Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Ecologia râului Nistru - în dezbatere internațională la Tiraspol. „Noi susținem cetățeni, nu guverne”, acesta ar trebui să fie mesajul UE, crede comisarul pentru vecinătate Johannes Hahn. Și... vizita Patriarhului Rusiei în România.

***

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

În regiunea transnistreană se strâng semnături pe o petiție în sprijinul misiunii de pacificare rusești. Presa oficială de la Tiraspol a scris că petiția va fi înmânată președintelui rus Vladimir Putin, iar acțiunea este îndreptată împotriva presupusei dorințe a Chișinăului de a alunga pacificatorii ruși din stânga Nistrului. Parlamentul Republicii Moldova a cerut anul acesta retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul ţării, iar Curtea Constituţională a statuat că „dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională”. Diplomaţia de la Chişinău a precizat însă ulterior că cererea vizează doar Grupul Operativ al Forțelor Armate a Federației Ruse (GOTR), nu și pacificatorii ruși.

Ministerul de externe de la Chișinău a dat publicității o declarație, vineri, în care precizează că R. Moldova nu recunoaşte declararea unilaterală a independenţei regiunii catalane şi susţine eforturile autorităţilor spaniole de a soluţiona criza în conformitate cu Constituţia Regatului Spaniei. Moldova s-a alăturat unor mesaje similare exprimate de Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și alte țări, după ce parlamentul regional al Cataloniei a declarat independența față de Spania a acestei provincii, într-un gest de sfidare la adresa autorităților de la Madrid, care se pregăteau să impună administrarea directă de la centru a acestei regiuni. Președintele parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a amintit că Moldova se confruntă cu separatismul de 25 de ani: „Știind care sunt consecințele secesionismului, autoritățile din țara noastră sprijină ferm integritatea Spaniei”, a spus Candu, citat de serviciul său de presă. După votul de la Barcelona, senatul spaniol a adoptat o rezoluție care îl autorizează pe premierul Mariano Rajoy să conducă regiunea catalană direct de la Madrid. Guvernul spaniol a aprobat demiterea întregului guvern catalan, dizolvarea parlamentului regional și convocarea de alegeri în Catalonia pentru data de 21 decembrie.

Cu mai bine de o lună întârziere, Partidul Socialiștilor a început, sâmbătă, colectarea semnăturilor pentru trecerea la forma prezidențială de guvernare în Republica Moldova. După finalizarea campaniei, formațiunea ar urma să introducă acest obiectiv în programul său electoral pentru alegerile parlamentare de anul viitor. Lidera socialiștilor, Zinada Greceanîi, a spus că vor fi adunate circa două milioane de semnături.

La microfon Radu Benea, continuăm sinteza știrilor la Radio Europa Liberă.

Mediile de informare au relatat că încă un jurnalist rus a fost oprit să intre pe teritoriul R. Moldova la Aeroportul Internațional Chișinău. Redactorul-șef al ziarului „Svobodnaia Mîsli”, Mihail Deleaghin, urma să participe la o conferință organizată de Partidul Comuniștilor din Moldova cu ocazia centenarului Revoluției bolșevice din octombrie. El a fost însă întors din drum de poliția de frontieră a R. Moldova, care a explicat apoi la solicitarea reporterilor că Deleaghin nu și-a putut justifica scopul vizitei. Nu este primul incident de acest fel. În urmă cu o lună, jurnalista rusă Daria Aslamova, de la „Komsomolskaia Pravda”, care urma să-i ia un interviu președintelui Igor Dodon a fost oprită să intre în țară la Aeroportul Internațional Chișinău, fiind nevoită să se întoarcă în Rusia.

Kremlinul a criticat decizia companiei Twitter de a interzice reclamele de la Russia Today și Sputnik. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat vineri că decizia este cauzată de prejudecăți profunde împotriva mediilor de informare rusești. Twitter a anunțat că a luat decizia după ce serviciile secrete americane au spus că Rusia s-a implicat în alegerile prezidențiale din Statele Unite de anul trecut, folosind rețelele de socializare. Moscova a negat aceste acuzații. Facebook si Google au detectat și ele, recent, că Rusia ar fi folosit aceste platforme pentru a cumpăra publicitate politică și pentru a posta conținut politic menit să influențeze campania electorala americană de anul trecut.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Problemele râului Nistru i-au reunit săptămâna trecută la Tiraspol pe ecologiști de pe ambele maluri ale fluviului, precum și specialiști de mediu din Ucraina, Rusia și câteva țări membre ale Uniunii Europene. Presa transnistreană a notat că o reuniune de acest nivel a avut loc ultima oară la Chișinău în 2013. Îngrijorările ecologiștilor sunt cauzate de intenția Ucrainei de a construi șase centrale hidroelectrice pe cursul superior al Nistrului, ceea ce ar putea provoca o adevărată catastrofă ecologică pentru întreaga regiune. Ucraina spune însă că se confruntă cu un deficit de energie, după ce separatiștii din estul țării au preluat controlul asupra principalelor mine de cărbune din Donbas. Decizia autorităților de la Kiev a stârnit proteste atât în Moldova, cât și în Ucraina. În iunie anul acesta însă, Rada Supremă a ratificat în mod neașteptat acordul privind cooperarea dintre Moldova și Ucraina în domeniul protecției râului Nistru, pe care Chișinăul îl ratificase deja în urmă cu patru ani. Acordul stabilește angajamentul părților de a se abține de la acțiuni unilaterale ce ar putea aduce prejudicii ecologiei râului Nistru.

Râul Nistru pe segmentul Rezina - Râbnița
Râul Nistru pe segmentul Rezina - Râbnița

Ratificarea acordului nu înseamnă însă că autoritățile de la Kiev au renunțat la planurile de a construi șirul de hidrocentrale pe Nistru. În prezent, discuții la acest subiect sunt purtate la nivelul guvernelor celor două țări. Chestiunea s-a aflat și pe agenda negocierilor dintre premierul ucrainean, Volodimir Groisman, și omologul său moldovean, Pavel Filip, care au avut loc la începutul lui octombrie, la Chișinău. Filip a declarat presei, în prezența lui Groisman, că a primit asigurări din partea omologului său că autoritățile de la Kiev nu vor demara construcția noilor hidrocentrale fără o expertiză europeană, pe care cele două țări ar urma să o solicite Uniunii Europene. Conferința pe teme ecologice de la Tiraspol din 26-27 octombrie a fost una din rarele ocazii când experți și activiști de mediu din mai multe țări au putut să discute despre problemele râului Nistru și să facă schimb de experiență, fără să epuizeze, evident, subiectul. La concluziile conferinței vom reveni mai târziu, până atunci însă am încercat să aflăm cum văd problema oamenii de rând din regiunea transnistreană:

„Sunt necesare discuții, dar n-ai cu cine discuta, înțelegeți? Eu cred că se va putea ajunge la o înțelegere doar atunci când conducerea Ucrainei se va schimba.”

„Ce putem face? Poate doar să ieșim să protestăm sau să semnăm o petiție. Aceste lucruri însă trebuie decise la nivel politic. Și în Ucraina, râul Nipru se nămolește pentru că l-au îngrădit, apa stagnează. Toate acestea sunt consecința unei politici nechibzuite.”

„Să zicem că există avantaje economice, dar în cele din urmă suferă ecologia. Oare nu există alte soluții? Doar nu există situații fără ieșire. Însă nămolirea râului Nistru este o catastrofă, nu-i așa?”

„Ceea ce face Ucraina pe cursul superior al Nistrului nu depinde de noi. Dar lumea trebuia să înțeleagă demult că nu e bine să distrugi natura.”

„Probabil, trebuie să discutăm, să ajungem la o înțelegere, sau cum? Altfel, va fi rău și nouă, și lor. Doar prin negocieri, altă cale nu există. Noi mereu vorbim despre asta, pentru că nu doar pește nu va fi, ci nu vom avea nici măcar apă potabilă, nu-i așa?

Europa Liberă: Opinii, ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută, deputați în legislativul de la Chișinău și în Parlamentul European au adoptat la Strasbourg, în cadrul Comitetului parlamentar de asociere, un set de recomandări prin care Republicii Moldova i se solicită să rămână pe calea reformelor, să lupte împotriva corupției și să evite polarizarea societății anul viitor când vor avea loc alegeri parlamentare.

Reforma sistemului electoral a fost una din cele mai sensibile chestiuni în dezbatere, deputații europeni subliniind importanța asigurării imparțialității în definirea circumscripțiilor electorale cu mandat unic. Europarlamentarul social-democrat din România, Andi Cristea, copreședintele comitetului, este citat cu declarația că Parlamentul European vrea să vadă Republica Moldova reușind în demersul de apropiere de valorile democrației de tip european și pentru a reuși sunt necesare reforme, iar pentru a implementa reforme este nevoie de stabilitate, voință politică și resurse.

Sala de ședințe a Parlamenrtului European de la Strasbourg
Sala de ședințe a Parlamenrtului European de la Strasbourg

Ședința Comitetului parlamentar de asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova, din 25-26 octombrie, a fost prezidată de Andi Cristea, din partea Parlamentului European, și Iurie Leancă, din partea legislativului de la Chișinău.

La Strasbourg Iurie Leancă apreciat că Acordul de asociere cu UE a fost implementat în mod „satisfăcător”, în cei trei ani de la semnare.

„Dacă Republica Moldova dorește să devină o țară funcțională și prosperă, nu avem altă opțiune decât să ne apropiem de Uniunea Europeană și să adoptăm bunele practici și legislația din UE”, a declarat Iurie Leancă, citat de Agerpres. Totodată, Leancă și-a exprimat speranța că R. Moldova va primit încă în acest an prima tranșă din ajutorul european macrofinanciar de 100 de milioane de euro. Uniunea Europeană a încetinit procedura de livrare a fondurilor pentru a monitoriza dacă guvernul respectă democrația la implementarea noului sistem electoral mixt, adoptat intempestiv vara aceasta, în ciuda criticilor din partea opoziției moldovene, conservatorilor din Parlamentul European, și a Comisiei de la Veneția.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn, a declarat că Uniunea Europeană va continua să coopereze cu Guvernul de la Chișinău, dar de data aceasta și-a învățat lecția și o va face condiționând asistența prin reforme reale și în interesul cetățenilor. Cu comisarul european a stat de vorbă la colega noastră Lina Grâu, zilele trecute, la summitul societății civile și a Business Foru

Johannes Hahn
Johannes Hahn

mului Parteneriatului Estic de la Tallinn.

„Ne-am învățat lecția – pe viitor vom face așa ca oamenii să simtă de ce facem anumite lucruri. Percepția nu ar trebui să mai fie niciodată că susținem guverne. Noi susținem cetățenii și încercăm să-i ajutăm – investind în infrastructură, în interconexiuni energetice pentru a reduce dependența energetică și politică și a reduce prețurile, în construcția de drumuri, dar și îmbunătățind sistemului judiciar”, a mai spus comisarul Hahn.

Întrebat dacă UE va debloca asistența de 100 milioane euro pentru Republica Moldova, comisarul Hahn a spus că, în cheia susținerii cetățenilor moldoveni, UE va continua ajutorul macrofinanciar pentru Republica Moldova, dar cu condiționalități stricte și după ce va vedea cum va arăta tot setul de legi referitoare la trecerea la sistemul electoral mixt.

„Pentru că sunt recomandările Comisiei de la Veneția, care nu au fost tocmai respectate de Guvern și de partidul de guvernare, aceștia au adoptat legea și acum sunt în proces de adoptare a legislației secundare. Și, după ce vom avea o evaluare completă, vom adopta o decizie. Dar ce este sigur este că aceasta nu trebuie să fie una care să defavorizeze interesul cetățenilor”, a subliniat Johannes Hahn.

În ceea ce privește suportul bugetar din partea UE, Hahn a amintit să acest ajutor a fost convenit pentru reforma în cinci domenii. În patru dintre acestea Chişinăul și-a îndeplinit obligațiile convenite cu UE și a primit banii, însă domeniul justiției a rămas restanțier și UE a anulat ultima tranșă de asistență 28 milioane euro.

Declarațiile au fost făcute joi, în cadrul unei întâlniri cu presa organizate pe marginea summitului de la Tallinn a societății civile și a Business Forumului Parteneriatului Estic.

Johannes Hahn a mai vorbit și despre principalele teme care vor fi discutate în cadrul summitului Parteneriatului Estic din noiembrie, teme care vor deveni prioritate în relația UE cu țările din vecinătate, în particular cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

„Interesul Europei este de a exporta stabilitate și de a nu importa instabilitate. Vom pune accentul pe democratizare, supremația legii, combaterea corupției și justiție”, a spus Hahn.

Întărirea eficienței energetice a țărilor din vecinătatea UE poate reduce considerabil factura la consumul de energie, dar scade și dependența acestora de Federaţia Rusă, reducând simultan dependența politică, ceea ce aduce mai multă independență.

Pe viitor se va pune accent pe comunicare și dezvoltarea tehnologiilor, una din măsuri fiind anularea de către UE a tarifelor pentru roaming pentru Moldova, Georgia și Ucraina.

Ca tendință nouă, UE va pune accent pe susținerea oportunităților de comerț între țările Parteneriatului Estic.

O prioritate va fi și buna guvernare prin întărirea societății civile, ca pilon foarte important pentru o societate puternică.

Se va investi în finanțarea pentru tinerii din țările vecine – nu doar pentru a călători, dar și pentru a studia în Occident, va fi majorată finanțarea pentru bursele Erasmus, iar tinerii vor fi încurajați să revină în țările lor și să-și aplice cunoștințele acasă.

În general, îmbunătățirea condițiilor de viață a oamenilor de rând va fi accentul principal pus pe viitor de UE în relația cu vecinii, a subliniat comisarul Hahn.

„Șansa ca o extindere a UE să aibă loc în viitorul previzibil nu e mare, dar lucrurile pot fi schimbate, trebuie să lucrăm pentru dezvoltarea vecinilor, să creăm oportunități, structuri și condiții pentru ca oameni să vadă că viitorul este în UE, că se poate”, a spus Johannes Hahn.

Acesta a venit și cu un sfat pentru persoanele care sunt la guvernare în Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

„Sfatul este ca situația pe interior să se îmbunătățească și să pregătească terenul pentru viitor. Trebuie gestionate corect așteptările. Oamenii gândesc pe termen scurt, politicienii sunt și ei aleși pe 4-5 ani. Dar multe dintre ideile și aspirațiile legate de UE nu pot fi realizate în termen mediu și scurt. Pentru a gestiona corect așteptările cei care sunt la guvernare și sunt responsabili trebuie să promită doar ceea ce pot realiza pe parcursul mandatului lor”, a mai declarat la Tallinn comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn.

***

Europa Liberă: Comisia Europeană a transmis, marțea trecută, țărilor din Parteneriatul Estic, inclusiv R. Moldova, ciorna declarației finale a summit-ului ce se va ține la Bruxelles la 24 noiembrie. Potrivit documentului ajuns în posesia Europei Libere, R. Moldova, Georgia și Ucraina nu sunt menționate drept țări cu șanse mai mari de apropiere de Uniunea Europeană, dar se propune „întărirea diferențierii” între țările Parteneriatului, în funcție de ambițiile și de realizările lor în domeniul reformelor. Comisia așteaptă acum comentariile guvernelor din țările Parteneriatului Estic. Relatează, Alla Ceapai.

La Chişinău nu există deocamdată un comentariu oficial la proiectul declaraţiei summit-ului Parteneriatului Estic.

Recent, Republica Moldova, Ucraina și Georgia au adoptat o declarație comună prin care solicită „acordarea perspectivei de aderare la UE” celor trei state asociate. Premierul Pavel Filip sugera într-un articol publicat săptămâna trecută pe Euronews că Moldova aşteaptă acest „semnal pozitiv” din partea UE la summitul-ul de la Bruxelles. „Uşile integrării europene ar trebui ţinute deschise pentru cei care întrunesc standardele necesare”, scria premierul.

Proiectul declaraţiei summit-ului Parteneriatului Estic, transmis ţărilor implicate, nu promite aderarea, dar „recunoaște aspirațiile și opțiunile europene” a țărilor-partenere, aşa cum statuează Acordurile de Asociere semnate de Moldova, Georgia şi de curând de Ucraina.

Chiar dacă nu promite perspective clare de aderare, aşa cum probabil şi-ar fi dorit autorităţile moldovene, proiectul declaraţiei este unul „generos”, dar se insistă pe realizări în domeniul reformelor, observă experta în politici europene de la București, Raluca Răducanu:

Raluca Răducanu:
Raluca Răducanu:

„Este o declaraţie care atestă disponibilitatea şi efortul pe care îl face UE pentru a conecta statele membre ale Parteneriatului Estic la infrastructura şi la agenda de dezvoltare europeană. În schimb, am observat că se accentuează ca şi până acum nevoia de implementare a unor seturi de reforme care sunt menite să sporească competitivitatea economiilor, independenţa justiţiei, libertatea presei, transparenţa guvernării având ca rezultat final creşterea calităţii vieţii cetăţenilor din statele membre ale Parteneriatului Estic. E în acelaşi timp o declaraţie generoasă, deoarece anunţă şi lansarea unui nou instrument de finanţare, dar şi restrictivă deoarece beneficiare vor fi doar statele care vor implementa reformele şi vor respecta condiţiile puse de Bruxelles.”

Raluca Răducanu observă că nu este prima dată când ţările din Parteneriatul Estic solicită perspectivă clară de aderare la UE. Lucrurile trebuie privite însă în ansamblu, spune experta:

„Agenda UE va fi confiscată de Brexit, care continuă să rămână o necunoscută. Nu ştim cum se va întâmpla şi ce efecte va avea. În plus, au apărut tendinţe secesioniste în interiorul UE, iar în statele central şi est europene creşte populismul şi odată cu ele un curent anti-european. Cu asemenea subiecte pe masă UE nu este pregătită să lanseze o dezbatere despre integrarea statelor-membre ale Parteneriatului Estic. Din punct de vedere a implementării reformelor şi a situaţiei de securitate nici acestea din urmă nu sunt pregătite pentru asemenea discuţie. În schimb este de remarcat că declaraţia aceasta oferă fiecărui stat dreptul şi posibilitatea de a aprofunda relaţia cu UE la nivelul dorit. E o portiţă.”

În ceea ce priveşte Republica Moldova, experta Raluca Răducanu crede că actuala guvernare de la Chişinău nu ar fi în măsură să solicite o asemenea perspectivă de aderare la UE şi explică de ce.

„Deşi UE s-a angajat să ajute Republica Moldova să treacă peste criza provocată de furtul miliardului, autorităţile de la Chişinău au preferat să ignore condiţiile puse de UE, ba chiar să sfideze Bruxelles-ul decizând să schimbe sistemul electoral. este pentru prima dată când se pun condiţii suplimentare şi se stopează un ajutor financiar care fusese deja agreat. E o uriaşă bilă neagră pentru guvernarea de la Chişinău şi un prilej de redefinire a strategiei UE în Republica Moldova, redefinire care cred că se va vedea în următoarea perioadă.”

I-am cerut o părere despre proiectul declaraţiei summit-ului şi expertei de la Chişinău, Victoria Bucătaru, director executiv al Asociaţiei de Politică Externă. Ea constată că documentul nu aduce prea multe noutăţi, ci doar reconfirmă angajamentele statelor implicate, în special al celor trei - Moldova, Ucraina şi Georgia - care au semnat acord de asociere şi au obţinut regim liberalizat de vize:

Victoria Bucătaru
Victoria Bucătaru

„Bineînţeles că Moldova şi-ar fi dorit să fie incluse în acest document prevederi despre aspiraţiile europene a statelor din Parteneriatul Estic, în special ale Moldovei, astfel încât atât Guvernul, cât şi cetăţenii să se aştepte drept urmare a reformelor care vor fi realizate. (…) UE reconfirmă susţinerea parcursului de asociere a statelor din parteneriatul estic- totodată se reconfirmă suportul în ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor, totuşi factorul rusesc îşi are cuvântul său. Trebuie să menţionăm faptul că restabilirea relaţiilor cu Federaţia Rusă este un subiect pe agenda UE, dar şi a partenerilor trans-atlantici.”

În proiectul declaraţiei ajuns în posesia Europei Libere se face referinţă indirectă la Rusia într-un paragraf în care se spune că fiecare țară din Parteneriatul Estic poate, „de la caz la caz”, să fie deschisă cooperării cu „terțe țări”, și să-și aleagă „nivelul de ambiție și obiective la care aspiră în relația cu UE”. Documentul mai prevede de o manieră generală sprijin pentru rezolvarea conflictelor din țările-partenere, pe care nu le menționează însă.

Autorităţile moldovene ar urma să vină cu propuneri şi comentarii la acest proiect al declaraţiei. E puţin probabil însă ca textul declarației, la care ambasadorii celor 28 de state membre ale UE au lucrat câteva luni, să sufere schimbări majore.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, ascultați Europa Liberă, emisiunea „Dialoguri transnistrene”, la microfon Radu Benea.

Continuăm cu evenimentele din jurul Moldovei. Săptămâna trecută, la București s-a aflat într-o vizită de trei zile, numită istorică, Patriarhul Kiril al Moscovei și al întregii Rusii. Este prima vizită în România a unui Întâistătător al bisericii ruse după căderea comunismului. Vizita s-a făcut la invitația Patriarhului Daniel. În timpul aflării sale timp de trei zile la București, Patriarhul Kiril a participat, între altele, la ceremoniile dedicate Sfântului Dimitrie cel Nou și la Te Deum-ul care a marcat 10 ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa ierarhilor români şi străini. Agenția rusă Tass nota, în ajun, că cei doi înalți prelați urmau să discute și despre situația ortodocșilor din R. Moldova, unii dintre care ascultă de Moscova, iar ceilalți de București. Și, întrucât Patriarhul Kiril, dar și gazda sa, Patriarhul Daniel, sunt și cunoscute figuri politice, predicile lor pot fi mereu dezlegate în cheia geopolitică. Relatează, de la București, Sabina Fati.

Pareuarhul Kiril (dreapta) și Patriarhul Daniel la București
Pareuarhul Kiril (dreapta) și Patriarhul Daniel la București

„La fel ca în vremurile străvechi, şi astăzi apar mulţi învăţători politici şi religioşi falși, care promit raiul chiar aici, pe pământ, însă fără Hristos”, a spus patriarhul Kiril al Rusiei la liturghia oficiată în capitala României.

Fără să arate cu degetul într-o parte sau alta, înaltul ierarh rus s-a referit probabil în subsidiar la occidentali și la multiculturalismul încurajat de liderii Uniunii Europene, teme de reflexie critică pentru Kiril, care a vorbit de mai multe ori despre „catastrofa” îndepărtării occidentalilor de valorile morale.

Patriarhul român a pomenit și el despre „tentația secularizării”, sugerând în acest fel că se află pe aceeași lungime de undă cu invitatul său. Kiril și Daniel l-au celebrat astăzi pe Dimitrie cel Nou într-o slujbă comună, în care șeful Bisericii Ortodoxe Române, a povestit că în 1774, generalul rus Petru Saltîcov, întorcându-se din războiul ruso-turc (1768-1774) și trecând prin satul Basarabi (Basarabov) aflat pe teritoriul de azi al Bulgariei, la vremea aceea teritoriu otoman, unde aflase că erau rămășițele acestui sfânt, le-a luat cu el pentru a nu fi profanate de musulmani.

Odată ajuns însă la București, mitropolitul Grigorie al II-lea al Țării Românești, cu sprijinul unui negustor bogat (Hagi Dimitrie), l-a convins pe generalul rus să lase aceste rămășițe la caterdala mitropolitană, devenită catedrala patriarhală a României din 1925 până astăzi.

În acest fel, fiecare dintre cei doi înalți ierarhi și-au transmis, dincolo de cuvântările lor despre fericire și mesajele socio-politice.

„Fie ca legăturile dragostei dintre Biserica Rusiei şi a României să se întărească continuu”, a fost una dintre urările patriarhului Kiril, adăugând că „valorile ortodoxiei sunt comune pentru România și Rusia” și că „relațiile bune între oameni sunt atunci când au valori comune”, iar ortodocșii, indiferent în ce țară trăiesc și „oricum ar decurge istoria trebuie să țină minte” că au valori comune.

Acest mesaj sugerează că cele două țări ar putea să se regăsească împreună în generosul spațiu pan-ortodox, lăsând în urmă „tentațiile secularizării”, menționate de patriarhul român și „catastrofa” occidentală a abandonării valorilor creștine și morale, adusă în discuție de șeful bisericii ruse.

Cu toate astea, cele două biserici ortodoxe, cea română și cea rusă, nu au avut poziții comune în ultima perioadă.

Biserica Ortodoxă Rusă a boicotat anul trecut Marele Sinod din Creta, aștepat de sute de ani, la care înalții clerici români au fost foarte activi.

Apoi, în chestiunea Mitropoliei Basarabiei negocierile trenează de mai bine de 20 de ani, iar cei care au dus tratativele, pe vremea în care nu erau încă patriarhi, au fost chiar Kiril și Daniel.

Prima rundă de discuții a avut loc la Geneva în 1997 între mitropolitul Moldovei Daniel și mitropolitul Smolenskului Kiril.

Un alt subiect ar fi trecerea tot mai multor români din județele din Estul României la vechiul rit, folosit de ortodocșii din Rusia.

În spatele temelor religioase și al ecumenismului, cei doi patriarhi, care se cunosc bine de când erau niște tineri promițători trimiși de bisericile lor în Occident, la studii sau cu treabă, ar putea reface încet-încet, puntea de legătură dintre București și Moscova.

Cele două state se află în relații reci, încă dinaintea instalării scutului antirachetă la Deveselu în Sudul României, scut despre care Vladimir Putin a susținut că poate fi folosit și ca armă ofensivă împotriva Rusiei, cu toate că americanii și NATO au dat garanții că este vorba despre o armă defensivă.

***

Europa Liberă: Revenim la actualitatea din Republica Moldova. Istoricul Sergiu Musteaţă şi-a lansat, marțea trecută, lucrarea „Basarabeanul bruiat de KGB”, publicată cu sprijinul Radio Europa Liberă la Editura ARC. Cele două volume adună între copertele lor contribuțiile lui Efim Krimerman care, cu pseudonimul Grigore Singurel, a difuzat pe undele Europei Libere şi Radio Svoboda, între anii 1981-1990, texte care reflectau realitatea din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. A fost de față Diana Răileanu și relatează:

Efim Krimerman sau Grigore Singurel, cum îl cunoşteau ascultătorii Europei Libere între anii ‘81-‘90, s-a născut la Bălţi în 1923. În perioada sovietică a scris inclusiv poezii. Bunăoară, puţini ştiu că șlagărul „De ce plâng chitarele?” interpretat de formaţia „Noroc”, iar în anii 2000 de cei de la O-zone, îl are ca autor pe Efim Krimerman.

Efim Krimerman (Foto: Sergiu Musteață)
Efim Krimerman (Foto: Sergiu Musteață)

Lucrările lui au fost interzise, însă, după ce a plecat din Moldova sovietică şi asta pentru că a ajuns în atenţia ofiţerilor KGB. S-a oprit în Germania federală. Aici, bunul său prieten Lev Roitman, de la Radio Svoboda, l-a ajutat să se angajeze la RFE/RL. Textele lui Efim Krimerman, tot el Grigore Singurel, apăreau de două-trei ori pe săptămână la Radio Europa Liberă şi Radio Svoboda, serviciul rusesc al postului nostru de radio.

Prezentările lui Krimerman se axau pe trei mari teme: Moldova Sovietică, România şi situaţia evreilor din regiune, spune istoricul Sergiu Musteaţă. El constată cu regret că astăzi pentru Republica Moldova protagonistul cărţii – Efim Krimerman – rămâne în mare parte încă un necunoscut:

Istoricul Sergiu Musteaţă la prezentarea cărții „Basarabeanul bruiat de KGB”
Istoricul Sergiu Musteaţă la prezentarea cărții „Basarabeanul bruiat de KGB”

„M-am bucurat să-l cunosc. „De ce plâng chitarele?” şi aici s-au terminat cunoştinţele mele despre Efim Krimerman. Astăzi cu bucurie mare spun că îl cunosc şi vreau ca această informaţie despre Krimerman să fie distribuită pentru un public larg. Nu m-am oprit prea mult dar, totuşi, am scris despre ceea ce înseamnă textierul, Efim Krimerman. Peste 200 de melodii, după cum spune dânsul, nu le-a catalogat încă nimeni. A fost în 1993 la Chișinău şi a spus că nu vrea să mai vină deoarece a avut impresia că mergând pe străzile Chişinăului călca în aceleaşi gropi care erau şi în 1981. Trebuie în continuare să-l studiem dacă ne interesează anumite lucruri şi s-ar putea, nu ştiu, ca cineva să vrea să-l cunoască pe Efim Krimerman şi să realizeze mai multe interviuri cu cei care l-au cunoscut.”

Textele lui Efim Krimerman, zis Grigore Singurel, au ajuns şi în atenţia organelor de securitate de la Chişinău. În perioada Perestroikăi, de exemplu, în ziarele Moldova Socialistă şi Literatura şi Arta începuseră să apară articole în care Efim Krimerman era criticat. Istoricul Ludmila Coadă, care a citit culegerea dedicată lui Krimerman se întreabă câţi ar avea curajul astăzi să se opună regimului?

„Este simplu să analizăm ce a făcut Krimerman. Puţini probabil ar fi fost gata şi am fi şi astăzi gata ca să fim ca el, pentru că asta ar însemna represii din partea regimului. A criticat regimul fiind deja departe de Republica sovietică moldovenească, dar a suferit foarte mult pentru că la plecare, de exemplu, a fost huiduit şi i s-au luat meritele, i s-au luat diplomele, i s-a luat tot ce a avut. După ce a plecat, în era Perestroikăi apăreau în ziare articole de batjocură, cu cuvinte defăimătoare în adresa distinsului publicist şi poet.”

Cele două volume semnate de Sergiu Musteaţă au fost publicate cu sprijinul Europei Libere la editura Arc. Între copertele lor pot fi găsite şi câteva dintre textele lui Efim Krimerman care, între anii ‘81-’90 a publicat la Europa Liberă şi Radio Svoboda peste 1200 de materiale.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG