Linkuri accesibilitate

Tiraspolul modifică impozitele: cine câștigă, cine pierde?


La Tiraspol

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

În regiunea transnistreană a început elaborarea bugetului pe anul 2018: opinii ale experților și locuitorilor regiunii transnistrene. Și un reportaj din satele moldovenești din vecinătatea regiunii transnistrene care nu au acces la terenurile lor agricole. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Tiraspolul modifică impozitele: cine câștigă, cine pierde?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Președintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, a cerut Guvernului ca până la sfârșitul acestui an să vină cu „soluții concrete și în beneficiul oamenilor în problema transnistreană”, propuneri care să fie abordate în formatul de negocieri 5+2. „Este important să fie identificată o formulă pentru a merge, până la finele anului curent, în formatul de negocieri 5+2”, a declarat Andrian Candu, citat de un comunicat de presă al Parlamentului.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dodon a declarat că a discutat de mai multe ori cu președintele Vladimir Putin despre situația trupelor din Transnistria și a misiunii de menținere a păcii. În opinia sa, această problemă va fi rezolvată odată cu găsirea unui soluții politice pentru problema transnistreană, care ar putea fi găsită după alegerile prezidențiale din Rusia, din martie 2018.

Ambasadorul Statelor Unite în R. Moldova, James Pettit, s-a întâlnit luni cu președintele Igor Dodon și l-a îndemnat să „ia în considerare cooperarea în continuare pentru modernizarea armatei” moldovene, inclusiv prin „instruire”. În ultimele luni, Dodon a blocat sau a încercat să blocheze mai multe participări ale soldaților moldoveni la exerciții militare internaționale peste hotare, cu participare occidentală, spunând că asemenea activități pun în pericol neutralitatea R. Moldova. Presa de la Chișinău observă că în vreme ce în postarea de luni a ambasadei americane pe Facebook problema cooperării militare este singura menționată explicit de pe agenda discuției de astăzi, într-un comunicat al președinției despre aceeași întâlnire ea nu este pomenită.

O delegație de la Tiraspol, condusă de liderul administrației, Vadim Krasnoselski, a vizitat săptămâna trecută Abhazia, regiunea separatistă a Georgiei. Delegația a participat la manifestările consacrate așa-numitei zile a independenței regiunii separatiste, marcate pe 30 septembrie. Vineri, Krasnoselski a semnat la Suhumi, împreună cu liderul abhaz Raul Hadjimba, un „tratat de prietenie, cooperare și parteneriat” între cele doua republici autoproclamate, care subliniază interesul ambelor entități pentru dezvoltarea cooperării cu Federaţia Rusă. Rusia a intervenit militar în Georgia în anul 2008, iar ulterior a recunoscut independenţa provinciilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

Miercuri, președintele Igor Dodon a criticat drept un nou „gest de ostilitate” împotriva unui partener strategic faptul că jurnalista rusă Daria Aslamova, de la „Komsomolskaya Pravda” nu a primit dreptul de a intra în țară unde urma să-i ia un interviu președintelui. Poliția de frontieră de la Aeroportul din Chișinău afirmă că Aslamova nu ar fi putut justifica motivul venirii în R.Moldova. Dar, pe pagina sa de Facebook, Dodon interpretează incidentul drept încă o încercare a Guvernului de a tulbura atmosfera înainte de plănuita sa întrevedere la Soci cu președintele rus Vladimir Putin. Presa de la Chișinău a relatat imediat despre intervențiile jurnalistei care ar putea fi considerate pro-separatiste. Un argument care însă nu a fost invocat de poliția de frontieră.

Președintele raionului Dubăsari Grigore Policinschi a respins acuzațiile de abuz în serviciu și de daune în proporții considerabile la interese publice, spunând după eliberarea din detenție că-și va demonstra nevinovăția. „Acuzațiile sunt nejustificate”, a scris Policinschi pe Facebook. Reținut pe 27 septembrie pe aeroportul din Chișinău la revenirea din vacanță, oficialul a fost eliberat două zile mai târziu, având interdicție să părăsească țara. Procurorii anticorupție îl acuză între altele de acoperirea ilegală a cheltuielilor de deplasare peste hotare a unor oficiali locali și manipularea legislației pentru mărirea salariilor funcționarilor locali, inclusiv salariul propriu.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Un tribunal rusesc din peninsula Crimeea – anexată de Rusia in 2014 - l-a condamnat pentru „separatism” pe liderul tătarilor Ilmi Umerov la doi ani de detenție într-o colonie de muncă. Occidentul consideră cazul motivat politic. Umerov, vicepreședintele Mejlisului – structura aleasă a tătarilor din Crimeea – a criticat vehement anexarea peninsulei la Rusia, precum și politica noilor autorități față de minoritatea tătara din peninsulă.

Parlamentul European are pe agendă sa din 5 octombrie discutarea unei rezoluții care să condamne încălcările drepturilor omului în peninsula Crimeea a Ucrainei, anexată în 2014 de Rusia. Dezbaterile se vor concentra asupra unor cazuri precum cel al jurnalistului postului nostru de radio Mikola Semena și al liderilor tătarilor din Crimeea, Akhtem Chigoz și Ilmi Umerov. Potrivit corespondentului Europei Libere la Parlamentul European, este așteptat ca parlamentarii europeni să condamne acțiunile Moscovei și să solicite suspendarea pedepselor împotriva lui Semena și a liderilor tătarilor din Crimeea.

Şeful serviciilor de urgență ale Ucrainei, Mykola Cehotkin, a declarat că pagubele făcute de recenta explozie de la depozitele militare de la Vinița reprezintă o lovitură extrem de mare pentru capacitățile de luptă ale Ucrainei. Un alt depozit de muniții a fost distrus în luna martie. În urma exploziei de la Vinița de săptămâna trecută, 30 de mii de oameni au fost evacuați din localitate și din împrejurimi. Procurorul militar șef Anatoli Matios a declarat că exclude posibilitatea ca explozia de la Vinița să fi fost provocată de forțe străine, spunând că investigația caută posibile dovezi ale neglijenței, abuzului de putere sau de sabotaj în legătură cu personalul de la depozit care avea autorizație să aibă acces la depozit. Iar procurorul general al Ucrainei Iuri Luțenko a spus că anchetatorii care investighează explozia pornesc de la premisa că a fost un sabotaj în care putea fi implicată Rusia.

Administrația americană a anunțat că nu recunoaște rezultatele referendumului de independență a regiunii autonome kurde din nordul Irakului, care a avut loc pe 25 septembrie. Secretarul de stat, Rex Tillerson, a spus într-o declarație difuzată vineri că rezultatele sunt „lipsite de legitimitate” și a exprimat sprijinul american pentru un Irak „unit, federativ, democrat și prosper”. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că este gata să joace rolul de mediator între guvernul irakian și liderii kurzi. Kurzii irakieni au votat în număr covârșitor pentru independență, cauzând iritare la Bagdad și în țările vecine, Turcia și Iranul, care au pe teritoriul lor importante minorități kurde.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană a început elaborarea bugetului pentru anul 2018, transmite corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova. Documentul este în mod tradițional adoptat cu un deficit foarte mare, care se apropie de 50 la sută și care ulterior este acoperit din diverse fonduri, inclusiv din cel în care se acumulează plățile pentru gazele rusești. Astfel, banii nu mai ajung la furnizorul rus, ci rămân în regiunea transnistreană pentru a acoperi necesitățile acesteia.

Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a declarat săptămâna trecută că bugetul trebuie să fie echilibrat, că trebuie pe de o parte de câștigat mai mulți bani, iar pe de alta – de cheltuit mai rațional resursele acumulate.

Alexandr Martînov: „Propun ministerelor de profil să reiasă din prognoza de creștere a economiei de 7-8 la sută în 2018. Nu este o sarcină ușoară și aceasta necesită eforturi, inclusiv în domeniul extern”, a spus Martînov.

Pentru soluționarea vechilor probleme de infrastructură șeful executivului regional a propus crearea unui fond special de asistență pentru investiții capitale, care se va forma din contul virării unora dintre impozitele care merg în buget. Banii din acest fond vor fi folosiți pentru obiecte sociale – grădinițe, școli, spitale.

Executivul de la Tiraspol pune accent pe crearea unor condiții favorabile pentru mediul de afaceri, în special a businessului mic și chiar își propune să acorde credite în condiții preferențiale pentru startup-uri. Se mizează, în felul acesta, pe lărgirea bazei de impozitare.

Alexandr Martînov
Alexandr Martînov

Pentru ca bugetul regiunii să fie adoptat acesta trebuie să fie aprobat și de legislativul de la Tiraspol – de Sovietul suprem. Însă aici legislatorii au pus problema că ar trebui redus deficitul și ridicate încasările. Executivul a propus ridicarea cotei de asigurare socială, din care sunt plătite pensiile, de la 3 la 5 la sută. Acest impozit este plătit de către angajați. Însă legislatorii nu au fost de acord cu această propunere, subliniind că în regiunea transnistreană și așa impozitele care trebuie plătite din salariu sunt destul de mari.

„Dacă e să traducem această inițiativă într-un limbaj pe înțelesul tuturor, aceasta ar însemna o de facto reducere a salariului real. Dar la noi și așa forța de muncă este ieftină. Și din această cauza are loc depopularea regiunii – oameni fug de aici din cauza salariilor mici. Iată de ce nu aceasta este calea de urmat pentru soluționarea problemei finanțării bugetului”, a declarat deputatul Ilia Vasiliev.

Un alt legislator, șeful fabricii KVINT, Oleg Baev, a subliniat că această majorare propusă de impozite va influența negativ capacitatea de plată a populației. „Doar la fabrica KVINT, a spus acesta, colectivul de muncă ar putea pierde astfel 1,2 milioane ruble transnistrene”, sumă care echivalează cu 75 mii dolari.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană i-au întrebat pe oamenii întâlniți întâmplător pe stradă de unde, în opinia lor, s-ar putea găsi bani pentru completarea bugetului.

Trebuie dezvoltat sectorul industrial, trebuie dezvoltată economia. Trebuie să existe acces la credite ieftine, să învățăm să câștigăm bani. Trebuie să ne dezvoltăm, nu să stăm pe loc și să ne gândim unde să economisim.

De la deputați și președinte, de la asistenții lor care au furat trebuie luați bani. Să-și scuture buzunarele și vor fi bani destui.

Trebuie depuse eforturi pentru deschiderea noilor locuri de muncă. Doar așa. Nu cred că majorarea impozitelor este o soluție. Dacă oamenii și așa nu au unde să câștige, nici nu ai de unde lua impozite.

Ca de obicei, banii vin din Rusia. Trebuie deschise și noi întreprinderi, create noi locuri de muncă, pentru că mulți oameni pleacă. Oamenii abia de reușesc să supraviețuiască,

Doar de la cei bogați se pot lua bani. Oamenii de rând sunt săraci lipiți pământului, la fel și pensionarii, așa că mai mult nu ai de unde.

Eu consider că trebuie să stabilim relații bune cu Rusia. Este singura variantă. Noi susține Rusia și pe Putin, acesta este singurul nostru viitor.

Eu cred că trebuie ridicată economia, producția. Este o prostie să ridici impozitele. Businessmenii își vor închide afacerile și vor pleca. Iar pentru ca bunăstarea să crească e nevoie de producție.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: După alegerile așa-zise prezidențiale de la sfârșitul anului trecut toată puterea în regiunea transnistreană, atât cea legislativă, cât și cea executivă, este controlată de reprezentanți ai holdingului Sheriff, cea mai influentă structură de business din stânga Nistrului. Imediat după ce a preluat puterea, Vadim Krasnoselski a început reformarea economiei regiunii și a pus accent pe îmbunătățirea mediului de afaceri.

Iar săptămâna trecută Sovietul suprem, dominat și el de reprezentanți ai mediului de afaceri, a votat reducerea impozitului pentru întreprinderi. Această reducere va varia între 30 și 50 la sută, iar cota impozitelor a fost redusă la întreprinderile producătoare și ridicată la cele care se ocupă de comerț, întreprinderi care până acum erau într-o situație mai favorizată. Legislatorii explică această schimbare de accente prin necesitatea de a crea condiții mai bune pentru cei care produc și exportă.

Sovietul suprem și executivul de la Tiraspol
Sovietul suprem și executivul de la Tiraspol

Astfel, administrația spune că după adoptarea acestor modificări într-o primă etapă încasările bugetare vor scădea. Însă fondurile economisite de întreprinderi vor putea fi redirecționate către dezvoltarea producției și noi angajări, ceea ce va permite ca ulterior veniturile la buget să crească, compensând pierderile inițiale.

Iată ce crede despre gestul administrației de la Tiraspol de a reduce impozitele pentru întreprinderi expertul economic transnistrean, Serghei Melnicenko:

Serghei Melnicenko: „Sistemul fiscal al regiunii transnistrene este construit practic pe un singur impozit – impozitul pe venitul organizațiilor. Iar acest impozit este unul sectorial – de exemplu sectorul metalurgic plătește 3,2 la sută, construcțiile – 7,9. Și aceste cote sunt revăzute acum.

Intenția executivului este de a redistribui povara fiscală între producători și organizațiile care se ocupă de comerț. Acum, va crește povara fiscală asupra celor care fac comerț. Este clar de ce se face asta – pentru a stimula crearea de producții proprii. Și cum se poate stimula mai bine acest lucru decât prin scăderea mărimii impozitelor.

Scăderea cotelor de impozitate este una considerabilă, însă speranța este că plătitorii de impozite vor crea noi locuri de muncă, vor crește volumele de producție și vor mări exporturile și acest lucru va presupune și încasări mai mari din impozite.

Pericolul acestei măsuri este că la etapa inițială, un anumit interval de timp încasările bugetare ar putea să scadă dramatic și asta va avea un impact negativ și asupra îndeplinirii angajamentelor sociale pe care le are administrația față de cetățeni. Deci, este un pas riscant, dar în perspectivă se speră că încasările bugetare se vor majora.

De fapt, aceste încasări sunt în creștere față de anul trecut. Și încă un factor care vorbește despre îmbunătățirea situației social-economice a Transnistriei este că în primele șapte luni ale anului au crescut transferurile bănești din străinătate. Dacă în primele șapte luni ale anului trecut soldul pozitiv dintre sumele primite și cele trimise din Transnistria a fost de doar 5 milioane dolari, atunci în acest an, în aceeași perioadă, soldul a fost de 24 milioane dolari. Încă un factor care a determinat această creștere este și faptul că a fost soluționată criza valutară și acum oamenii nu mai sunt nevoiți să meargă la Varnița, Razdelnoe sau în alte localități învecinate din Moldova sau Ucraina să primească acești bani în valuta în care transferul a fost făcut. Pentru că în Transnistria transferurile erau eliberate 30 la sută în valută și 70 la sută – în ruble transnistrene, la cursul oficial, foarte mic. Asta, pentru că în regiune practic nu exista valută.”

Europa Liberă: Cum rămâne cu ideea de a reforma sistemul fiscal și a trece la aplicarea taxei pe valoare adăugată, TVA? Se discută acest subiect? Sau nici măcar nu se pune problema pentru anul viitor?

Serghei Melnicenko: „Nu, deocamdată nu se pune problema. Deocamdată nu se discută despre o reformare cardinală a sistemului fiscal sau introducerea unui nou cod fiscal, cum s-a făcut în Federaţia Rusă, propunere care fusese formulată de conducerea anterioară a Transnistriei.

Însă totul va depinde de ce conținut va pune executivul în Concepția politicii bugetar-fiscale pe termen mediu pe care intenționează să o propună cam prin luna noiembrie Sovietului suprem legislativului de la Tiraspol. Acolo va fi deja clar pe ce cale va merge sistemul fiscal al Transnistriei – fie că aceasta se va perfecționa lăsând ca bază impozitul pe venit, sau va fi un sistem principial diferit, similar cu cel din Rusia sau Moldova, bazat pe TVA.”

Europa Liberă: V-am întrebat despre trecerea la sistemul cu TVA pentru că la sfârșitul acestui an expiră termenul acordat de UE pentru inițierea acestei reforme, ca parte a înțelegerii privind includerea regiunii transnistrene în Zona de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Serghei Melnicenko: „Deocamdată pe marginea acestui aspect nu sunt niciun fel de discuții. Știți că la noi în comerțul cu UE deja de câteva ori a fost așa – se apropie termenul limită și ei cedează și ne mai prelungesc preferințele. Cel puțin eu îmi amintesc de trei astfel de amânări. La Tiraspol nu se discută nimic în acest moment despre introducerea sistemului fiscal bazat pe TVA.”

***

Europa Liberă: Președintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, a cerut Guvernului ca până la sfârșitul acestui an să vină cu „soluții concrete și în beneficiul oamenilor în problema transnistreană”, propuneri care să fie abordate în formatul de negocieri 5+2. „Este important să fie identificată o formulă pentru a merge, până la finele anului curent, în formatul de negocieri 5+2”, a declarat Andrian Candu, citat de un comunicat de presă al Parlamentului.

Potrivit oficialului, în cadrul ședinței platformei parlamentare de consultare și control parlamentar pentru realizarea politicii de reintegrare a Republicii Moldova, care a avut loc vineri, 29 septembrie, au fost discutate chestiunile din așa numitul pachet „Berlin plus”, care include patru obiective prioritare: apostilarea diplomelor de absolvire, soluții pentru plăcuțele de înmatriculare auto, pentru telecomunicații și dosarele penale instrumentate de Procuratura generală pe numele persoanelor din stânga Nistrului, în special pe numele persoanelor din funcții de conducere. De asemenea, la ședință au fost abordate subiecte legate de aplicarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană pe întreg teritoriul țării.

Comunicatul mai precizează că în regiunea transnistreană locuiesc în acest moment peste 320 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova.

***

Europa Liberă: Pârâta, Coșnița, Doroțcaia, Pohrebea, Cocieri, Vasilievca și Molovata Nouă – sunt sate din stânga Nistrului, dar aflate sub controlul Chișinăului care au rămas de mai mult de trei ani fără cea mai mare parte a pământurilor și se luptă pentru a le întoarce. Colega mea Mihaela Gherasim a vizitat recent aceste sate și a realizat un film despre acest subiect, film din seria Pur si Simplu, pe care îl puteți găsi și pe pagina noastră de internet la europalibera.org. Vă prezentăm în continuare povestea acestor sate, așa cum a fost ea văzută de Mihaela Gherasim:

„Vrem pământul înapoi!”
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:13:35 0:00

Terenurile agricole ale oamenilor din aceste localități se întind dincolo de traseul Râbnița-Tiraspol, drum care a devenit o linie de demarcație între regiunea transnistreană, controlată de Tiraspol, și restul Republicii Moldova, după războiul de pe Nistru din 1992. De atunci, aceste terenuri au fost disputate în permanență. Este vorba despre aproape 6500 de ha. S-a ajuns până la instalarea de partea transnistreană a posturilor de control pe acest traseu. Proprietarilor de drept ai pământurilor le este interzis să treacă drumul și să dea, barem, cu sapa. Iar dacă îndrăznesc, riscă să fie reținuți și anchetați de administrația separatistă.

Doroțcaia, de exemplu, oficial dispune de 3200 de hectare de terenuri, dintre care doar 200 se află în intravilanul localității. Celelalte 3 000 de hectare sunt prelucrate de persoane străine agreate de autoritățile de la Dubăsari ale autoproclamatei republici moldovenești nistrene.

Mihail Berzan, inginer cadastral, satul Doroțcaia, raionul Dubăsari: „Și mama mea are cote, și eu am cotă, mai avem și teren ca grădina părinților chiar în spatele nostru după traseu, aici. Din păcate, nu putem să-l lucrăm.”

Valeriu Berzan, primarul satului Doroțcaia, raionul Dubăsari: „Administrația de la Dubăsari le-a pus condiția că toți doritorii care doresc să prelucreze terenurile acestea trebuie să facă contracte cu administrația de la Dubăsari pentru ca, ulterior, aceștia să poată prelucra terenurile. Însă, cum poți să faci un contract de arendă pe pământul tău?

Vera Semionov, agricultoare, satul Doroțcaia: „Noi nu am putut să mergem încolo fiindcă noi cunoaștem destul de bine că asta e proprietate privată a omului și noi nu trebuie să facem nici o arendă, să semnăm terenul nostru să-l ia Transnistria și noi să fim arendatori de la Transnistria ca să prelucrăm terenurile. Și de-atâta nu am dat acordul să mergem încolo.”

Alții, de voie, de nevoie, au acceptat târgul.

Vera Semionov: „Sunt persoane fizice care au încheiat pe 60 de ari, pe un hectar, pe 20 de ari care seamănă lucernă pentru vite, porumb pentru vite, persoanele astea au fost nevoite, fiindcă el are animale acasă și noi pășune pe teritoriul satului nu avem. Noi avem numai 9% din terenuri, terenurile agricole și pășunile sunt după traseu.”

Vera Semionov, unul din agenții economici din Doroțcaia, spune că luptă să nu dea faliment din primăvara lui 2014. Înainte de a fi interzis accesul la pământuri, avea 255 de hectare luate în arendă de la oamenii din sat. Din 2014 a rămas cu 23. Restul de 232 de hectare se află după traseul Râbnița-Tiraspol.

Vera Semionov: „Tehnica stă pe loc. Da, e clar că se distruge. Dacă lucrează e mai bine, în tot anul se face profilaxie, reparație și merge înainte. Dar dacă noi nu lucrăm cu tehnica, deja stă, ruginește, se uzează, se distruge mult mai repede.”

La Cocieri, suprafața de terenuri inaccesibilă ajunge la 1592 de hectare. Andrei Agatiev, unul dintre întreprinzătorii agricoli din sat, a pierdut 21 de ha în toamna lui 2013.

Andrei Agatiev, agricultor, satul Cocieri, raionul Dubăsari: „Să vă spun cinstit, prelucrez parcele de pământ pe care oamenii le-au lăsat, nu le prelucrează. Eu le prelucrez și cu atâta ne ținem.”

Petru Nirca este agricultorul care a avut de pierdut cel mai mult la Cocieri. Întreprinderea sa are dincolo de traseu peste 1000 de ha.

Petru Nirca, agricultor, satul Cocieri: „O întreprindere cu 70 de angajați care gestionau 1300 de ha am rămas fără activitate practic. Până la traseu noi avem 5%, am rămas cu 50 de ha. Practic activitatea este stopată, toate sursele financiare pe care le-am acumulat până la conflict, au fost cheltuite în anii aceștia la susținerea colectivului de muncă. Astăzi suntem în prag de faliment. Dacă nu se hotărăște întrebarea cu accesul la terenuri, la sfârșitul anului vom lichida întreprinderea.”

Oamenii din partea locului susțin că-i știu pe cei care prelucrează terenurile lor și unde se vinde recolta. Sunt supărați pe Guvernul de la Chișinău și îl acuză de complicitate la nedreptatea care li se face.

Andrei Agatiev: „Pământurile astea de după traseu sunt luate tot cu ajutorul guvernanților noștri de la Chișinău. Ațișoara se trage de la Chișinău. Tractoarele care prelucrează pământurile noastre după traseu sunt luate de la 2KR, firma 2KR din Chișinău. Proprietarul tractoarelor e la Chișinău, banii vin de la Chișinău. Apoi spuneți-mi vă rog cine dirijează cu toate astea? Strâng roada, o trec peste Nistru, o duc la Giurgiulești, o încarcă, o duc în Europa, așa-i. Dar nouă ne dau câte 1220 de lei pentru hectar ca să tăcem. Eu pur și simplu sunt indignat că atâția ani de zile guvernanții noștri nu pot hotărî întrebarea cu pământurile de după traseu. Ei nu vor să le hotărască pur și simplu. Nu vor să hotărască întrebarea.”

Petru Nirca, agricultor, satul Cocieri: „Văd că businessul biruie. Activează agenți economici care sunt susținuți și de băncile Republicii Moldova și de persoane cu „valoare” în țară și în politică, cum spunem noi. Și lucrul merge bine, toată producția agricolă de acolo care este recoltată se transportă în Republica Moldova și se vinde acolo. Totul este pus la punct și totul lucrează. Numai noi am rămas fără terenuri, fără avere.”

De la Chișinău, autoritățile resping învinuirile că ar avea vreun amestec în această stare de lucruri și explică...

Gheorghe Bălan, viceprim-ministru pentru Reintegrare: „Dacă vorbim de acest lucru, acest lucru ar fi posibil doar dacă acești agenți economici sunt înregistrați pe malul drept și sunt agenți economici cu acte legale moldovene. Respectiv, în cazul dat, există și alte instrumente de verificare, aici sunt și organele competente care trebuie să se ocupe de acest lucru.”

Gheorghe Bălan
Gheorghe Bălan

De la încetarea ostilităților armate, în 25 de ani, regimul de la Tiraspol a blocat în repetate rânduri accesul la pământurile cu pricina. O criză asemănătoare cu cea de acum s-a produs și din 2004 până în 2006, de exemplu, când proprietarii de terenuri din aceste sate au suferit pierderi de milioane de lei. În 2006, însă, a fost găsit un compromis: toți proprietarii terenurilor de după traseul Rîbnița-Tiraspol au fost incluși într-o listă, verificați și lăsați să-și lucreze pământul. Acum, însă, pentru localnici lucrurile par să fi intrat în impas... În același timp, vicepremierul pentru Reintegrare susține că negocierile cu Tiraspolul pentru găsirea unei soluții în problema pământurilor sunt în desfășurare.

Gheorghe Bălan: „Noi, ca negociatori, ca reprezentanți în procesul de negocieri, insistăm pe revenirea la mecanismul din 2006 și necondiționat, ca acești țărani, proprietari de pământuri să obțină acest acces fără careva precondiții. Sigur, poate acel mecanism din 2006 nu este unul perfect, dar până la elaborarea unui nou mecanism, noi insistăm ca acest mecanism să fie unul funcțional. Accesul la pământuri, prelucrarea pământurilor și scoaterea roadei să fie fără unele bariere din partea reprezentanților Tiraspolului. Noi am dat ca termen toamna acestui an când această problemă cu pământurile ar trebui să fie rezolvată.”

Andrei Safonov, analist politic de la Tiraspol: „Puterea de la Tiraspol intenționează să rezolve această problemă și, mai ales, să găsească soluția care i-ar mulțumi și pe proprietarii de terenuri, astfel încât aceștia să poată prelucra pământurile.

Andrei Safonov
Andrei Safonov

Cu părere de rău, acum, în vara anului 2017, în pofida dorinței de a găsi compromisul în această, dar și alte probleme, atmosfera devine tot mai tensionată în relația Chișinău-Tiraspol. În primul rând, am în vedere decizia, din păcate, distructivă a autorităților de la Chișinău și Kiev de a introduce controlul mixt moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean de frontieră cu Ucraina. Desigur că această decizie afectează puternic procesul de negocieri pe toate subiectele, inclusiv cel privind pământurile... Cu toate acestea, însă, negocierile vor continua...”

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare de la Chișinău, la începutul lui 2014 au fost intentate dosare penale pe faptul încălcării dreptului la proprietate privată. Aceste dosare încă se examinează.

Gheorghe Bălan: „Dacă nu vom reuși într-un timp rezonabil să găsim soluții la aceste probleme sigur aceste dosare vor fi duse la o finalitate logică. Vor fi persoane care vor fi și pedepsite pe baza acestor dosare și în același timp să nu uităm că autoritățile constituționale, Chișinăul, a plătit și anumite despăgubiri proprietarilor, respectiv va fi nevoie de întoarcerea prejudiciului care l-a suportat și bugetul de stat al Republicii Moldova. Indiferent de faptul unde se află, la un moment dat ei vor intra în câmpul legal, ori pe teritoriul controlat al Republicii Moldova, ori undeva în străinătate. Și pedeapsa va fi pe merit.”

În ultimii trei ani Guvernul de la Chișinău a plătit compensații agricultorilor lipsiți de terenuri... În total, până acum, s-au cheltuit în această privință 28 de milioane de lei, fiecărui proprietar de terenuri din localitățile respective revenindu-i puțin peste 1200 de lei pentru un hectar. În lipsa altor soluții, mulți oameni par să se fi resemnat deja cu acești bani.

Mihail Berzan, inginer cadastral, satul Doroțcaia: „Oamenii sunt mulțumiți că li se atrage atenția. Dacă nu se rezolvă problema cu prelucrarea terenurilor măcar cât de cât o stimulare din partea statului.”

Guvernul promite să-i ajute și pe agenții economici, care în ultimii trei ani au suferit pierderi enorme.

Gheorghe Bălan: „Încercăm să elaborăm și un proiect de suport și pentru agenții economici care au avut de suportat pierderi pe motivul inactivității în această zonă. Respectiv, să le dăm o mână de ajutor celor care au reușit să mențină și acele colective de muncă și în același timp au lucrat mulți ani de zile pe acele pământuri.”

Despre problema pământurilor de după traseul Rîbnița-Tiraspol știe toată lumea. De-a lungul anilor, Asociația Promo-LEX le-a semnalat problema mai multor organizații internaționale și a avut grijă ca aceasta să rămână în vizorul presei. În 2004, un dosar a fost expediat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Vadim Vieru, avocat Promo-LEX: „Este vorba despre un dosar care are un număr foarte mare de reclamații, este practic cel mai mare dosar din Republica Moldova. Are peste 1300 de reclamanți care au expediat plângeri la CEDO și care și-au menținut această plângere la etapa de observații.”

Vadim Vieru
Vadim Vieru

Avocații estimează că în curând vor primi un răspuns de la CEDO în dosarul „Sandu și alții”.

Vadim Vieru: „Acest dosar, pe parcursul acestor ani, a avut o evoluție destul de dinamică pentru că în fiecare an, practic, apăreau impedimente foarte diverse ca persoanele să nu poată să meargă să-și prelucreze terenurile lor. Vedem aici în spate un șanț care a fost creat artificial de către reprezentanții administrației separatiste pentru ca tehnica agricolă să nu poată să meargă peste traseu unde sunt terenurile care aparțin locuitorilor din Doroțcaia.”

În fața acestui șanț și a altor piedici, agricultorii din cele șapte sate spun că nu se vor da bătuți și vor continua să lupte pentru dreptul lor. Inclusiv prin intermediul protestelor, dacă Tiraspolul și Chișinăul nu vor reuși să găsească o soluție. Una ce le-ar permite țăranilor să răstoarne brazdele fără să-i întrerupă nimeni.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG