va avea angajați civili și va sprijini dialogul și cooperarea între părți.

La microfon Radu Benea, continuăm sinteza știrilor la Radio Europa Liberă.

La Moscova a avut loc un forum al oamenilor de afaceri din Rusia și din regiunea transnistreană. Potrivit responsabilului de economie de la Tiraspol, Serghei Obolonik, una din principalele teme de discuții a fost crearea în Transnistria a unor centre de colectare, păstrare și comercializare a produselor agricole ce ar avea cerere pe piața rusă. Potrivit lui, întreprinderile transnistrene ar putea deveni parte a unor lanțuri comerciale ale unor holdinguri mari sau ale unor monopoliști din Rusia prin participarea la capitalul lor de investiții. Unul din avantajele acestor lanțuri corporative, a spus Obolonink, este că exportatorii transnistreni vor putea evita restricțiile impuse de Rusia la importuri și să obțină acces la comenzi de stat. Amintim că Federația Rusă a impus în ultimul deceniu un șir de embargouri exportatorilor din Republica Moldova, în special la vinuri și produsele agricole, embargouri care au afectat și întreprinderile din regiunea transnistreană și i-au determinat pe oamenii de afaceri să se reorienteze spre piața Uniunii Europene, unde beneficiază de un regim de comerț liber. În prezent, peste 70% din exporturile regiunii transnistrene sunt absorbite de Republica Moldova și de țările Uniunii Europene.

Grănicerii din Moldova și Ucraina au realizat, pe 7 decembrie, o primă patrulare în comun pe așa-numitul segment transnistrean al frontierei dintre cele două țări. Un comunicat de presă al Serviciului de grăniceri de la Kiev anunță că patrularea s-a făcut exclusiv pe partea ucraineană a hotarului, pe o lungime de circa 50 de kilometri. Primii care au intrat în serviciu au fost șeful detașamentului de la Movilău, colonelul Iuri Vasilik, și șeful direcției regionale Nord a poliției de frontieră moldovene, colonelul Marin Andronic. În comunicat se mai spune că patrularea în comun pe segmentul central al graniței moldo-ucrainene este o nouă formă de pază a frontierei comune, menită să combată criminalitatea transfrontalieră.

Prima patrulă moldo-ucraineană la frontiera comună
Prima patrulă moldo-ucraineană la frontiera comună

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Așadar, una din declarațiile ministerialei din acest an a OSCE, care a avut loc în zilele de 7 și 8 decembrie la Viena, este dedicată problemei transnistrene și menționează în termeni elogioși „progresele înregistrate în reglementarea transnistreană”. Despre stadiul actual și perspectivele negocierilor, Lina Grâu a stat de vorbă cu politologul de la Chișinău, fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țăranu.

Europa Liberă: Credeți că declarația ministerialei OSCE este un semnal bun pentru anul viitor, pentru careva progrese care se vor întâmpla în reglementarea transnistreană pe viitor?

Anatol Țăranu: „Pe parcursul mai multor ani procesul de reglementare politică a conflictului transnistrean stagnează. OSCE practic de la începuturi este parte a procesului de reglementare. E firesc faptul că oficialii OSCE sunt tentați să prezinte orice mișcare înainte în problema reglementării ca un succes, în așa fel explică și dând apă la moara OSCE-ului în sensul că există un raționament anumit în participarea OSCE-ului în reglementarea politică.

Anatol Țăranu
Anatol Țăranu

Dar, chiar dacă se înregistrează anumite progrese de ordin secundar, în linii mari reglementarea politică continuă să stagneze. Fiindcă, de fapt, tot ceea ce s-a realizat în ultimul timp, îndeosebi pe ultima sută de metri, atunci când au fost semnate aceste patru protocoale, noi asistăm doar la soluționarea unor probleme de ordin local, fără ca să fie abordată problema fundamentală a reglementării politice, și anume elaborarea și discuția pe marginea statutului special al Transnistriei în componența Republicii Moldova.

Din acest punct de vedere, această atitudine laudativă a OSCE-ului într-un fel este de înțeles, este explicabilă, dar ea, din păcate, nu reflectă un progres adevărat, masiv, simțitor în ceea ce privește reglementarea politică în Transnistria.

Eu cred că continuăm să ne aflăm în faza stagnării, în faza înghețării conflictului și chiar dacă aici sunt înregistrate succese de ordin local, asta puțin ce dă pentru soluționarea capitală a conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Domnule Țăranu, reprezentantul special al președinției austriece a OSCE, Wolf Dietrich Heim, a fost în mai multe vizite în Republica Moldova și în cadrul ultimei, din septembrie, nu părea foarte optimist în ceea ce privește ceva mișcări din loc sau semnarea unor documente, lucruri pe care le-am văzut că s-au întâmplat ulterior. Dumneavoastră cum vă explicați această schimbare care s-a produs pe ultima sută de metri?

Anatol Țăranu: „A fost rezultatul unui efort cumulativ, a unei acțiuni întreprinse de mai multe țări ale OSCE. Pur și simplu, sub președinția austriacă s-a fructificat acest efort depus pe parcursul a mai mulți ani.

Ne aducem aminte că semnarea acestor patru protocoale, de fapt, se înscrie în acel document semnat la Berlin în 2016 și acest lucru era, hai să spunem așa, un rezultat sau un efort al diplomației germane a OSCE. În fond, există această competiție între diverse țări atunci când dețin președinția rotativă a OSCE.

Dar, repet încă odată, chiar dacă sunt înregistrate niște succese locale, chiar dacă președinția austriacă poate să se laude cu aceste patru protocoale care au fost semnate între Chişinău și Tiraspol și ele pot fi puse, capitalizate, de formatul 5+2, în realitate o mișcare substanțială pe dimensiunea reglementării politice nu s-a produs. Nimic nu vorbește despre faptul că părțile sunt gata să negocieze statutul special. Dar, de fapt, asta este problema de bază care trebuie să anime toate părțile care sunt implicate în reglementarea politică în Transnistria.”

Europa Liberă: Din punctul dumneavoastră de vedere, de ce este nevoie ca un progres real să aibă loc în procesul de negocieri în formatul 5+2 și dacă acest progres, în actualele circumstanțe, ar fi unul favorabil unui stat Republica Moldova integru, suveran, independent?

Anatol Țăranu: „La etapa actuală este imposibil să obținem o reglementare politică în Transnistria, în conjunctura internațională actuală, să obținem o reglementare politică care să fie conformă intereselor fundamentale ale Republicii Moldova.

Din acest punct de vedere, eu nu aș sfătui factorii de decizie din Republica Moldova să forțeze problema reglementării politice la nivelul elaborării unui statut special. Nimic nu vorbește despre faptul că Rusia este gata să accepte o soluție care ar putea să satisfacă Republica Moldova.

Și, în aceste condiții, mă tem că dacă noi am accepta să purcedem la discuțiile pe marginea statutului special, partenerii noștri occidentali, de dragul bifării soluționării politice, ar putea să forțeze mâna și să facă ca Republica Moldova să accepte anumite cedări, repet încă o dată, neconforme intereselor noastre naționale.

Eu cred că noi trebuie să așteptăm o conjunctură internațională mai favorabilă pentru a merge pe calea elaborării statutului special și pentru a merge pe calea începerii negocierilor nemijlocite privitor la statutul special al Transnistriei.”

Europa Liberă: Domnule Țăranu, eu am avut impresia că în ultima perioadă Rusia este cvazi-absentă la aceste negocieri. Impresia este că stă în umbră și nu are o poziție atât de activă cum eram obișnuiți să o auzim: să avem luări de poziții, reacții la orice se întâmpla în jurul Transnistriei. Cum vă explicați acest lucru?

Anatol Țăranu: „Eu cred că explicația trebuie s-o căutăm în faptul că Rusia, tot mai mult și mai mult, nimerește într-o izolare internațională. Ea are probleme foarte serioase în relația cu partenerii occidentali și, din acest punct de vedere, ea deloc nu are nevoie de un nou punct nevralgic care încă și mai mult ar complica aceste relații.

De aici și vine faptul că Rusia a ocupat această poziție, hai să spunem așa, liniștită. Dar ea nu pierde nimic: ea întotdeauna păstrează pârghiile de influență asupra Tiraspolului, care, de fapt, vociferează poziția Rusiei în toată plinătatea sa.

Rusia, în procesul de reglementare politică în Transnistria, are două microfoane de la care poate să vorbească: propriul microfon și microfonul Transnistriei. Din acest punct de vedere, Rusia poate întotdeauna să recurgă la tactica aceasta de tăcere, fiind ferm convinsă că poziția ei va fi expusă de către Tiraspol.”

În timpul aplicațiilor de la Cobasna
În timpul aplicațiilor de la Cobasna

Europa Liberă: Domnule Țăranu, eu am mai auzit, tot în zona expertizei, opinia potrivit căreia în cazul semnării acestor patru protocoale Tiraspolul a fost nevoit să meargă la anumite concesii, cel puțin să-și tempereze poziția foarte tranșantă de altă dată din cauza problemelor economice care există acolo și a faptului că Rusia nu se grăbește să susțină ieșirea din criză a regiunii, că n-ar mai veni bani din Federația Rusă în Transnistria. Credeți că poate fi asta o explicație? Sau există alte subtexte în această situație?

Anatol Țăranu: „Eu cred că motivul economic nu este ultimul atunci când încercăm să găsim explicația acestui deznodământ prin care s-a produs semnarea acestor patru protocoale.

Rusia cu adevărat nu are mari posibilități economice să ajute Transnistria și atunci ea preferă ca Transnistria, cumva, să mențină relațiile cu Uniunea Europeană, cu Republica Moldova și, în așa fel, să-și rezolve singură sau, cel puțin să-și rezolve parțial de una singură problemele economice și, în așa fel, să micșoreze presiunea asupra bugetului Federației Ruse.

Dar eu cred că mai există un motiv foarte serios care trebuie să fie luat în considerație: de ce aceste patru protocoale au fost semnate în această perioadă? Și aici eu cred că aceste motive sunt de natură electorală: în Rusia se așteaptă alegerile președintelui, Rusia este cointeresată ca Putin să înregistreze careva succese în plan internațional, având în vedere toate căderile Rusiei din ultimul timp, embargoul împotriva Rusiei. Ei ar putea să spună că, iată, acolo unde noi suntem principalii moderatori ai procesului de reglementare, în Transnistria, acolo se înregistrează progrese. Asta cade bine pentru campania electorală a lui Putin.

În același timp, și în Moldova se așteaptă o campanie electorală anul viitor și guvernarea de la Chișinău este cointeresată, într-un fel, să se manifeste activ pe tărâmul reglementării politice și să spună că, iată, noi avem anumite succese diplomate și care, iarăși, nimeresc ca un plus în pușculița electorală a Partidului Democrat, în primul rând, și al guvernării per ansamblu.

Eu cred că problemele economice, dar și cele electorale împreună constituie motivele adevărate ale acestei deschideri care a fost înregistrată în ultimul timp pe dimensiunea transnistreană a reglementării.”

Europa Liberă: Practic, Partidul Democrat a preluat, cumva, drapelul reglementării transnistrene, l-a confiscat Partidului Socialiștilor și în special președintelui Igor Dodon, care se lansase foarte puternic cu întâlniri cu Krasnoselski, cu declarații spectaculoase privind federalizarea. Deci, cumva Dodon preluase acest subiect transnistrean. Acum PD-ul pare să fi preluat inițiativa. În acest context, mă gândeam la aceste recente informații care veneau de la Moscova cu privire la deschiderea unui dosar penal pe numele lui Vlad Plahotniuc. Credeți că lucrurile sunt legate într-un fel și ar putea aceste aspecte avea consecințe asupra negocierilor pe Transnistria? Sau este exagerată, totuși, paralela?

Anatol Țăranu: „Da, eu cred că e puțin exagerată din simplul motiv că rușii au interesele lor, am vorbit despre aceasta, să înregistreze anumite progrese pe dimensiunea transnistreană, tot așa cum și Chișinăul. Chiar dacă rușii foarte bine înțeleg că guvernarea de la Chișinău ca și cum fură realizările lui Dodon în acest domeniu, ei, totuși, se conduc, mai degrabă, de interesele lor locale, adică de interesul electoral al lui Putin. Ei sunt gata să cedeze sau, cel puțin, să-l sacrifice pe Dodon din acest punct de vedere.

Prin asta se explică faptul că rușii, tacit, au acceptat anumite plusuri în reglementarea politică în Transnistria să fie culese de Partidul Democrat, în detrimentul lui Dodon, foarte bine înțelegând că, de fapt, la Chișinău politica este determinată de majoritatea parlamentară și de Partidul Democrat, iar Dodon din acest punct de vedere mai degrabă este un statist.

Interesul personalizat al Moscovei în acest sens a fost acela care a determinat presiunea care a fost exercitată de ruși asupra Tiraspolului ca el să accepte semnarea acestor protocoale, în detrimentul liniei politice pe care Tiraspolul a avut-o în trecut.”

Europa Liberă: Pentru 2018 vedeți și alte chestiuni tehnice rezolvate sau poate chiar ceva progrese pe zona negocierilor politice?

Anatol Țăranu: „Au mai rămas acolo, din protocolul de la Berlin, câteva chestiuni care încă nu au fost soluționate, ele ar putea să fie realizate în anul 2018. Dar eu cred că acest lucru s-ar putea să se întâmple doar până în martie, când în Rusia vor avea loc alegeri prezidențiale.

După martie, când președinte va deveni iarăși Putin, este ca și un fapt împlinit, eu cred că rușii, Moscova, vor pierde mimarea acestor succese pe dimensiunea transnistreană. Și mai departe, după luna martie, este puțin probabil să fie înregistrate succese noi. Dar numai în condițiile în care Republica Moldova nu va face cedări în detrimentul intereselor sale.”

Europa Liberă: Opinia politologului de la Chișinău, Anatol Țăranu, fost negociator în chestiunea transnistreană și ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă.

***

Europa Liberă: Cum se văd în regiunea transnistreană ultimele evoluții? Lina Grâu a discutat cu directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun:

Europa Liberă: Cum vi se pare declarația ministerialei OSCE? Nu este aceasta exagerat de optimistă?

Anatoli Dirun: „Nu, nu cred că este exagerat de optimistă. Din contra, aceasta reflectă faptul că părțile în ultimii ani au ajuns la o soluție de compromis reciproc, când și partea moldovenească, și cea transnistreană califică înțelegerile semnate drept succes pentru ambele părți.

Pe de altă parte, pentru OSCE este un mare pas înainte, mai ales pe fundalul anilor trecuți și a faptului că problematicii transnistrene i-a fost consacrată o declarație separată. Astfel OSCE a avut ce raporta. Și putem felicita organizația.

Anatoli Dirun
Anatoli Dirun

Asta, chiar dacă partea transnistreană are o atitudine sceptică față de participarea și meritele Austriei, ca țară care deține președinția OSCE, la negocierea acestor înțelegeri.

Așa că putem spune că este o realitate care a fost reflectată în declarație – faptul că a fost atins un progres față de anii precedenți.”

Europa Liberă: În legătură cu înțelegerile din ultima perioadă – deschiderea podului și semnarea celor patru protocoale – au fost mai multe discuții, iar unii experți afirmau că Transnistria a trebuit să facă cedări, având în vedere că situația economică a regiunii este foarte dificilă și din Rusia bani nu vin pentru a ajuta regiunea să iasă din criză. Există vreo doză de adevăr în aceste afirmații? Se poate vorbi despre cedări, sau Dvs. vedeți altfel această situație?

Anatoli Dirun: „Eu nu aș califica aceste lucruri drept cedări. Aș prefera să spun că este un compromis rezonabil, având în vedere că situația social-economică din Transnistria este departe de a fi ideală, nu poate fi nici măcar numită optimă, există multe semne de întrebare în legătură cu asta. Și nimeni nu ascunde aceste lucruri, inclusiv executivul vorbește deschis despre problemele care există în economie.

Dar un fapt împlinit este și altă tendință care există în economia Transnistriei – este vorba despre consolidarea influenței pieței europene și a UE din punctul de vedere al integrării economice a întreprinderilor din Transnistria, a economiei Transnistriei, cu piața europeană. Iată de ce nu putem exclude că pentru a păstra această piață, în contextul înțelegerilor economice care există între Tiraspol și Bruxelles, părțile au reușit să se audă reciproc.

Tiraspolul și-a păstrat și pentru anul 2018 dreptul de a face comerț cu UE, chiar dacă deocamdată nu există o decizie oficială, doar niște declarații destul de pozitive. Adică Tiraspolul a menținut pentru încă minim un an acest status-quo în regimul comercial cu UE.

Pe de altă parte, colegii europeni văd că există voință politică de a se alinia la acele schimbări care sunt necesare menținerii pieței europene.

Dar această ajustare la schimbări nu vizează aspectele politice legate de statutul Transnistriei. Adică pentru noi statalitatea și suveranitatea noastră sunt noțiunile de bază de la care pornesc negociatorii.

Așa că eu nu aș pune această problemă în legătură cu faptul că bani sunt mai puțini, că Federaţia Rusă a început să transfere mai puțin și din acest motiv cineva a mers la cedări. Nu, există niște realități la care trebuie să reacționăm și eu consider că anume din aceste raționamente a și reieșit conducerea Transnistriei.”

Drapelul rusesc, arborat pe podul de peste Nistru, lângă Tiraspol
Drapelul rusesc, arborat pe podul de peste Nistru, lângă Tiraspol

Europa Liberă: Ați spus că Transnistria a păstrat pentru minim încă un an status-qvo-ul în comerțul cu UE. Ați putea deschide parantezele – despre ce este vorba?

Anatoli Dirun: „Noi știm că în 2016 a fost semnat un acord de comerț cu UE - știm de lucrul acesta din sursele deschide de informare. Transnistria a semnat un acord separat pe lângă Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și UE care dădea posibilitate Transnistriei să-și păstreze dreptul de a face comerț liber cu UE. E un document pe care nu l-a văzut prea multă lume.

Iar pe parcursul acestui an au avut loc negocieri destul de intense – responsabili de la Bruxelles au venit de mai mult ori la Tiraspol. Și a fost pună la punct o foaie de parcurs dintre Tiraspol și Bruxelles pentru îndeplinirea angajamentelor pe care și le-au asumat părțile, în special Transnistria.

Putem vorbi doar despre obligațiile care au devenit cunoscute prin intermediul mass mediei. Judecând după schimbările care s-au produs în cadrul legislației vamale, judecând după faptul că Transnistria nu mai ridică problema pe care a pus-o tranșant pe parcursul anului legată de posturile comune de control ale Republicii Moldova și Ucrainei pe segmentul transnistrean al frontierei, se poate spune că există un anumit compromis și Transnistria a făcut un pas în întâmpinare pentru a depăși situația care s-a creat.”

Europa Liberă: Dle Dirun, să revenim la acele patru protocoale semnate între Chişinău și Tiraspol. Ați vorbit despre un compromis rezonabil. De ce acest compromis s-a produs acum? La Chişinău au fost voci care au spus că la mijloc este o înțelegere – formală sau informală – la nivelul oligarhilor. Adică Vlad Plahotniuc la Chişinău și șeful holdingului Sheriff Victor Gușan de la Tiraspol s-au înțeles și astfel a devenit posibilă semnarea acestor protocoale.

Anatoli Dirun: „Știți cum, uneori se întâmplă într-adevăr momente când totul este pregătit și stelele se aliniază. Eu pot să vă aduc exemplul înțelegerii pentru transportul pe cale ferată dintre Tiraspol și Chişinău care a fost semnată la un moment dat de Șevciuk și Filat – acest document fusese lucrat de mult timp de negociatorii de dinainte de venirea celor doi la putere, încă de pe vremea lui Igor Smirnov. Dar s-au schimbat circumstanțele, s-au schimbat politicienii. Au trecut alegerile și ei au manifestat voință politică și peste schițele tehnice pregătite deja s-a suprapus și decizia politică.

Eu cred că și aici este o situație asemănătoare. Nu putem exclude „conectarea” unor autori suplimentari, scopul fiind ca acest proces să obțină un nou impuls. Dacă vă uitați la lista plătitorilor de impozite din Transnistria, veți vedea că primele locuri sunt ocupate de întreprinderile corporației Sheriff. Și ar fi naiv să se creadă că conducerea companiei a stat de-o parte și nu s-a implicat în procesele de negocieri care țineau de aspectele social-economice pentru Transnistria.

În ce măsură a fost vorba despre contacte directe, nu știu. Vladimir Soloviov a declarat că are astfel de informații. Eu astfel de informații nu am. Dar indiscutabil este că ceva s-a întâmplat și dinamica în ultima o lună și jumătate a crescut și a apărut o viteză suplimentară în procesul de negocieri. Acest lucru se vede și din numărul de documente, și din numărul de întâlniri dintre negociatori, dar și din retorica care este schimbată.

Cred că s-au aliniat statele. Vom vedea ce va aduce anul 2018.”

Europa Liberă: Exact despre anul 2018 vroiam să vă întreb și despre ritmul accelerat al negocierilor. Vedeți vreo posibilitate ca și alte probleme social-economice să fie soluționate anul viitor? În plus, această declarație a summitului OSCE vorbește despre faptul că părțile trebuie să ajungă la negocieri și pe probleme politice și de securitate. Credeți că se va ajunge la aceste chestiuni?

Anatoli Dirun: „Eu nu împărtășesc un optimism prea mare în legătură cu atingerea unor noi înțelegeri. Nu trebuie să uităm că la înțelegerile semnate recent, la cele patru documente, s-au lucrat foarte intens în ultimii câțiva ani. Dacă e să vedem cât timp a fost consumat pentru elaborarea fiecărei decizii – începând cu podurile și terminând cu școlile și apostilarea diplomelor, vom afla că aceste înțelegeri își au rădăcinile încă în anul 2016 sau chiar 2015.

Așa că eu deocamdată nu am motive pentru optimism suplimentar. Ar fi bine să fie soluționată problema plăcuțelor de înmatriculare pentru mașini despre care s-a vorbit, iar problema să fie soluționată între părți la fel în baza unui compromis rezonabil.

Dar de asemenea nu trebuie să uităm despre riscurile crescute la care va fi supus în mod tradițional procesul de negocieri din cauza campaniei electorale din Republica Moldova. În mod tradițional atunci când încep alegerile în Republica Moldova nu se pot aștepta progrese în reglementarea transnistreană. Nimeni dintre jucătorii politici din Republica Moldova nu este dispus să-și asume responsabilități suplimentare în negocierile cu Transnistria.

Cel puțin despre asta vorbește experiența anterioară.”

Europa Liberă: Cum vedeți rolul Rusiei în 2018? Și acolo vor avea loc alegeri, prezidențiale. Acest lucru va influența în vreun fel interesul Rusiei față de reglementarea transnistreană?

Anatoli Dirun: „Unul dintre avantajele pe care le demonstrează partea rusă este atașamentul față de acele garanții despre care Rusia vorbește în ultimii 25 de ani. Iată de ce partea rusă pune, în mod corect, problema garanțiilor pentru realizarea documentelor semnate deja.

Așa că eu cred că în pofida tuturor evenimentelor care se așteaptă în Rusia în 2018 – am în vedere campania electorală – direcția transnistreană se află într-o zonă tradițională de interese și nu ne putem aștepta la o schimbare radicală a poziției Rusiei în calitatea ei de țară garant. În mod sigur o astfel de schimbare nu va exista și asta dă o stabilitate suplimentară în negocieri.”

Europa Liberă: Adică nu credeți că o decizie politică pentru conflictul transnistrean ar putea fi adoptată într-un viitor previzibil?

Anatoli Dirun: „Nu. Nu există premize pentru o soluționare politică, pentru o reglementare politică. Cel puțin până la finalizarea campaniei electorale din Republica Moldova nu putem vorbi despre asta, ar fi prematur.”

Europa Liberă: Apropo despre alegeri – noua lege electorală a Republicii Moldova are rezervate câteva locuri pentru Transnistria. Ce evoluții vedeți în legătură cu această lege și aceste locuri în Parlament?

Anatoli Dirun: „În linii mari de fapt nu s-a întâmplat nimic nou. Dacă clasa politică moldovenească ar fi vrut să vadă reprezentanți din Transnistria în Parlament, nimic nu o împiedica nici înainte să includă în listele electorale ale partidelor reprezentanți ai Transnistriei. Până acum însă nu au existat astfel de precedente, din câte știu.

Așa că faptul că au dat două circumscripții, sau trei – este o decizie a Republicii Moldova și aceasta nu influențează în niciun fel Transnistria și nu contribuie deloc la reglementarea politică a conflictului dintre Tiraspol și Chişinău. Au decis două, după care ne spun că vor fi trei, iar înainte de asta vorbeau despre 25… Așa că ar fi foarte naiv să avem o atitudine serioasă față de toate aceste lucruri. Politica moldovenească este foarte fragmentară, foarte volatilă, schimbătoare. Nu ne vom mira dacă chiar și în timpul campaniei electorale vor fi schimbate regulile de joc, de ce nu – să apară de exemplu un tur doi al alegerilor, pentru că miza este foarte mare. Așa că Transnistria nu este dispusă să ia în serios aceste inițiative ale Chişinăului.”

Europa Liberă: Opinia analistului politic de la Tiraspol, Anatoli Dirun.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG