Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători, sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi la microfonul Europei Libere emisiunea „Dialoguri transnistrene”. Din sumarul ediției:

Chișinăul și Tiraspolul au convenit să redeschidă podul de peste Nistru de la Gura Bîcului. Acesta ar urma să devină funcțional până la sfârșitul lunii. Regiunea transnistreană continuă să depună eforturi pentru a-și lărgi comerțul cu Federaţia Rusă, deși principala piață de desfacere este cea a Uniunii Europene. Și... amintirile unui tânăr fugit din armata transnistreană, într-un film documentar realizat de Europa Liberă.

Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Chișinăul și Tiraspolul au convenit să redeschidă podul de peste Nistru de la Gura Bîcului – Bîcioc. Până la sfârșitul lunii noiembrie, acest pod urmează să devină funcţional, potrivit înțelegerii semnate vineri de reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, Gheorghe Bălan și Vitali Ignatiev. După semnare, șeful Misiunii OSCE în Moldova, Michael Scanlan, a menționat că această zi este una istorică, în care părțile au reușit să ajungă la un acord în beneficiul tuturor. Podul de lângă Gura Bâcului a fost bombardat în anul 1992. În anul 2000 acesta a fost restabilit din fonduri europene, însă niciodată utilizat din cauza unor divergențe dintre Chişinău și Tiraspol. Detalii – pe parcursul programului.

Noile circumscripții electorale (2017) și ce rezultate ar fi adus în alegerile generale din 2014
Noile circumscripții electorale (2017) și ce rezultate ar fi adus în alegerile generale din 2014

Comisia guvernamentală pentru trasarea circumscripțiilor electorale uninominale a transmis miercuri guvernului harta electorală spre aprobare. În ultimul moment, s-a decis crearea a două circumscripții în stânga Nistrului, una pentru raioanele Dubăsari, Camenca, Râbnița și Grigoriopol şi cealaltă pentru raionului Slobozia, orașul Tiraspol și municipiul Tighina. Acest lucru înseamnă că în Parlamentul ales în 2018 vor fi doi reprezentanți ai regiunii transnistrene. În diaspora vor fi create trei circumscripţii şi nu patru cum se intenţiona inițial.

Există șanse pentru reluarea înainte de sfârșitul anului a negocierilor în format 5+2 pentru rezolvarea conflictului transnistrean, se spune într-un comunicat de presă postat pe site-ul guvernului luni, după ce premierul Pavel Filip s-a întâlnit cu reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor. În document se spune că s-a discutat despre progresele făcute pentru deschiderea podului de la Gura Bâcului și pentru recunoașterea diplomelor de studii din regiunea transnistreană. Alte subiecte aflate în discuție sunt „înregistrarea automobilelor din regiunea transnistreană, asigurarea conexiunii telefonice dintre cele două maluri ale râului Nistru, precum și transportarea produselor și mărfurilor pe calea ferată prin regiunea transnistreană”. Negocieri în format 5+2 nu s-au ținut de peste un an de zile.

La Tiraspol a fost organizat sâmbătă un miting cu ocazia sărbătorii numite Ziua unității naționale, care în Federaţia Rusă a înlocuit marcarea revoluției bolșevice din 1917. Participanții la mitingul de la Tiraspol au adoptat o rezoluție prin care susțin operațiunea de pacificare de pe Nistru, condusă de Federaţia Rusă, și spun că această misiune este garanția principală a menținerii păcii, stabilității și securității în regiune. Rezoluția critică de asemenea deschiderea de posturi comune de control la frontiera moldo-ucraineană. Rezoluția va fi expediată liderului rus Vladimir Putin.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Hackerii ruși care au perturbat alegerile prezidențiale americane în 2016 aveau ambiții care depășeau cu mult campania democratei Hillary Clinton, vizând e-mailuri ale unor ofițeri ucraineni, reprezentanți ai opoziției ruse, contractori americani în domeniul apărării și alte mii de ținte de interes pentru Kremlin. Associated Press scrie că pe listă s-ar afla foștii secretari de stat americani John Kerry și Colin Powell, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, miliardarul rus Mihail Hodorkovski, fostul comandat al trupelor americane din Europa, Wesley Clark, Maria Alehina de la Pussy Riot. Conturile tuturor acestor personalități au fost țintele unor atacuri de tip phishing în 2015.

Poliția rusă a arestat sâmbătă zeci de demonstranți naționaliști care au participat la un miting antiguvernamental la Moscova. Protestele au fost organizate de Ziua Națională a Unității, sărbătoare declarată de președintele Vladimir Putin în 2005. Potrivit organizatorilor protestului, peste 70 de protestatari au fost reținuți, după ce poliția nu a permis manifestanților să poarte pancarte. Potrivit televiziunii Dojdi, au avut loc ciocniri între protestatari și poliție. Un marș similar, dar care s-a desfășurat fără incidente, a avut loc în nord-estul Moscovei.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Lina Grâu
Lina Grâu

Europa Liberă: Un pod strategic peste Nistru, în zona localităților Gura Bîcului – Bîcioc, ar putea fi redeschis după un sfert de secol. Redeschiderea podului ar putea scurta distanţa dintre Chișinău şi Odesa. Vineri, Chișinăul și Tiraspolul s-au înțeles în principiu să redeschidă podul luna aceasta, pod distrus în timpul conflictului militar din 1992. Părțile mai trebuie să stabilească ultimele detalii: cine și cum va controla podul și traficul dintre localitățile Gura Bîcului și Bîcioc. Vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Bălan şi negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev au semnat la Chișinău angajamentul ca redeschiderea să aibă loc pe 20 noiembrie. După semnarea înțelegerii, șeful Misiunii OSCE în Moldova, Michael Scanlan, a menționat că această zi este una istorică, în care părțile au reușit să ajungă la un acord în beneficiul tuturor. Are detalii, Tamara Grăjdeanu:

Problema redeschiderii podului de la Gura Bîcului s-a aflat constant pe agenda negocierilor în formatul 5+2, însă din cauza politizării și condițiilor impuse de partea transnistreană, acest lucru nu a fost posibil până acum, notează vicepremierul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan. Ceea ce a mulțumit acum reprezentanții Tiraspolului este faptul că au obținut de la autoritățile statului garanția că acest pod nu va fi utilizat în scopuri militare. În anul 2000, podul dintre cele două localități Gura Bîcului și Bîcioc a fost reconstruit cu fonduri europene, de asta, spune Gheorghe Bălan, nimic nu poate periclita circulația peste Nistru, urmând să se ajungă la un consens doar pe chestiune de monitorizare și securitate:

Gheorghe Bălan: „La momentul de față, în zona respectivului pod, chiar de la început, de când el a fost reconstruit, funcționează posturi de pacificare care sunt prezente atât pe malul stâng cât și pe malul drept. Subiectul redeschiderii tehnice a acestui pod va fi de asemenea discutat în cadrul Comisiei Unificate de Control. În acest sens, avem două săptămâni, timp suficient ca delegațiile să găsească un numitor comun privind repunerea funcțională tehnică a acestui pod și din punct de vedere al securității.”

Podul de la Gura Bîcului ține de traseul internațional Chișinău-Odesa, redeschiderea acestuia urmând să scurteze distanța spre aceste direcții. Despre impactul acestei decizii a vorbit și negociatorul din partea Tiraspolului, Vitali Ignatiev, în opinia căruia, după atingerea unui consens pe acest subiect, ar trebuie reluate discuțiile și pe alte probleme:

Vitali Ignatiev: „Este un element important de interacțiune, orientat către dezvoltarea infrastructurii logistice și de transport, precum și a legăturilor economice. Noi sperăm că este primul pas important spre soluționarea întregului complex de probleme și întrebări legate de transport, logistică, de libertatea de circulație, inclusiv a automobilelor și a persoanelor.”

Reprezentantul Tiraspolului a mai insistat pe nevoia reluării negocierilor în formatul 5+2 pentru soluționarea problemelor cu caracter social, umanitar și economic. Ultima întâlnire în acest format a avut loc în iunie 2016 la Berlin, atunci când părțile au convenit să rezolve o serie de probleme, între care apostilarea actelor de studii eliberate de instituţiile de învăţământ din stânga Nistrului, traficul internațional al autoturismelor cu plăcuțe de înmatriculare eliberate la Tiraspol și restabilirea legăturii telefonice. Președinția austriacă a OSCE condiționează însă reluarea negocierilor cu discuțiile despre statutul politic al regiunii transnistrene, remarcă Ion Leahu, fost reprezentant al Moldovei în Comisia Unificată de Control, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Gheorghe Bălan
Gheorghe Bălan

Deși procesul de negocieri a intrat în impas, la nivelul grupurilor de lucru discuțiile continuă, însă fără a se ajunge la înțelegeri definitive, așa cum se întâmplă bunăoară pe subiectul admiterii în traficul internațional a automobilelor din stânga Nistrului, mai spune Gheorghe Bălan:

Gheorghe Bălan: „Chișinăul insistă pe necesitatea înregistrării tuturor acestor mijloace la oficiile Registru, după care vor putea beneficia de toate plusurile circulației libere în străinătate ca fiind mijloace de transport oficiale dintr-un stat semnatar a Convenției de la Viena. În cazul dat, aici e discuția principală, Tiraspolul insistând pe alte forme de luare la evidență a acestor mijloace de transport și grupul de lucru continuă să caute soluții pentru această problemă.”

Și reprezentatul Chișinăului, și cel al Tiraspolului au căzut de acord că până la sfârșitul acestui an ar putea fi organizată o rundă de negocieri în formatul 5+2, premisa cea mai importantă fiind redeschiderea podului de la Gura Bîcului, programată pentru 20 noiembrie în decizia protocolară semnată astăzi de negociatori.

***

Europa Liberă: Un comunicat de presă al Guvernului de la Chişinău anunță că potrivit înțelegerii semnate vineri, părțile, adică Chişinăul și Tiraspolul, vor solicita suport financiar partenerilor internaționali în formatul de negocieri „5+2” pentru realizarea lucrărilor de reparație, restabilire a parametrilor de exploatare și îmbunătățire a infrastructurii rutiere a podului.

De asemenea, părțile au convenit ca podul de la Gura Bîcului să nu fie utilizat în scopuri militare și au confirmat că se vor abține de la orice acțiuni de acest gen.

„Repunerea în circulație a podului pe care trece magistrala internațională M14 va oferi posibilitatea relansării liberei circulații a persoanelor, mijloacelor de transport și a bunurilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Totodată, măsura va facilita activitatea agenților economici și va stimula dezvoltarea mediului investițional”, se spune în comunicatul Guvernului de la Chişinău.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, OSCE, care este unul dintre mediatorii în formatul 5+2, a salutat printr-un comunicat înțelegerea la care au ajuns Chişinăul și Tiraspolul.

Potrivit comunicatului, reprezentantul special al președinției austriece a OSCE, ambasadorul Wolf Dietrich Heim a declarat că semnarea deciziei „este un semnal bun pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului” și deschide o arteră crucială de transport civil, poate îmbunătăți comerțul și ajută la construirea încrederii dintre părți. „Este un succes în egală măsură a celor două părți și a partenerilor internaționali în formatul 5+2. Noi sperăm că acest lucru va facilita pașii viitori și avem în vedere și organizarea unei întâlniri 5+2 la Viena”, a mai declarat reprezentantul special al OSCE.

***

Europa Liberă: Administrația de la Tiraspol a anunțat că a semnat un protocol de colaborare cu Serviciul vamal de la Moscova menit să simplifice comerțul regiunii transnistrene cu Rusia. Schimbul de informații dintre Serviciul vamal rusesc și așa-numitul comitet vamal transnistrean ar urma să se facă, de acum încolo, cu regularitate, transmite presa oficială de la Tiraspol, care precizează că înțelegerea a fost semnată la Moscova de șeful vămii transnistrene, Vitali Neagu, și adjunctul Serviciului vamal al Federației Ruse, Andrei Strukov.

Statistica transnistreană susține că în primele nouă luni ale acestui an, comerțul regiunii cu Federația Rusă ar fi crescut cu aproape 50%, cea mai mare cotă revenindu-i industriei producătoare de mașini – 34%, metalelor și producției metalurgice – 20%.

Agenția Novosti Pridnestrovia transmite că la întâlnirea de la Moscova s-a acordat o atenție deosebită aspectelor privind identificarea mărfurilor transnistrene în fluxul exporturilor Republicii Moldova.

Din anul 2006, agenții economici din Transnistria își pot exporta produsele doar în calitate de agenți economici ai Republicii Moldova. Embargourile comerciale pe care Rusia le-a impus Moldovei în ultimul deceniu au lovit, astfel, și în producătorii din regiunea din stânga Nistrului. În această perioadă, exporturile transnistrene spre Rusia s-au diminuat de la circa 70% până la 7%. Concomitent însă companiile din Transnistria beneficiază de preferințe comerciale din partea UE, ceea ce le-a stimulat să se reorienteze spre piața comunitară și piața internă a Republicii Moldova, unde ajung circa 70% din totalul produselor exportate de companiile din regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Un miting a fost organizat la Tiraspol sâmbătă, pe 4 noiembrie, cu ocazia sărbătorii numite Ziua unității naționale, sărbătoare care în Federaţia Rusă a înlocuit marcarea revoluției bolșevice din 1917. Participanții la mitingul de la Tiraspol au adoptat o rezoluție prin care susțin operațiunea de pacificare de pe Nistru, condusă de Federaţia Rusă, și susțin că această misiune este garanția principală a menținerii păcii, stabilității și securității în regiune. În rezoluție este arătată îngrijorarea în legătură cu acțiunile autorităților de la Chişinău care de la tribuna ONU au calificat prezența militară rusă drept „regim de ocupație” și susține că aceste declarații contribuie la „dezghețarea conflictului”. Rezoluția critică de asemenea deschiderea de posturi comune de control la frontiera moldo-ucraineană. Rezoluția va fi expediată liderului rus Vladimir Putin.

Moscova, poliția intervine împotriva participanților la un marș naționalist, de Ziua Unității, 4 noiembrie 2017
Moscova, poliția intervine împotriva participanților la un marș naționalist, de Ziua Unității, 4 noiembrie 2017

Ziua Unității Naționale a fost inițiată de Kremlin în urmă cu peste zece ani pentru a înlocui sărbătorile legate de revoluția bolșevică din 1917. Sute de naționaliști au organizat sâmbătă un protest la periferiile Moscovei, cerând demisia președintelui Putin și a guvernului și impunerea unor reglementări mai stricte pentru imigranți. Vineri, înainte de aceste proteste, Serviciul Federal de Securitate a anunțat că a făcut mai multe arestări ale unor persoane care ar fi plănuit o lovitură de stat în Rusia. Președintele Putin a depus flori la monumentul lui Minin si Pojarski, în Piața Roșie, cei despre care se spune că ar fi fost eroii înfrângerii polonezilor în 1612.

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la revoluția bolșevică, care a fost de facto o lovitură de stat în urmă căreia puterea în Rusia a fost preluată de bolșevici, cu toate consecințele istorice dramatice care au urmat inclusiv pentru țările din vecinătatea Rusiei și din spațiul post-sovietic. Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a-i întreba pe oameni cum apreciază ei evenimentele de acum 100 de ani:

„Nu cred că aceste lucruri trebuie analizate din perspectiva dacă a fost bine sau rău. Este istoria noastră și trebuie să păstrăm memoria. În plus, de ce nu, să fie sărbătoare! Noi avem atât de puține bucurii în viață.”

„Era plin paharul răbdării și oamenii au luptat ca să schimbe ceva. Dar a fost un lucru făcut la fierbințeală – astfel de lucruri nu se rezolvă prin violență. Lucrurile trebuie dezbătute și analizate calm.”

„A fost un lucru inevitabil, spre asta mergea. Condițiile au fost de așa natură – unii au început să trăiască mai bine, alții mai rău, la fel ca și în alte situații când au fost lovituri de stat. Unii au câștigat, alții au pierdut. Sigur că e păcat ce s-a întâmplat cu familia regală, poate că istoria ar fi evoluat altfel, poate că viața ar fi mers în altă direcție…Dar ce a fost, a fost…”

„Trebuie să respectăm tradițiile care ne vin din trecut.”

„Mie mi-ar fi interesant să trăiesc pe vremea Rusiei țariste. Poate că am fi trăit ca în Anglia. Poate chiar mai bine.”

„Unii oameni consideră că este un lucru bun ce s-a întâmplat, alții – că este rău. Cred că dacă nu ar fi fost revoluție mai era încă Rusia țaristă.”

„De pe poziția omului simplu a fost bine pentru popor ca păturile de jos să primească posibilitatea de a face studii, să lupte pentru drepturile lor, să obțină ceva. Dintr-o perspectivă mai globală, Rusia a pierdut în sensul că a rămas fără pătura de intelectuali care fie a plecat, fie a fost represată, exterminată. A pierdut, cred eu, și acel mare pas înainte pe care l-ar fi putut face Rusia într-un sistem capitalist, pentru că ar fi fost alți bani, alte investiții. Și asta ar fi putut construi altfel modelul statului. Dar istoria nu se judecă…”

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută, Europa Liberă a difuzat patru filme documentare despre situația drepturilor omului în regiunea transnistreană. Proiectul se numește Evadare din Transnistria și este susținut de Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova, iar filmele au fost realizate de colega noastră Eugenia Pogor. Filmele povestesc experiența a patru oameni care au ales sau au fost nevoiți, dintr-un motiv sau altul, să părăsească regiunea transnistreană. Difuzăm astăzi varianta audio a primului film – povestea unui tânăr care a fugit din așa-numita armată a regiunii transnistrene, iar acum, dacă ar fi prins, riscă ani buni de detenție pentru ceea ce administrația de la Tiraspol numește „trădare de patrie și divulgarea tainei militare”.

Alexandru Rjavitin: „Mă numesc Alexandru şi acum doi ani am fugit din armată din Transnistria, pentru că acolo era insuportabil.”

Europa Liberă: În august 2015, Alexandru Rjavitin, un locuitor al regiunii transnistrene care a fost înrolat în așa-numita armată a regiunii, a trecut înot Nistrul şi a mers trei zile pe jos până la Chişinău, în uniformă militară şi în şlapi. Acesta povestește experiența prin care a trecut.

Alexandru Rjavitin: „Mergeam, dormeam, mâncam tot ce găseam pe drum comestibil, ce creştea în pomi. Ştiu cum să supravieţuieşti în situaţii complicate. Apa nu a fost o problemă. În fiecare sat luam apă de la fântână. Întrebam cum să ajung la Chişinău. Eram îndrumat. Eram în uniformă militară şi nu prea puteam să mă arăt, pentru că toţi ar fi pus întrebări. În satele din apropiere sunt foarte mulţi transnistreni, de aceea eram atent. Îmi era foarte frică. Eram speriat. Nu ştiam cum voi fi primit aici, ce va fi. Nu ştiam absolut nimic. Eram prima dată în Moldova. Prima şi definitivă.”

Europa Liberă: Tânărul povestește că a rezistat doar trei luni în armata regiunii din stânga Nistrului, din cauza tratamentelor care adesea semănau mai degrabă cu tortura, la care a fost supus atât de superiori, cât și de alți colegi din armată:

Alexandru Rjavitin: „În armata transnistreană, foarte des, soldaţii sunt bătuţi, umiliţi, li se cer bani. E un lucru obişnuit şi se întâmplă în multe unităţi, cu excepţia acelor unde sunt deţinuţi, doar acolo este respectat regulamentul. În rest, în armată domnesc haosul şi dezordinea. Nimeni nu monitorizează situaţia, nu există niciun fel de control. Fiecare om care vine acolo este mai întâi frânt, batjocorit, ca să aducă bani. Sumele diferă de fiecare dată, variază de la 20 de ruble până la nelimitat. Unii au adus şi 100-150 de dolari. Nu-i interesează de unde şi cum vei face rost de bani. Dacă vii fără bani, eşti bătut, obligatoriu.

„Festal” este când pui mâna pe obraz şi eşti lovit fie cu pumnul, fie cu piciorul. Lovitura este absorbită de creier şi doare foarte tare, dar nu rămân vânătăi, urme. Sunt foarte multe feluri de lovituri. Pot să arăt una. Te culci, pui o mână după spate şi eşti lovit cu bocancul în piept cu o asemenea putere încât te răstorni. Bocancul cântăreşte un kilogram şi jumătate. Având în vedere puterea loviturii, e ca şi cum ar fi două tone. Doare foarte tare. Pot, pur şi simplu, să-ţi spargă cutia toracică.”

Europa Liberă: Alexandru mai povestește că doar cei care achită sume importante superiorilor au șanse să aibă parte de un tratament mai acceptabil:

Alexandru Rjavitin: „Estorchează bani efectivul de rând, soldaţi ca şi noi, dar care sunt de mai mult timp în armată. Banii sunt estorcaţi pentru ofiţeri. Ofiţerii îi acoperă. Odată, un băiat s-a plâns unui ofiţer şi pentru asta a fost băgat cu capul în latrină. Practic, omul a fost coborât la cel mai jos nivel. El mereu spăla toalete. Asta era funcţia lui şi gata. Mai mult nu atingea nimic. Mânca dintr-o farfurie separată. Acest lucru era sub control sever.

Europa Liberă: Armata în regiunea transnistreană adesea înseamnă nu doar bătăi și estorcare de bani, ci și tortură, în sensul direct, spune tânărul:

Alexandru Rjavitin: „Aici, pe mână, un soldat mai mare mi-a pus o monedă fierbinte. Când s-a răcit, a smuls-o şi mi-a rămas o cicatrice. A mai trecut cât de cât de atunci. Aici am o cicatrice de la baionetă. Se juca aşa şi m-a tăiat cu acest cuţit. Era beat criţă! Acolo aduci alcool. Când mergi la ţară, trebuie neapărat să aduci o sticlă de votcă. Minimum. Oricum mergi în concediu cu bidonul pentru apă care, de obicei, este umplut cu votcă sau cu spirt, nu contează cu ce. Alcool să fie. Soldaţii beau mult şi îşi băteau joc de noi. Un băiat, ca să înveţe jurământul, a stat pe caschetă. Au răsturnat cascheta, s-a aşezat şi a învăţat aşa toată noaptea. Nu a reuşit să înveţe. Era, practic, imposibil stând aşa. I-au rămas pe fund adâncituri de la caschetă. A fost îngrozitor. Acolo nu sunteţi tratat ca un om până când nu aţi făcut măcar jumătate de an de armată. Dar trebuie să rezistaţi, să răbdaţi tot. E ireal.”

Europa Liberă: După cum arată statisticile, cazul lui Alexandru nu este unic. Odată ajunși pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chişinău, fugarii sunt ajutaţi de o organizaţie neguvernamentală de la Chişinău – este vorba despre Promo-Lex, care oferă atât consultanță, cât și asistență materială celor care au nevoie de ea. Iată ce spune avocatul din cadrul Promo-Lex, Vadim Vieru.

Vadim Vieru, avocat, Asociaţia Promo-LEX: „Există şi alte probe, inclusiv declaraţiile ombudsmanului local, care chiar dacă este un mecanism ineficient, recunoaşte toate relaţiile neregulamentare, tortura care se aplică în unităţile militare, el descrie în rapoartele sale cazuri concrete. Persoanele care vin de acolo, pe lângă faptul că povestesc multe detalii despre cazul lor, ei povestesc şi detalii despre alte cazuri, despre alţi tineri care sunt maltrataţi, dar care aleg să sufere sau chiar ajung să fie omorâţi în astfel de situaţii. Pe lângă faptul că această armată nu putem s-o numim armată, dar este, de fapt, o structură paramilitară ilegală, unde se privează ilegal tinerii de libertate, putem să spunem că în aceasta se realizează şi diferite infracţiuni. O putem califica şi ca grup criminal organizat, având în vedere că scopul, de fapt, este de a estorca cât mai mulţi bani de la tineri.”

Europa Liberă: Alexandru Rjavitin povestește că pe lângă tortură și estorcare de bani, în armata transnistreană se lucrează mult pentru a convinge tinerii că Republica Moldova este cel mai mare dușman al regiunii transnistrene, de rând cu Occidentul, iar mai nou și cu Ucraina.

Alexandru Rjavitin: „Toţi credeau că va începe un război cu Ucraina, deoarece în Donbas este prezentă Rusia. Credeam că va începe războiul cu Ucraina, pentru că Ucraina a început să închidă posturile, a început să verifice graniţele. Dar a venit un căpitan. El purta cu noi discuții, de obicei, şi ne-a spus: „Nu vă faceţi griji, nu va fi război cu Ucraina. Prima ne va ataca Moldova. Moldova este duşmanul”. Acest lucru le este băgat în cap oamenilor încă de la naştere, la toate posturile. Acolo nu există niciun post de televiziune moldovenesc, iar cele ucrainene, pur şi simplu, au fost interzise după ce s-a schimbat conducerea şi are loc o propagandă totală. Se propagă că „Moldova este duşmanul”, „Moldova nu trebuie luată în considerare”, „Dacă va începe un război cu Moldova, trebuie să mergeţi până la capăt, pentru că luptaţi pentru casa voastră”… Dacă ar fi posturi moldoveneşti (de dorit, câteva în limba română, câteva – în rusă), situaţia s-ar îmbunătăţi şi transnistrenii, cred eu, singuri şi-ar dori să se întoarcă în Moldova.

Europa Liberă: Procurorii de la Chişinău au pornit un dosar penal în baza cazului lui Alexandru, dar l-au suspendat pe motiv că nu pot identifica făptaşii. Avocatul Vadim Vieru:

Vadim Vieru: „Noi tot timpul am spus şi credem că există suficiente pârghii, chiar dacă teritoriul de facto nu este controlat, de a pedepsi persoanele care sunt vinovate, având în vedere că, totuşi, persoanele care comit astfel de acţiuni circulă foarte des şi foarte activ pe teritoriul controlat de autorităţile constituţionale, dar pleacă şi în Ucraina, şi în alte state. Respectiv, dacă am aplica toate mijloacele procesuale disponibile, cum ar fi darea în căutare ş.a.m.d., cred că este posibil de a identifica persoane, de a le reţine ca să le poţi audia şi, dacă sunt vinovate, de ce nu, să înaintezi învinuirea şi să trimiţi dosarul în judecată. Problema este, mai degrabă, în instruirea procurorilor, care nu tratează serios astfel de cauze, şi este vorba de influenţa politică, probabil, pe alocuri, unde se încearcă să nu tensioneze cumva situaţia, dar, totuşi, procurorii şi politicienii trebuie să înţeleagă că drepturile omului trebuie să fie protejate indiferent de situaţie. Astfel vorbim de procurori. Iar politicienii, în primul rând, trebuie să înţeleagă că nu au ce căuta în activitatea procurorilor.”

Europa Liberă: Acum, Alexandru nu are acte de identitate, lucrează la negru şi locuieşte într-un centru de găzduire. Situația persoanelor refugiate din regiunea transnistreană nu este una foarte roză în Republica Moldova, inclusiv pentru că statutul lor nu este unul clar reglementat de legislație, spune jurnalistul Serghei Ilcenko, fost deținut în regiunea transnistreană.

Serghei Ilcenko: „Evident, la Chişinău nu ne aşteaptă şi nu ne-a aşteptat nimeni şi nimic. În Moldova nu există o lege care ar atesta că în Moldova sunt persoane intern deplasate, adică Moldova neagă existenţa noastră. 00:34 Această negare are loc din motive pur mercantile, fapt care nu o dată mi s-a spus cu text deschis, la toate nivelurile. Se rezuma la „Sunteţi prea mulţi voi, cei care aţi suferit din cauza regimului transnistrean, şi e mai simplu să vă îngropăm decât să vă ajutăm”. Datorită Promo-LEX, am fost cazaţi într-o instituţie de stat, pe care nu o voi numi pentru a nu-i compromite pe conducătorii ei, pentru că noi stăm acolo ilegal. Conducătorii (îi înţeleg şi pe ei) gem din cauza aflării noastre acolo, spun: „Dacă mâine va veni Curtea de Conturi, ce vom face cu voi?” şi, respectiv, încearcă să ne scoată de acolo, dar, iarăşi datorită Promo-LEX, n-am rămas în stradă.”

Europa Liberă: Iată ce spune și avocatul Vadim Vieru:

Vadim Vieru: „Trebuia să i se ofere anumită protecţie, să i se ofere o cazare temporară. La noi, în Republica Moldova nu avem un cadru normativ care să prevadă aceste proceduri. Acest lucru creează multe situaţii de incertitudine, persoanele nu cunosc care este până la urmă regimul lor juridic, ce drepturi şi ce garanţii suplimentare au ca persoane intern deplasate. Este necesar ca această problemă să fie soluţionată urgent, pentru că avem cazul Ucrainei. Până să înceapă conflictul în Lugansk, Doneţk, inclusiv situaţia cu Crimeea, ei nu aveau, ca şi Republica Moldova, un cadru normativ legat de persoane intern deplasate. După asta, ei au avut o avalanşă foarte mare de oameni cărora trebuia cumva să le fie soluţionate problemele şi ei deja pe parcurs au adoptat acest cadru normativ.”

Europa Liberă: Vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Balan, spune că autoritățile de la Chişinău cunosc problema și oferă sprijin în măsura posibilităților persoanelor care se refugiază din regiunea transnistreană.

Gheorghe Balan: „Astfel de lege nu există în multe state. Ea există în statele care se confruntă cu probleme de ordin de securitate, război sau alt gen de probleme. În Republica Moldova, de asemenea, au existat astfel de probleme anterior, dacă ne aducem aminte de conflictul din 1992 şi valul de refugiaţi, cum se numeau persoanele intern deplasate la momentul respectiv, care au venit practic în majoritatea localităţilor Republicii Moldova şi au primit, la momentul respectiv, şi apartamente, şi un oarecare suport financiar pentru a putea supravieţui în acele momente dificile pentru familiile lor. Astfel de acţiuni au fost întreprinse de autorităţile moldoveneşti până la începutul anilor 2000, când, în mare măsură, problemele persoanelor intern deplasate au fost soluţionate. În cazul unor probleme grave şi în situaţii de criză, când unele persoane sunt în dificultate, noi intervenim, utilizând deja instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Avem şi receptivitatea celorlalte structuri guvernamentale. Aici mă refer la Ministerul Apărării şi la Ministerul Afacerilor Interne, care oferă, după posibilităţi, suportul cât din punctul de vedere al asigurării temporare cu loc de trai sau cu alt ajutor, care poate să contribuie ca aceste persoane să treacă de perioada dificilă.”

Europa Liberă: Dacă s-ar întoarce în Transnistria, Alexandru riscă până la 20 de ani de închisoare pentru ceea ce administrația de acolo numește „dezertare şi divulgarea tainei militare”.

Alexandru Rjavitin: „Nu mi-e frică să povestesc, pentru că nu am ce pierde. Cei care au ceva de pierdut se tem pentru viaţa lor, că vor fi înhăţaţi, că vor fi interogaţi, că le vor fi arestate rudele şi că vor fi porecliţi, etichetaţi ca dezertori şi trădători. Pe mine, cred, mă vor numi trădător, vor spune că am trădat patria. În realitate, eu n-am trădat patria. Patria noastră este Moldova. Am fost născuţi în Moldova. Suntem Moldova, o parte din Moldova.”

***

Europa Liberă: Un film realizat de Eugenia Pogor, în cadrul proiectului Evadare din Transnistria. Toate episoadele le puteți găsi pe site-ul nostru, europaliberă.org.

Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG