Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Un tragic accident rutier în apropiere de Tiraspol a scandalizat opinia publică din regiunea transnistreană. Moldova și Ucraina vor deschide puncte de control mixt pe întreaga frontieră, inclusiv pe segmentul transnistrean. Președintele rus Vladimir Putin spune că Moscova va contribui și pe viitor la soluționarea politică a conflictului de la Nistru. Și... ce cred locuitorii de la Rezina, de pe malul drept al Nistrului, despre șansele reîntregirii Republicii Moldova.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Republica Moldova și Ucraina au încheiat un acord privind controlul în comun la toate punctele de control de la granița dintre cele două țări, inclusiv pe segmentul transnistrean. Acordul a fost semnat vineri, 6 octombrie, în cadrul vizitei la Chișinău a premierului ucrainean Volodimir Groisman. Controlul în comun la frontiera moldo-ucraineană va fi aplicat atât în cazul transportului auto, cât și al transportului feroviar. La o conferință de presă susținută împreună cu omologul său de la Kiev, premierul moldovean Pavel Filip a amintit că Moldova și Ucraina au deschis deja, în iulie anul acesta, în un prim punct de control mixt pe segmentul transnistrean de frontieră, la Pervomaisk-Cuciurgan. Potrivit premierului Filip, „acest lucru s-a dovedit a fi foarte benefic” și pentru locuitorii, și pentru agenții economici din regiunea transnistreană, în ciuda „îngrijorărilor” exprimate de administrația de la Tiraspol. „Mai puține proceduri birocratice și mai puțin timp petrecut în vamă”, a menționat premierul.

Spicherul Sovietului suprem de la Tiraspol, Alexandr Șceba, și-a exprimat speranța că Duma de Stat de la Moscova va ține cont de interesele regiunii transnistrene, atunci când va examina proiectul bugetului de stat al Federației Ruse pentru anul 2018. Șcerba l-a informat, joi, pe liderul administrației transnistrene, Vadim Krasnoselski, despre rezultatele vizitei la Moscova a unei delegații a Sovietului suprem, scopul căreia a fost, potrivit lui, să convingă fracțiunile din Dumă să acorde mai mult sprijin financiar autoproclamatei republici transnistrene. Krasnoselski a precizat, citat de serviciul său de presă, că este vorba nu numai de sprijin bugetar din partea Rusiei pentru anumite categorii de persoane, cum ar fi mamele tinere, dar și despre obținerea simplificată a cetățeniei ruse și a poliței rusești de asigurare medicală de către locuitorii regiunii transnistrene. „Nu din vina lor cetățenii Rusiei au ajuns să fie rupți de patrie. De aceea, legislația rusească trebuie, în deplină măsură, să fie extinsă și asupra cetățenilor Rusiei din afara țării”, consideră Vadim Krasnoselski.

La microfon Radu Benea, continuăm sinteza știrilor la Radio Europa Liberă.

Șeful Misiunii OSCE din Republica Moldova, Michael Scanlan, s-a întâlnit cu Vadim Krasnoselski, vineri, la Tiraspol, anunță un comunicat de presă al administrației din stânga Nistrului. Cu această ocazie, Vadim Krasnoselski și-a reiterat poziția, sprijinită de Moscova, că „este prea devreme pentru elaborarea unor modele politice” de soluționare a conflictului transnistrean. Chișinăul și Tiraspolul discută în prezent chestiuni ce ar urma să ușureze viața locuitorilor de rând de pe ambele maluri ale Nistrului, dar acestea nu avansează de mai bine de un an.

Și tot Vadim Krasnoselski a avut o întrevedere miercuri, la Tiraspol, cu ambasadorul Federației Ruse, Farit Muhametșin, care i l-a prezentat pe noul șef al delegației ruse în Comisia Unificată de Control, Ilia Uvarov. Referindu-se la operațiunea militară rusă de pacificare la Nistru, interlocutorii au criticat recentele demersuri ale Republicii Moldova, inclusiv cel de la sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU, privind înlocuirea militarilor cu o misiune civilă internațională de menținere a păcii.

Farit Muhametșin, la Tiraspol
Farit Muhametșin, la Tiraspol

La Tiraspol, Farit Muhametșin a discutat și despre pregătirile din regiunea transnistreană pentru alegerile prezidențiale din Federația Rusă din luna martie anul viitor. Muhametșin a remarcat că la ultimele alegeri în Duma de Stat, în Transnistria au votat 50 000 de cetățeni ruși, o prezență de 83% a alegătorilor din regiune, în timp ce în Germania au votat doar 8 mii de oameni, deși acolo locuiesc 4 milioane de ruși. Ambasadorul Rusiei a lăudat Transnistria pentru ceea ce el a numit „rezultatele bune” și organizarea excelentă a alegerilor de care regiunea a dat mereu dovadă. La rândul său, liderul transnistrean a spus că este gata să deschidă un număr mai mare de secții de votare decât în anii precedenți.

Parlamentul moldovean a format, vineri, un grup de lucru pentru completarea Constituției cu o sintagmă care să proclame orientarea țării „la spațiul valoric democratic european”. Din grupul de lucru au refuzat să facă parte fracțiunile de opoziție. Propunerea de modificare a Legii supreme, lansată recent de Partidul Democrat de guvernământ, urmează să fie formulată în 45 de zile, după care va fi expediată Curții Constituționale pentru avizare.

Parlamentul de la Kiev a prelungit cu un an legea care oferă mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul Ucrainei. Votul de vineri a provocat controverse aprinse și ciocniri între deputați. Occidentul susține prelungirea acestei legi, văzută drept un mijloc de a menține dialogul. Adoptată inițial în 2014 pe o perioadă de trei ani, legea a fost constant ignorată de liderii separatiști pro-ruși din est. În lege se precizează că prevederile sale nu pot intra în vigoare decât după retragerea din Ucraina a armamentului rusesc și a militarilor ruși.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: O tragedie, ce a avut loc recent pe șoseaua Tiraspol-Bender, a provocat un lanț de reacții fără precedent în regiunea transnistreană. O fetiță de 15 ani a murit în urma unui accident rutier, produs pe 30 septembrie la intrarea în satul Parcani (localitate situată la cca 11 km de Tiraspol). Nenorocirea s-a întâmplat în timp ce adolescenta încerca să traverseze strada, la numai doi pași de trecerea de pietoni. Potrivit miliției transnistrene, victima a fost lovită de un automobil „Lexus”. În urma impactului, mașina a intrat pe contrasens, lovind un „Mercedes”, și a căzut în șanț, după ce a rupt gardul de protecție de pe marginea drumului. Fetița de 15 ani a murit în mâinile medicilor ajunși la scurt timp la locul accidentului.

Flori și jucării în amintirea victimei
Flori și jucării în amintirea victimei

Tragedia a devenit subiect de știre pentru mai toate mediile locale. Vestea a provocat însă un adevărat val de revoltă după ce martorii teribilului eveniment au publicat pe rețelele de socializare numeroase comentarii și imagini de la locul accidentului. În șoferița ce se afla la volanul automobilului „Lexus” unii au recunoscut-o pe o rudă apropiată a adjunctului directorului general al concernului „Sheriff”, holding despre care se spune că ar controla întreaga putere în Transnistria.

Miliția transnistreană la locul accidentului de la Parcani
Miliția transnistreană la locul accidentului de la Parcani

Martorii au scris pe rețele de socializare că Irina Șkilniuk, tânăra de la volanul „Lexus-ului”, ar fi părăsit locul accidentului, urcând într-o mașină fără numere de înmatriculare, nu înainte ca niște persoane în civil să scoată plăcuțele de pe automobilul său. Toate s-au întâmplat, sunt convinși cei de pe rețelele de socializare, cu acordul tacit al miliției transnistrene. Așa zisul minister de interne de la Tiraspol a respins informațiile respective. Cu toate acestea, nemulțumirea a scos în stradă câteva zeci de oameni. La doua zile după accident, participanții la un miting organizat în memoria victimei au presărat cu flori și jucării de pluș locul tragediei, cerând pedepsirea șoferului care se face vinovat de moartea adolescentei. O petiție online cu aceeași cerință, pe numele liderului regiunii, procuraturii transnistrene și inspectoratului auto din stânga Nistrului, a fost semnată de aproape doua mii de persoane.

Așa-zisul ministru transnistrean de interne, vorbindu-le participanților la protest
Așa-zisul ministru transnistrean de interne, vorbindu-le participanților la protest

Cazul a ajuns și în atenția liderului regiunii, Vadim Krasnselski, care a avut întâlniri separate cu așa zisul ministru de interne și cu șeful KGB-ului local. Acestuia din urmă Krasnselski i-a sugerat să nu blocheze internetul din cauza comentariilor critice la adresa puterii pe care le-a provocat tragedia.

De-a lungul săptămânii, miliția transnistreană a respins toate acuzațiile la adresa sa. Așa-zisul minister de interne a publicat pe site-ul său o serie de comunicate prin care asigură că ancheta va fi una justă și nepărtinitoare. Mai mult, posturile locale de televiziune au difuzat un interviu în care Irina Șkilniuk recunoaște implicarea sa în accidentul de la Parcani și afirmă că este gata să compara în fața justiției, dar susține că circula regulamentar.

Acțiune de comemorate/protest la locul accidentului
Acțiune de comemorate/protest la locul accidentului

***

Accidentele nu sunt o raritate la intrarea în Parcani. Într-un singur an aici s-au produs circa 10 accidente. Una dintre principalele cauze care, potrivit miliției transnistrene, ar fi favorizat producerea tragicului incident de la finele lui septembrie ar fi lipsa semaforului, care, de altfel, a și fost instalat la scurt timp după nenorocirea care a scandalizat opinia publică.

Cazul este însă doar unul din cele peste 20 de accidente cu implicarea copiilor produse în regiunea transnistreană de la începutul anului curent. Potrivit statisticilor oficiale, doar pe parcursul lunii septembrie, în stânga Nistrului, au avut loc 19 accidente, în urma cărora o persoană a murit, iar alte șapte au fost rănite. Am discutat cu mai mulți localnici din Tiraspol și Bender, întrebându-i ce măsuri cred ei că ar trebui luate astfel încât acest număr să fie redus cât mai mult.

- Ca drumurile să fie mai sigure, trebuie ca șoferii, dar și pietonii să respecte regulile de circulație, căci toate aceste accidente rutiere se produc de cele mai multe ori anume din cauza neglijenței oamenilor. Acum, în oraș au fost instalate multe camere, șoferii au devenit mai disciplinați, iar pietonii - dimpotrivă. Trecerea pietonală e numai la doi pași, dar oamenii nu se obosesc să respecte regulile. Poate ar trebui mărite amenzile pentru traversarea străzii în loc nepotrivit, pentru ca astfel să ii disciplineze oarecum pe oameni.

- Șoferii trebuie să fie mai atenți, ar pietonii trebuie s traverseze strada la „zebră” – acolo un de se și cuvine. Șoferii, la rândul lor, trebuie să oprească la trecere. Iar guvernanții noștri ar trebui să se gândească la cetățeni, ce și cum fac aceștia, pentru ca nici o infracțiune să nu rămână nepedepsită.

- Trebuie înăsprită legea – până la a-i lipsi de permis de conducere pe un termen de 10 ani sau chiar pe viață pe șoferii vinovați de producerea accidentelor. Iată o măsură care ar aduce rapid rezultate. Prea multe rude ale unor șefi cu punga groasă circulă pe străzi. Dar nu prea cred că astfel de măsuri vor fi luate cândva.

- Nu trebuie deconectat semaforul atât de devreme. Trebuie lăsat să funcționeze până mai târziu. Uite, e ora șapte iar semaforul de acolo nu mai lucrează deja.

- Este nevoie de mai mulți agenți de circulație, de mai multe camere, iar pedepsele trebuie înăsprite. Eu cred că peștele de la cap se strică. Să se gândească la asta conducerea noastră, miliția noastră.

- Cum să sporim siguranța pe drumuri? Poate că ar trebui instalate benzi de atenționare pentru șoferi, înaintea trecerilor de pietoni. Bineînțeles, și copiii ar trebui învățați să traverseze strada regulamentar: la trecerea de pietoni și la culoarea verde. Șoferii, pe de altă parte, nu ar trebui să urce la volan dacă au consumat alcool.

- Ar trebui instalate limitatoarele de viteză înainte de toate trecerile de pietoni. Acesta, la rândul lor, trebuie marcate cu lumini fosforescente. Camere video trebuie instalate și în intersecții, întrucât mulți fug de la locul accidentului, încercând să scape de pedeapsă. Numai cu amenzi nu rezolvi problema. La toate acestea se adaugă și educarea corespunzătoare a pietonilor. Câte unul traversează. Sunt și eu șofer și mi se întâmplă adesea să mă enervez din această cauză. Trec strada câte unul de parcă nu ar putea aștepta să se adune mai mulți să traverseze strada în grup, ca să lase mașinile să teacă. Ar trebui ca și șoferii, și pietonii să dea dovadă de cultură, de respect reciproc.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: La Chișinău, unul din evenimentele centrale ale săptămânii trecute a fost vizita premierului Ucrainei, Volodimir Groisman, care a semnat împreună cu omologul său moldovean, Pavel Filip, o foaie de parcurs privind dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări. Și, cum ați auzit la știri, în cadrul vizitei, pe 6 octombrie, a fost semnat și un acord menit să consolideze controlul în comun la frontieră, inclusiv pe segmentul transnistrean. Colega mea, Liliana Barbăroșie a urmărit vizita și a pus-o și în contextul relațiilor externe ale Moldovei:

Pavel Filip (dreapta) și Volodimir Groisman (stânga)
Pavel Filip (dreapta) și Volodimir Groisman (stânga)

Ajutat de Kiev, încet, dar sigur, Chișinăul pune stăpânire pe segmentul transnistrean al frontierei sale cu Ucraina, comenta în iunie presa de la Chişinău instalarea primului punct de control comun de trecere a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, cel de la Cuciurgan-Pervomaisk.

În baza acordului semnat de cei doi premieri, puncte similare de control în comun ar urma să apară în viitor pe tot segmentul transnistrean al frontierei estice a Republicii Moldova, aceasta fiind şi cea mai importantă înţelegere la care au ajuns Filip şi Groisman.

Deşi Ucraina şi Moldova conveniseră asupra subiectului încă în urmă cu 20 de ani, în realitate lucrurile nu s-au mişcat din loc. Acum totul se întâmplă, aşa cum spun experţii, în primul rând graţie schimbării atitudinii părţii ucrainene. Ucraina, spun ei, care a ajuns să simtă pe propria piele pericolul agresiunii ruse sub formă de separatism, a acceptat în sfârşit să sprijine Chişinăul în dorinţa lui de a-şi controla frontiera estică.

„A fost semnat un acord foarte important pentru Republica Moldova, care prevede lansarea punctelor de trecere comune pe tot segmentul frontierei estice. Primul punct de acest fel, lansat la Cuciurgan-Pervomaisk, s-a dovedit a fi foarte benefic. Şi oamenii de afaceri, şi cetăţenii au simţit deja că el a adus mai puţine proceduri birocratice şi mai puţin timp pierdut în vamă”, a spus, în prezenţa omologului său ucrainean, premierul moldovean Pavel Filip.

„Ucraina şi Republica Moldova au relaţii excelente, aşa cum e firesc să fie între ţări vecine care se respectă şi se confruntă cu probleme similare”, a mai spus cu entuziasm premierul.

Ideea că Ucraina şi Republica Moldova au în acest moment mult mai multe lucruri care le apropie decât cele ce le desparte este împărtăşită mai ales de experţii în politică externă de la Chişinău, printre ei Nicolae Afanas de la IRIM (Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova):

„Astăzi noi facem front comun în dorinţa de reintegrare a R. Moldova, or stabilitate şi pace în R. Moldova înseamnă stabilitate pentru graniţa de vest a Ucrainei. În cel de-al doilea rând, ceea ce ne apropie e că şi Ucraina, şi R. Moldova şi-au declarat intenţia de a se integra în spaţiul european, Ucraina şi în cel euroatlantic. Şi trei: relaţia destul de dificilă cu Rusia. Ucraina are o poziţie foarte clară de duşman, iar R. Moldova trece şi ea printr-o etapă foarte dificilă datorită dualităţii politicii externe, cu parlamentul şi guvernul de o parte, şi preşedinţia cu altă agendă în raport cu Federaţia Rusă.”

Premierul Pavel Filip a mai anunţat că aproape a convenit împreună cu omologul său ucrainean asupra unei soluţii pentru conducătorii auto moldoveni. Aceştia întâmpină dificultăţi la trecerea frontierei din cauza legislaţiei migraţionale ucrainene ce nu le permite unui cetăţean moldovean aflarea pe teritoriul statului vecin decât timp de 180 de zile într-un an. Soluţia, care ar urma să intre într-un viitor acord, ar trebui să fie tranşată în cel mult o lună, a mai anunţat Filip.

Premierul moldovean a reiterat, de asemenea, că s-a asigurat, şi cu prilejul acestei întrevederi cu premierul ucrainean, că Kievul, care intenţionează construcţia a șase hidrocentrale noi pe râul Nistru, nu va întreprinde nimic în acest sens fără o expertiză europeană pe care cele două state au de gând să o solicite UE.

Europa Liberă: Iată încă un punct de vedere de la Chișinău despre înțelegerea moldo-ucraineană privind controlul mixt la frontieră. Colega mea Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul politic Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice.

Oazu Nantoi
Oazu Nantoi

Oazu Nantoi: „Trebuie să spunem deschis că Ucraina, pe durata independenței sale, a avut mai multe faze în raport cu regiunea de est a Republicii Moldova, Transnistria, și cu Republica Moldova. Or, după agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, anexarea Crimeii, s-a observat că atât Ucraina, cât și Republica Moldova sunt în fața acelorași provocări, nemaivorbind de faptul că ambele țări au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană. Prin urmare, în mod absolut firesc, a apărut acel parteneriat, care deja s-a materializat, de exemplu, în punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan, ceea ce a deranjat foarte mult Federația Rusă; nici să nu-i menționăm pe cei de la Tiraspol. că nu merită. Și a fost semnată Hotărârea Guvernului de la Kiev cu privire la instaurarea încă a posturilor comune de-a lungul porțiunii frontierei și este evident că Ucraina este acea țară care asigură supraviețuirea Republicii Moldova ca stat în condițiile în care Federația Rusă promovează o politică expansionistă și agresivă.”

Europa Liberă: Ați amintit și Dvs., Moldova și Ucraina au deschis deja în vara acestui an un prim punct de control mixt la Pervomaisk-Cuciurgan, chiar credeți că vor stăpâni, vor gestiona întregul segment transnistrean la hotarul moldo-ucrainean cele două părți – Chișinăul și Kievul?

Oazu Nantoi: „În cazul dat este vorba în exclusivitate de voința politică de la Chișinău și de la Kiev, dar instaurarea unui asemenea control, cum spun matematicienii, este necesară, dar nu este suficientă, dacă ne gândim la problema conflictului transnistrean, în special, prezența militară a Federației Ruse. și demontarea structurilor anticonstituționale ale acestui regim. Totuși, eu sunt optimist, atâta timp cât Ucraina este un actor foarte important, care se bucură de suport din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene și ambele țări au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană. Și rămâne doar să așteptăm ca Guvernul de la Chișinău să facă față acelor provocări care sunt dictate în Acordul de Asociere.”

Europa Liberă: Opinia analistului politic de la Chișinău, Oazu Nantoi.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută, pe 4 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a primit, la Kremlin, scrisorile de acreditare de la ambasadori din 20 de țări, între care și noul ambasador al Moldovei la Moscova, Andrei Neguța. Vorbind cu această ocazie, liderul de la Kremlin a spus Rusia este dispusă „să dezvolte relații de cooperare cu Republica Moldova pe o bază pragmatică și reciproc avantajoasă, în spiritul înțelegerilor la care s-a ajuns în timpul vizitelor în Rusia ale președintelui Moldovei, Igor Dodon”. „Salutăm interesul Moldovei pentru cooperarea cu asociațiile de integrare euroasiatică. Vom contribui și pe viitor la soluționarea politică a problemei transnistrene”, a mai spus Vladimir Putin. Ce este de înțeles din aceste declarații și de așteptat pe segmentul negocierilor privind soluționarea conflictului transnistrean? Valentina Ursu a stat de vorbă pe această temă cu analistul occidental Vladimir Socor.

Vladimir Socor
Vladimir Socor

Vladimir Socor: „Declarația nu aduce nimic nou. Fraza generală, potrivit căreia Rusia ar facilita reglementarea conflictului ruso-moldav din Republica Moldova, este o frază generală, care nu obligă la nimic și pe care Rusia o repetă de peste 20 de ani încoace, cu o singură precizare, pe care a repetat-o și domnul Putin, și anume că așa-zisele părți ale conflictului trebuie să ajungă la o înțelegere între ele. Prin aceasta se înțelege Chișinăul și Tiraspolul. Deci, Rusia refuză în continuare să se recunoască în rolul de parte a conflictului; Rusia continuă să încerce să pozeze în rolul de mediator. Rol complet fals, rol, din nefericire, acceptat de către diplomația occidentală. Nu acceptat oficial, dar acceptat de facto. Și acesta este și principiul de organizare a convorbirilor din formatul „5+2”.”

Europa Liberă: Dar atunci când domnul Putin spune că Federația Rusă va oferi în continuare asistență pentru găsirea unei soluții politice la problema transnistreană, la ce fel de asistență se referă liderul de la Kremlin?

Vladimir Socor: „Se referă la noțiunea de statut special, pe care ar urma s-o primească Transnistria în cadrul unui aranjament de tip federal sau confederal cu Chișinăul. La aceasta se referă. Poziția oficială a Rusiei în negocierile „5+2” privitoare la acest conflict cere ca Transnistriei să i se acorde un statut special.”

Europa Liberă: Cine dintre actorii importanți în formatul de negocieri „5+2” va asculta de această cerință a Federației Ruse, exprimată de Vladimir Putin?

Vladimir Socor: „În mod oficial, scopul formatului „5+2” este anume acela de a formula un statut special, care să se aplice Transnistriei, chipurile, în cadrul unei Republici Moldova reintegrate. Ideea de statut special este o idee rusească, introdusă în anul 1993 în mandatul Misiunii OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), acreditată la Chișinău, începând cu anul 1993. Noțiunea aceasta a fost acceptată în mod necritic. Nici Republica Moldova atunci nu era pregătită să examineze, să analizeze în mod critic această noțiune. Republica Moldova a acceptat-o și apoi, în virtutea inerției, a acceptat-o și diplomația occidentală. Acesta era singurul document pe masa negocierilor. Ce se înțelege prin statut special, e altă întrebare. Rusia susține că acest statut special trebuie negociat între Tiraspol și Chișinău pe baze egale, iar rezultatul final al negocierilor pentru un statut special ar însemna un aranjament între Chișinău și Tiraspol pe baze egale, prin care Tiraspolul ar primi împuterniciri în guvernarea centrală de la Chișinău.”

Europa Liberă: Domnule Socor, credeți că ar exista această înțelegere între Vladimir Putin și Igor Dodon, mai cu seamă că pe 11 octombrie Igor Dodon se va întâlni la Soci cu domnul Putin? Se pare că e cea de-a șasea întâlnire între cei doi șefi de stat – al Republicii Moldova și al Federației Ruse. Credeți că ar exista această înțelegere între Igor Dodon și Vladimir Putin?

Vladimir Socor: „Domnul Igor Dodon s-a pronunțat de multe ori pentru federalizarea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: După care a făcut un pas înapoi?

Vladimir Socor: „Domnul Dodon probabil că nu și-a dat seama sau n-a înțeles la timp faptul că Rusia și-a ajustat limbajul. Rusia de aproximativ doi ani încoace nu mai vorbește despre federalizare, ci a găsit altă denumire pentru federalizare. Denumirea statutului special. De aceea, când analiștii de la Chișinău sau din Occident critică ideea federalizării, ei critică, de fapt, o fantomă. Rusia nu mai propune în mod oficial federalizarea, a redenumit-o statut special. Noi la aceasta trebuie să acordăm atenție, trebuie să fim foarte vigilenți, foarte atenți cu propunerile referitoare la un statut special.”

Europa Liberă: Dar Federația Rusă poartă acum dialog cu Republica Moldova doar prin intermediul domnului Igor Dodon, care este președinte, sau și prin intermediul majorității parlamentare, al guvernării?

Vladimir Socor: „Eu nu am informații potrivit cărora guvernarea de la Chișinău ar avea contacte cu Kremlinul sau ar negocia separat cu Kremlinul despre o eventuală rezolvare a conflictului ruso-moldav. Nu am această informație și nu cred că acest lucru are loc; au loc însă consultări cu o oarecare regularitate între ministerele de Externe de la Moscova și de la Chișinău. Acest tip de consultări este un lucru normal, n-avem motive să obiectăm împotriva acestui tip de consultări. Ele sunt un proces de rutină. Anterior, pe timpul președinției domnului Voronin, negocierile cu Moscova în privința Transnistriei erau purtate de către Președinție.”

Europa Liberă: Și tot Vladimir Putin a menționat că Moscova este pregătită să intensifice cooperarea cu Republica Moldova în scop reciproc avantajos în spiritul acordurilor semnate cu președintele moldovean Igor Dodon.

Vladimir Socor: „Domnii Igor Dodon și Vladimir Putin nu au semnat niciun fel de acorduri care ar implica vreo obligație pentru Guvernul rus sau pentru Guvernul Republicii Moldova. Pot să semneze și chiar au și semnat tot felul de documente pur declarative, dar aceste documente n-au nici o valoare practică, nici o valoare reală, nemaivorbind de valoare juridică. Sunt pur și simplu documente declarative, prin care domnul Dodon urmărește scopuri de politică internă, și anume: scopul de a-i mobiliza la maximum pe simpatizanții Rusiei din Republica Moldova, masă foarte mare de alegători, care privesc în mod favorabil Rusia și pentru care relațiile Moldovei cu Rusia au importanță. Această situație este una nefirească pentru un stat ca Republica Moldova, a cărui guvernare pretinde că are viziuni europene. Guvernarea nu are aceste viziuni. Aceste viziuni au existat într-o oarecare măsură în guvernările anterioare, dar acelea au eșuat în eforturile lor de integrare europeană, discreditând în bună parte chiar ideea de integrare europeană, nemaivorbind de ideea de democrație și de reforme.”

Europa Liberă: Și atunci, liderul de la Kremlin salută interesul exprimat de Chișinău, așa cum spune el, în sensul cooperării cu Uniunea Euroasiatică?

Vladimir Socor: „Și cooperarea cu Uniunea Euroasiatică nu are niciun fel de semnificație practică. Memorandumul de intenție semnat de domnul Dodon cu Guvernul Federației Ruse n-are nici o valoare juridică, nici o valoare practică. De altfel, chiar însăși geografia economică și politică face imposibilă orice cooperare între Republica Moldova și Uniunea Euroasiatică.”

Europa Liberă: opinia analistului politic occidental, Vladimir Socor.

***

Europa Liberă: Cum se văd la „firul ierbii” complicatele relații dintre Chișinău și Tiraspol? Colega mea Valentina Ursu a discutat despre șansele reglementării conflictului cu locuitori de la Rezina, orașul de pe malul drept al Nistrului, despărțit de râu, dar și de bariere, de al treilea ca mărime oraș din regiunea transnistreană, Râbnița:

Râul Nistru la Rezina
Râul Nistru la Rezina

Europa Liberă: Aici, peste Nistru, e regiunea transnistreană.

- „Da, da…”

Europa Liberă: O regiune separatistă de peste 26 de ani. Credeți în reunificarea celor două maluri ale Nistrului?

- „Foarte rar mă duc la Râbnița și cu Transnistria nu văd nimic așa comun să avem noi.”

Europa Liberă: Cele două maluri ale Nistrului mai au șanse să se reintegreze?

- „Dacă vom fi cuminți și ne vom împăca, apoi da, dar dacă vor face gălăgie și aiștia, și aceia, îi clar că aceia au să se ducă cu rușii. Au să se ducă! Noi n-o să-i putem ține; majoritatea dintr-înșii… Noi nu avem nimic contra, nici că s-or duce, nici c-or veni. Îi clar că nu-i chiar bine la suflet, că de-o pildă, noi suntem acum mai mult frați cu aiștia, decât cu aceia. Cu aceia a fost bunelul frați.”

Europa Liberă: Cu cine?

Tanc sovietic, la intrarea în Rezina
Tanc sovietic, la intrarea în Rezina

- „Cu românii, dar cu rușii noi acum suntem frați – jumătate de Moldova îs căsătoriți încolo, după Rusia; prin toate orașele Rusiei îs moldoveni și de-acum care are feciori acolo, care are fiice, care are frați… Cum li-i inima lor când ei au să rămână acolo? Dacă ne-om despărți, îi clar că nu-i bine la suflet.”

Europa Liberă: Dar mai treceți Nistrul, dincolo de Nistru mai mergeți?

- „Se duc tinerii, d-apoi cum, la Râbnița…”

- „Din contra, cei din Râbnița vin încoace după cumpărături, dar ai noștri încolo nu se duc, fiindcă acolo îi mai scump. Ei toate productele de la noi le iau.”

- „Da, la producte vin; la carne, la… că-i Doamne ferește, vin, vin încoace, dar și noi, și noi ne ducem. Țin minte într-un timp noi ne ducem încolo la dânșii toată vremea și luam, acum vin ei la noi. Las’ să fie mai mult venit.”

Europa Liberă: Rezina e la o aruncătură de băț de Nistru. Guvernanții spun că depun eforturi să reîntregească cele două maluri ale Nistrului.

- „Din contra, ei îs cointeresați ca să fie totul așa. Guvernanților le place așa, că-i bun așa. Aici merge interes financiar, politica aici îi zero.”

Europa Liberă: Dvs., cetățenii, vreți această reunificare a malurilor de Nistru?

Vedere spre Râbnița
Vedere spre Râbnița

- „Asta degrabă n-o să fie. Eu vreau numai una – măcar copiii mei să simtă ceva, dar copiii mei degrabă n-au să simtă, că eu o să-i trimit de aici.”

- „Dacă totuși o să trecem să fim cu Europa, o să fie mai bine, că multe s-au schimbat de când suntem pe calea de integrare. Tare multe s-au schimbat. Ei tare mult au făcut – și grădinițe, și școli, și drumuri au făcut. Și au făcut foarte mult, numai că ei, iaca, de ce, eu nu știu de ce, ei nu arată tot ce-au făcut. Tot de-amărunțelul trebuie să arate ce au făcut și atunci lumea o să vadă.”

Europa Liberă: Acum se decide soarta Moldovei, încotro – cu Uniunea Europeană sau cu Federația Rusă?

- „Da, cu Uniunea Europeană!”

Europa Liberă: Dar cu Federația Rusă?

- „Nu, nu, niciodată, nu!”

Europa Liberă: De ce?

- „E de ajuns. Am fost cu Federația Rusă.”

Europa Liberă: Opinii culese de Valentina Ursu, la Rezina.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG