Linkuri accesibilitate

Rogozin a devenit „persoană indezirabilă”


Protest la Aeroportul Chișinău, împotriva vizitei lui Dmitri Rogozin, 28 iulie 2017

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Ce lipsește în regiunea transnistreană pentru un trai mai bun și fericit? Opiniile unor locuitori de rând ai regiunii. Și... ecouri la decizia guvernului Republicii Moldova de a-l declara pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin persoană indezirabilă. Puncte de vedere ale unor experți de la Vest și de la Est.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Președintele Igor Dodon a declarat că întâlnirea cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin de sâmbătă, la Teheran, a fost una „foarte bună” și „constructivă”. Discuțiile au avut loc la ambasada Rusiei din Iran. Într-o postare pe Facebook, cu această ocazie, Igor Dodon a criticat din nou decizia guvernului moldovean din 2 august de a-l declarata pe Rogozin persoană indezirabilă. Igor Dodon a scris că a rugat partea rusă să se abțină de la aplicarea de „sancțiuni” ce-i vor afecta pe cetățenii de rând și agenții economici din Republica Moldova. Președintele de la Chișinău a îndemnat Moscova să respingă ceea ce el a numit „provocările” guvernării moldovene. La Teheran, Igor Dodon și Dmitri Rozogin au particpat la ceremonia învestirii președintelui reales al Iranului, Hassan Rohani.

Rusia a protestat împotriva declarării lui Dmitri Rogozin drept persona non grata. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „inacceptabilă” decizia guvernului de la Chișinău. Miercuri, ambasadorul moldovean la Moscova, Andrei Neguța, a fost convocat la ministerul rus de externe, unde viceministrul Grigori Karasin i-a înmânat o notă de protest. „Toate acestea provoacă indignarea justificată și vor primi un răspuns pe măsură”, se spune într-o declarație a ministerului rus de externe.

Dmitri Rogozin
Dmitri Rogozin

De asemenea, Tiraspolul a numit decizia Chișinăului drept o „tensionare deliberată a relațiilor din jurul Transnistriei” și o dovadă că Moldova ar dori „îndepărtarea definitivă a Rusiei” din regiune. Potrivit Interfax, liderii de la Tiraspol au cerut „partenerilor internaționali” să ia măsuri pentru a preveni „noi tensiuni”. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin este emisarul special al Kremlinului pentru regiunea transnistreană.

Președintele parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a sugerat că președintele Igor Dodon apără interesele rusești, mai degrabă decât pe ale țării sale. Candu a făcut remarca miercuri, într-un bilanț al sesiunii parlamentare de primăvară-vară. Șeful legislativului a criticat mai ales planurile lui Dodon, la care a renunțat până la urmă, de a participa la ceremoniile de la finele lunii trecute, de la Bender, care au marcat un sfert de secol de la începerea așa numitei misiuni rusești de pacificare de la Nistru.

La microfon Radu Benea, continuăm sinteza știrilor la Radio Europa Liberă.

O explozie imensă a avut loc la un depozit de arme din regiunea separatistă a Georgiei, Abhazia. Doi cetățeni ruși au fost uciși, peste 60 de oameni au fost răniți, dintre care mai mult de jumătate sunt turiști din Federația Rusă. Cele două victime sunt femei din Rusia care au venit la odihnă în localitatea Primorskoie de pe litoralul abhaz, aflată în apropierea depozitului de muniții. După scurtul război ruso-georgian din 2008, concentrația de arme și muniții în cele două regiuni separatiste Abhazia și Osetia de Sud a crescut semnificativ, numărul militarilor ruși depășind 4500 de soldați și ofițeri.

În legătură cu explozia din Abhazia, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a declarat că va cere întărirea măsurilor de securitate la depozitul rusesc de arme și muniții de la Colbasna din regiunea transnistreană. La depozitul păzit de militarii Grupului Operativ de Trupe Ruse se păstrează peste 20 de mii de tone de muniții rămase acolo după retragerea trupelor sovietice din fostul lagăr socialist. Krasnoselski a spus că explozia de la depozitul abhaz din Primorskoe s-a datorat și unei anumite neglijențe și că Tiraspolul va ține cont de acest „exemplu negativ”.

Comandantul forțelor americane din Europa, Ben Hodges, a declarat unui portal de știri ucrainean că militarii ruși din regiunea transnistreană destabilizează situația în jurul Ucrainei. Generalul american a spus în interviul pentru censor.net.ua, citat de Agora.md, că cei 1500 de militari ruși din Transnistria „la sigur, nu sunt pacificatori, ci o grupare pentru a menține instabilitatea în jurul Ucrainei”. Ben Hodges a criticat și dislocarea trupelor ruse în republicile secesioniste georgiene și recentele manevre militare ale Rusiei în Republica Belarus. Declarațiile survin la câteva zile de la tentativa eșuată a vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, și a președintelui moldovean Igor Dodon de a sărbători, la Bender, împreună cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, 25 de ani de la instalarea militarilor ruși, în calitate de pacificatori, la Nistru.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Despre regiunea transnistreană se spune adesea că se află într-o permanentă criză economică și socială, în ciuda sprijinului masiv din partea Federației Ruse. Ce ar trebui făcut sau schimbat pentru ca viața oamenilor de rând din Transnistria nerecunoscută să se schimbe în bine?

La Tiraspol
La Tiraspol

„Ca să aibă o viață confortabilă, tinerilor le trebuie un loc de muncă decent. Bătrânilor – sănătate, o pensie bună, ca să nu depindă de nimeni, să nu fie o povară pentru copii. Iar guvernul trebuie să restabilească economie și să relanseze acele întreprinderi care au fost închise sau care au fost distruse. Dar lucrul cel mai important, desigur, sunt locurile de muncă, așa încât oamenii să nu plece din țară.”

„Uneori, nu-mi ajunge timp liber. În rest, parcă avem de toate.”

„Ce pot să spun – nu sunt locuri de muncă îndeajuns, corupția e mare, nu există stabilitate. Copiii învață, ies din universități și nu au unde să lucreze. Nu sunt locuri de muncă, de aceea ne părăsesc, pleacă prin Europa, America, prin toată lumea. Poporul trebuie să aleagă un candidat vrednic, să schimbe constituția, legile, așa încât oamenii să fie protejați. Acum însă corupția e mare, nu ne putem dezvolta, de asta și pleacă tinerii, rămân numai bătrânii.”

„Eu mă simt minunat, pentru că sunt optimist. Încerc să văd binele în toate și să nu mă cramponez de rele. Și atunci viața devine mai ușoară, zâmbești mai des, comunici mai ușor cu oamenii.”

„Probabil e prea puțină iubire, încredere în sine și credință. Când ai credință, când crezi în Dumnezeu, în tine însuți, în emoții pozitive, în prietenie, în familie – atunci totul e în regulă. Dar când toate acestea lipsesc... Astăzi suntem asaltați de tehnologie, toți stau cu nasul în telefoanele lor, nimeni nu vrea să facă nimic. Dar trebuie să gândim altfel, să citim mai mult, să ne dezvoltăm, ca oameni...”

„Întâi de toate, trebuie să fim buni, receptivi, plini de compasiune, să ne ajutăm unii pe alții, indiferent de statutul nostru, pentru că în ultima vreme statutul este urcat mai sus de calitățile umane. Și în al doilea rând, aș vrea să fie stabilitate, pace, să fim în armonie cu noi înșine și cu oamenii.”

„Bani nu ne ajung, nouă, celor de vârsta noastră... Iarăși, eu judec după mine, cred că este prea puțină comunicare între noi, bătrâni și copii, și nepoți. Ei spun că noi deja nu mai înțelegem nimic, și asta un pic mă doare...”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Decizia guvernului de la Chișinău de a-l declara pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin persoană indezirabilă în Moldova a fost una din cele mai comentate teme ale săptămânii trecute. Este prima oară când o înaltă oficialitate din Rusia este declarată persona non grata de către autoritățile moldovene. Motivația principală a fost că Rogozin a făcut comentarii ofensatoare la adresa Republicii Moldova.

Decizia de miercuri, 2 august, a urmat incidentului din 28 iulie, când autoritățile de la București au întors din drum avionul cu care Rogozin zbura spre Chișinău, pe motiv că acesta se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, impuse Rusiei pentru politica sa față de Ucraina. Moldova și România l-au acuzat pe Rogozin că a provocat în mod deliberat incidentul, întrucât știa despre interdicția impusă rușilor încă din anul 2014. Dar Rogozin a amenințat că cei care l-au împiedicat să ajungă în Moldova vor fi identificați și pedepsiți.

Dmitri Rogozin urma să se întâlnească la Bender, în 29 iulie, cu președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, la manifestațiile organizate cu ocazia aniversării unui sfert de secol de la instalarea militarilor ruși, în calitate de pacificatori, la Nistru. Chișinăul avertizase însă din vreme autoritățile ruse să nu participe la eveniment. Ulterior, într-un interviu pentru televiziunea Rossia-24, vicepremierul rus a spus că de vină pentru incidentul cu avionul a fost președintele formațiunii de guvernământ de la Chișinău, Partidul Democrat, Vlad Plahotniuc, despre care a zis că este liderul unei grupări mafiote, care a acaparat puterea în Moldova. A urmat apoi decizia Guvernului moldovean care l-a declarat persona non grata pe Rogozin.

Decizia a fost anunțată în ziua în care liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se afla la Moscova pentru a se întâlni cu vicepremierul rus. Într-o declarație făcută unui post de televiziune rusesc, Krasnoselski și-a exprimat speranța că deteriorarea relațiilor moldo-ruse nu se va răsfrânge asupra cetățenilor Republicii Moldova și a negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol:

Vadim Krasnoselski
Vadim Krasnoselski

„Desigur decizia guvernului de la Chișinău va complica relațiile dintre Moldova și Rusia. Aș vrea foarte mult ca măsurile de răspuns ale Federației Ruse să nu vizeze cetățenii Moldovei, oamenii de rând care mereu suportă consecințele oricăror dispute politice. Eu cred că se va găsi o ieșire din această situație. Dar relațiile noastre cu Federația Rusă, negocierile noastre cu Moldova vor continua”, a declarat liderului transnistrean Vadim Krasnoselski.

Embargourile rusești impuse în trecut exporturilor moldovene au afectat și agenți economici din regiunea transnistreană. Cât ar putea să sufere relațiile moldo-ruse, în primul rând cele economice, urmare a declarării lui Dmitri Rogozin persona non-grata? Un punct de vedere de la Chișinău pe această temă, într-un interviu realizat de colega mea Valentina Ursu cu directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă:

Victor Chirilă: „Desigur că va fi afectată relația noastră cu Moscova. Dialogul politic, care era destul de șubred până acum, va suferi și mai mult. Restabilirea relațiilor economice și relațiilor comerciale, de asemenea, va fi stopată pentru o anumită perioadă. Aceste lucruri trebuie să fie luate în calcul de către autoritățile noastre. Mai mult, nu este exclus, așa cum a declarat și Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse că se vor lua măsuri de răspuns pe măsura deciziei Chișinăului…”

Europa Liberă: Ce măsuri de răspuns ar putea lua Moscova?

Victor Chirilă: „Măsuri pe care deja domnul Rogozin în interviul său pentru canalul „Rossia 24” le-a și menționat. S-ar putea ca Rusia, Moscova să ia decizia să interzică accesul unor persoane din Republica Moldova în Federația Rusă. De asemenea, ar putea să interzică exportul unor anumite produse în Federația Rusă din țara noastră. Deși astfel de acțiuni ar putea să lovească de asemenea și în Igor Dodon, care este șeful statului Republica Moldova în prezent, și în Partidul Socialiștilor, al cărui președinte a fost.”

Europa Liberă: Domnul Dodon a reacționat imediat, după această decizie a Cabinetului de Miniștri și a spus că ar fi un act de stupiditate politică și un mare deserviciu pentru Moldova, pentru cetățenii Republicii Moldova. Sigur că s-a referit la gastarbeiterii moldoveni din Federația Rusă, la piața de desfacere. Această dualitate în sfera politicii externe de la Chișinău ar putea și ea să contribuie pozitiv sau negativ la dezvoltarea relațiilor moldo-ruse?

Victor Chirilă
Victor Chirilă

Victor Chirilă: „Anume această dualitate este de vină de criza în care ne aflăm astăzi. Dacă Președinția, Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova ar fi avut o atitudine comună vizavi de Moscova, sigur că domnul Rogozin nu ar fi încercat să vină în Republica Moldova pentru a sărbători 25 de ani de la misiunea de pacificare, sfidând interesele Republicii Moldova, sfidând însuși faptul că au murit foarte mulți concetățeni de-ai noștri în acest război scurt, dar care a lăsat o amprentă foarte dureroasă în istoria noastră și în mentalitatea noastră.

Personal, mă așteptam ca mesajul Chișinăului să fie mult mai tranșant, mult mai clar, spus în spațiul public, nu în Parlament spus diplomatic, astfel încât domnul Rogozin nici să nu încerce să vină, și guvernarea de la Chișinău să încerce să scoată castanele fierbinți din foc cu mâinile altora, cu mâinile prietenilor noștri de la București. Dar s-a întâmplat ce s-a întâmplat – domnul Rogozin a fost declarat persona non grata, o decizie care trebuia să fie luată de foarte mult timp, încă în 2011, atunci când domnul Rogozin a fost numit reprezentant special pentru Transnistria. Nu s-a întâmplat. Și atunci au prevalat „interese pragmatice”, să le spunem așa, de a avea un dialog eficient cu domnul Putin în persoană.

Ei bine, s-a întâmplat astăzi, dar, din păcate, personal nu pot să mă bucur pe deplin, pentru că motivația nu este cea care ar fi trebuit să fie. Am așteptat ca în această motivație să se regăsească, de exemplu, faptul că domnul Rogozin a contribuit la subminarea suveranității noastre, că a sponsorizat și a încurajat separatismul din Transnistria, că domnul Rogozin, de exemplu, a luptat în 1992 împotriva Armatei noastre Naționale, care a apărat suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre. Or, aceste lucruri nu se regăsesc, în schimb, se face trimitere la declarațiile recente ale domnului Rogozin; declarații pe care dânsul le-a mai făcut și în trecut, chiar acum un an în urmă, în iulie 2016. Doar că atunci domnul Rogozin nu l-a numit pe domnul Plahotniuc ca reprezentând interese mafiotice etc., etc.

O astfel de argumentare lasă loc pentru foarte multe interpretări, nu numai acasă, dar și în Occident, la prietenii noștri care se întreabă: „Această decizie reprezintă interesele naționale ale țării sau interesele guvernării de la Chișinău, a cărei legitimitate este pusă sub semnul întrebării?” Și mai mult decât atât, chiar și acasă astfel de declarații pe care le-a făcut domnul Rogozin, declarații referitoare la calitatea guvernării, sunt împărtășite, sunt spuse oficial sau neoficial de mai mult de 50% din cetățenii Republicii Moldova. Ce înseamnă - să-i faci non grata și pe ei? Motivația nu este cea care ar fi trebuit să fie și acest lucru mă face personal să nu fiu pe deplin fericit de o astfel de turnură.”

Europa Liberă: Există o comisie interguvernamentală moldo-rusă în domeniul economiei, unde Dmitri Rogozin este copreședinte. Dacă el are restricții să vină în Republica Moldova, atunci va fi afectată această dimensiune economică?

Victor Chirilă: „Fără îndoială!”

Europa Liberă: Sau Guvernul de la Moscova ar putea să numească o altă persoană?

Victor Chirilă: „Nu cred că va fi numită o altă persoană, pentru că la mijloc nu este doar persoana domnului Rogozin. Prin decizia luată de Chișinău, și acest lucru cred că s-a conștientizat foarte bine,a adus atingere mândriei Federației Ruse și știm bine că Rusia ține mult la imaginea sa internațională și astfel de acțiuni au fost pedepsite în trecut de Federația Rusă și de aceea trebuie să ne pregătim, să fim gata pentru orice retaliere din partea Moscovei. Retaliere care va fi și de ordin politic, și de ordin economic și va veni pe neprins de veste pentru noi. De aceea, nu știu dacă este guvernarea gata să facă față la un astfel de răspuns din partea Federației Ruse, pentru ca să facem față eficient, să rezistăm va fi nevoie de unitate națională.

Or, unitatea națională în Republica Moldova este un vis, să spunem așa. Nu mă refer la întreaga societate, de exemplu, doar la tabăra, să-i spunem așa, proeuropeană. Și aici sunt dezbinări multiple și dacă nu va exista unitate aici, atunci mă tem că vom fi din nou puși cu botul pe labe. Dacă nu vom fi uniți, nu vom fi pregătiți, în special guvernarea, și aici mă refer la guvernare, societatea civilă, partidele proeuropene să facă față împreună unor eventuale retalieri din partea Federației Ruse, atunci cu siguranță că vom fi din nou puși cu botul pe labe de către Federația Rusă.”

Europa Liberă: Analistul politic de la Chișinău, Victor Chirilă.

***

Europa Liberă: Colega mea, Valentina Ursu a căutat să afle cum se văd ultimele evoluții și dintr-o perspectivă occidentală, discutând cu experta de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi:

Anneli Ute Gabanyi
Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „Este interesant de constatat că domnul Rogozin, care este cunoscut pentru acțiuni provocatoare, în acest moment important în istoria, într-adevăr, a relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Rusia, a acționat ca un agent provocator. Provocarea a fost plănuită și putea fi evitată, pentru că autoritățile moldovenești au încercat să rezolve problema pe cale diplomatică, să spunem, calmă, liniștită și în afara spectatorilor internaționali, dar vedem că domnul Rogozin și, deci, autoritățile rusești, Kremlinul, au decis altfel.

În al doilea rând, această provocare, fiind publică, aduce la lumină anumite situații, fenomene, direcții de dezvoltare și din alte domenii. În primul rând, în interiorul Moldovei, mi se pare că dualitatea, diviziunea dintre forțele prooccidentale din Guvern și Partidul Socialiștilor, respectiv președintele, ca să vorbim de instituții, au devenit mai clare, mai evidente decât niciodată. Se vede clar că domnul Dodon vrea să-l aștepte pe domnul Rogozin la aeroport, să meargă cu dânsul la Tiraspol, și ceilalți n-au vrut în niciun caz ca acest lucru să se întâmple.”

Europa Liberă: Dar credeți că Moscova ar avea acum mai multe pretexte să-l susțină pe Igor Dodon în eventualitatea scrutinului parlamentar din 2018?

Anneli Ute Gabanyi: „Bineînțeles, pentru că îi vede puterea amenințată. De aceea și figura lui Plahotniuc a fost scoasă la vedere de către anumiți observatori, crezând că pot diviza forțele politice din Republica Moldova. Este pentru mine clar – alegerile din 2018, alegerile parlamentare se apropie și atunci se va vedea cum va reacționa populația între aceste forțe care acum nu mai sunt duplicitare, așa cum s-a spus. Eu, personal, am văzut mai mult motivul fricii, decât al încercării de a minți Occidentul în ceea ce s-a spus deseori despre Moldova, dar acum votanții vor putea să vadă clar pentru cine și ce optează și ce face unul, și ce face celălalt.”

Europa Liberă: După acest gest făcut de Guvernul de la Chișinău, anunțându-l persoană indezirabilă pe Dmitri Rogozin, vicepremierul rus, cine are mai mult nevoie de o îmbunătățire a relației dintre Chișinău și Moscova – Federația Rusă sau Republica Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „Cred că Federația Rusă, pentru că Republica Moldova în acest moment este iarăși, o dată, nu știu la a câta dată, la încrucișare de drumuri. Și dacă nu există forțe la Chișinău care afirmă sus și tare aderența la valorile occidentale, la apartenența la, mai ales, Uniunea Europeană, atunci nu mai pot exista nici susținători în Occident, care să spună: „Bine, aici sunt forțe care doresc să nu fie țara împinsă sau trasă, sau luată către Est, către Rusia!” Însă este important ca acest apel să fie auzit în Occident și să fie auzit de acei politicieni occidentali din țările UE care sunt întotdeauna gata să critice progresul lent al Republicii Moldova în reforme, în legi etc., nevăzând că acolo se duce o luptă pe viață și pe moarte pentru această țară, pentru orientarea ei politică de acum și, mai ales, din viitor.”

Europa Liberă: Experta de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: L-am rugat să comenteze ultimele evoluții și pe comentatorul de la Radio Ekho Kavkaza și Radio Svoboda, un bun cunoscător al realităților din Moldova și din Caucaz, Vadim Dubnov.

Vadim Dubnov
Vadim Dubnov

Vadim Dubnov: „Toata aceasta poveste cu Rogozin este, în opinia mea, una cât se poate de fericită, întrucât lucrurile au apărut, in sfârșit, in adevărata lor lumină, după acest caz, orice eveniment legat de numele lui Dmitri Olegovici căpătând imediat un caracter tragicomic sau chiar ridicol. Însuși faptul că un om cu o astfel de reputație se ocupă de regiunea transnistreană arată adevărata pondere și importanta reală pe care Rusia o acordă Transnistriei în cadrul politicii sale externe. Cred că e cazul sa felicitam Republica Moldova, pentru că oricine si-ar dori, probabil, sa aibă un asemenea oponent.”

Europa Liberă: Cum credeți, pot oare aceste evenimente de ultima ora avea vreo influență asupra soluționării conflictului transnistrean sau asupra evoluției problemei?

Vadim Dubnov: „Sincer să fiu, nu cred, in general, că asupra remedierii conflictului transnistrean poate avea vreo influenta ceva anume in lumea asta. Acest conflict este, după mine, unul dintre cele mai stabile fenomene, întrucât de adevărata schimbare a situației în Transnistria, în realitate, nu este nimeni interesat. Părțile nu își doresc, pur si simplu, acutizarea acestei probleme, in linii generale, si unii si alții fiind destul de împăcați cu starea de lucruri, care convine oarecum si Chișinăului, si Kievului, si Moscovei, ba chiar si Tiraspolului, care, de bine de rău, si-a găsit propria nișa de existența in situația data.

Tiraspolul se afla in stare de blocada de mai mulți ani, in curând vom vorbi deja, probabil, de decenii. Cu toate acestea, blocada nu-i împiedică pe localnici să se bucure de toate preferințele comerciale pe care UE le-a oferit agenților economici din Moldova. Și ei se simt perfect. Astfel, acest statut, așa-zisul separatism, este, de fapt, un separatism ce tine mai mult de viitor decât de prezent, statut care nu deranjează pe nimeni, și, prin urmare, nimeni nu are de gând să se ocupe de problema data.”

Europa Liberă: În regiunea transnistreană se păstrează o cantitate enorma de armament. La Colbasna, de exemplu, se afla depozitele fostei Armate a 14-a a Rusiei, ce conțin un număr mare de muniție expirată, potrivit estimărilor OSCE, este vorba de aproximativ 20 de tone. Recent, pe 3 august, la o bază militară din Abhazia, a avut loc o explozie uriașă, care a ucis doi oameni si a făcut zeci de răniți, printre care si cetățeni ruși, turiști. In consecința, ar putea avea de suferit una din ramurile importante pentru Abhazia - turismul. Cum comentați această situație?

Vadim Dubnov: „Evident, mai devreme sau mai târziu, orice arma poate împușca. Orice muniții prezintă un risc de explozie – fie ca acestea sunt păstrate la o bază militară sau la un depozit. Vorbim aici despre de un accident - a căzut un stâlp, provocând o explozie. Acest lucru se poate întâmpla oriunde. Nu este atât o problema de ordin politic, cat una de ordin tehnic și disciplinar, deoarece este o consecința a unor factori ce țin, mai curând, de condițiile de păstrare a echipamentului, asigurarea securității si nivelului de protecție.

S-a întâmplat în Abhazia, dar se putea întâmpla oriunde, la orice bază militară, nu doar una rusească. Nu văd, respectiv, vreo conotație politică in acest caz, la fel cum nu cred ca producerea unui asemenea incident ar depinde, in principiu, de numărul de trupe sau de baze militare. Prezența militară în Abhazia rămâne însă una decisiva, armata rusă înghițind, de facto, toate unitățile militare abhaze. Aici, într-adevăr, vorbim despre un factor crucial...”

După explozia de la Primorskoe
După explozia de la Primorskoe

Europa Liberă: Cat de numeroasă este, la ora actuala, prezenta militara rusa pe teritoriul Georgiei?

Vadim Dubnov: „Este vorba despre câteva mii de militari ruși, o prezenta militara destul de solida si bine organizata. Dar la ce altceva ne puteam aștepta după evenimentele din 2008, când a fost împlinit visul de demult al Rusiei de a-si legaliza prezenta militara in zona?”

Europa Liberă: Se vorbește acum că în timpul exercițiilor desfășurate recent in Georgia de NATO si partenerii săi, tancurile alianței s-au aflat atât de aproape de cele rusești, cum nu s-a mai întâmplat de ani de zile, încă de pe vremurile Războiului Rece...

Vadim Dubnov: „Într-adevăr, este o situație amuzantă, întrucât, daca am ignora aspectul sau militar-politic, iar tancurile respective nu ar fi reprezentat forte ostile, cele întâmplate ar fi putut fi privite ca un simbol frumos: ca sa vezi ce vremuri trăim, pana si tancurile s-au apriat atât de mult intre ele, încât s-au pomenit, practic, fata in fata. Dar, din nou, acest eveniment ar trebui să fie tratat în continuare ca un incident amuzant, trist, dar totuși mai mult amuzant...”

Europa Liberă: Se spune că președintele rus, Vladimir Putin, intenționează sa vina in vizita in Abhazia, zilele acestea, cu prilejul aniversarii scurtului război dintre Rusia și Georgia, din 2008. Unii analiști au observat ca vizita dată ar putea avea legătura cu cea a vicepreședintelui american, Mike Pence, care s-a aflat săptămâna trecută în Georgia. Este sau nu o coincidență acest fapt, cum credeți?

Vadim Dubnov: „Ei bine, mă gândesc cu groază la ce va fi anul viitor, când se va împlini o data rotunda de la evenimentele in cauza... Cu toate acestea, dacă e să judecăm logic, ce legătura poate exista intre vizita lui Pence în Georgia si cea a lui Putin în Abhazia? Îmi este greu sa-mi imaginez. Pare amuzant.

Dimpotrivă, cred că Moscova este cea care si-ar dori ca vizitele celor doi sa apară ca având legătura intre ele. Sunt niște trucuri de tehnologie politică pe care Moscova le aplica tradițional – tehnici destul de funcționale, de altfel. Acestea lucrează într-adevăr pentru cei care au nevoie de asta, asupra public ținta adică.

Iar publicul ținta este reprezentat in cazul dat de, ca sa ne exprimam metaforic, „oamenii noștri” – rușii si pro-rușii - din Abhazia, dar, mai ales, de către cei din Rusia. In asemenea situații ei își imaginează ca: „Iată, acesta este răspunsul nostru!”

Alte obiective serioase Moscova nu își propune deocamdată, deoarece atât vizita lui Pence, cât aniversarea evenimentelor de acum noua ani sunt un fleac în comparație cu problemele serioase pe care Moscova le întâlnește la ora actuala în politica sa externă.”

Europa Liberă: Cât de posibila este declanșarea unei noi runde de confruntare între Georgia și teritoriile ocupate?

Vadim Dubnov: „Evident, in acest caz ne referim la opoziția din Georgia și Rusia, în primul rând. Cred că acest fapt depinde însă de un context general mult mai amplu decât cel ce ține strict de relațiile ruso-georgiene.

Iar daca e sa vorbim despre acestea din urmă, nu văd niciun motiv real pentru nemulțumiri ce ar putea transforma evenimentele actuale, considerate secundare astăzi, in viitoare evenimente care ar putea deveni importante mâine. E o situație care depinde mult un contextul mai general, de cel al relațiilor dintre Rusia și Occident. Iar in acest context Georgia nu reprezintă decât una din tarile din Europa de Est din apropierea Rusiei, din care fac parte si: Ucraina, Moldova și tarile baltice. Acestea din urma, se bucura de o anumita protecție, dar tocmai asta le si face deosebit de vulnerabile. Diverse provocări din partea Rusiei sunt in continuare posibile, cred, si la adresa Ucrainei, Moldovei și a Georgiei.

Bineînțeles, este necesar să se analizeze fiecare caz in parte, aceasta rămâne însă, fără îndoiala, lista țărilor care trebuie să se gândească in mod special la propria securitate, o lista care, in ultimii ani, a rămas neschimbata.”

Europa Liberă: A fost analistul politic Vadim Dubnov.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG