Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Regiunea transnistreană a marcat 25 de ani de prezență militară rusească. Chișinăul a deplâns lipsa de coordonare a ceremoniilor cu partea rusă. Dmitri Rogozin a cerut pedepsirea celor care l-au împiedicat să ajungă în Moldova, în timp ce oficialități de la Bruxelles i-au amintit vicepremierului rus că se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

***

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

La Bender au avut loc, sâmbătă, festivităţi cu ocazia aniversării a 25-a de la începutul așa-numitei misiuni rusești de pacificare la Nistru. La eveniment a participat liderul regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski şi ambasadorul Rusiei în Moldova, Farit Muhametşin. Preşedintele de la Chişinău, Igor Dodon, şi-a anulat participarea după ce, în ajun, vicepremierul rus Dmitri Rozogin nu a fost lăsat să ajungă în Moldova. Avionul de cursă cu care oficialul rus zbura spre Chișinău nu a primit dreptul de survol deasupra României și a făcut cale întoarsă spre Moscova. Emisarul Kremlinului pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, se află din anul 2014 pe lista sancțiunilor Uniunii Europene impuse Rusiei pentru anexarea abuzivă a Crimeii și agresiunea militară din Ucraina, sancțiuni ce includ și interdicția tranzitării spațiului aerian al țărilor membre ale UE.

Într-un interviu pentru televiziunea Rossia-24, Dmitri Rogozin a amenințat că Moscova va identifica și va sancționa persoanele de la Budapesta, București și Chișinău care au contribuit la împiedicarea vizitei sale în Moldova. Vineri, într-o postare pe Facebook, Rogozin a scris, adresându-se autorităţilor române: „Așteptați-vă la un răspuns, javrelor.” Ministrul român al apărării, Adrian Țuțuianu, a calificat drept „absolut nepotrivită” reacția lui Rogozin, iar europarlamentara Monica Macovei a calificat drept mincinoase spusele lui Rogozin cum că Bucureștiul ar fi pus în pericol viața pasagerilor prin interdicția de survol, întrucât vicepremierul rus știa de la bun început că nu are dreptul să intre în spațiul aerian al Uniunii Europene.

În același interviu pentru Rossia-24, vicepremierul rus a declarat că săptămâna aceasta ar urma să aibă, totuși, o întrevedere cu președintele moldovean Igor Dodon pentru a discuta despre vizita eșuată a delegației ruse. „Ne vom întâlni cu el la învestirea în funcție a noului președinte iranian Rouhani, și acolo avem programată o întâlnire. Desigur, va fi o discuție serioasă, avem nevoie de garanții, nu ne mai putem pune la încercare răbdarea”, a spus Dmitri Rogozin, citat de publicația Kommersant.

Președintele Igor Dodon a reacționat dur, amenințând cu proteste „masive”, după ce avionul cu vicepremierul rus Dmitri Rovgozin a fost obligat să se întoarcă din drum. „Chișinăul, Bucureștiul sunt parte a unui joc geopolitic a Occidentului, a NATO, împotriva oponenților săi geopolitici, împotriva Rusiei. Numai noi începem să rezolvăm problemele, să apropiem malurile Nistrului, se încep provocări de tipul acesta. De ce? Pentru că rezolvarea problemei transnistrene înseamnă foarte clar că nici un fel de NATO în Republica Moldova nu va fi. Ei vor conflict, vor război aici”, a declarat Igor Dodon la o conferință de presă, îndemnându-și susținătorii să fie pregătiți să protesteze.

La microfon Radu Benea, continuăm sinteza știrilor la Radio Europa Liberă.

Liderul regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a declarat la ceremoniile de sâmbătă de la Bender că Moldova ar fi dornică de „revanșă”, citez, „ca să încheie ceea ce a început în 1992 - ceea ce au reușit să împiedice pacificatorii”. În opinia lui Krasnoselski, autoritățile de la Chișinău așa și nu au dat o apreciere juridică „evenimentelor sângeroase”, cum le-a numit, din primăvara-vara anului 1992. „Fără o apreciere juridică nu există conștientizare și, în cele din urmă, pocăință. Și, desigur, deja nu mai poate fi iertare”, a spus Krasnoselski. Liderul autoproclamatei republici transnistrene le-a mulțumit militarilor ruși pentru că asigură pacea la Nistru.

Guvernul de la Chișinău consideră că cea de-a 25-a aniversare de la sfârșitul evenimentelor tragice din anul 1992 de la Nistru constituie, mai degrabă, o „sărbătoare cu lacrimi în ochi”, iar pentru marcarea acestui eveniment mai potrivită ar fi coborârea drapelelor în bernă, transmite IPN. Într-un comentariu al executivului se spune că intenţiile Federaţiei Ruse de a marca solemn evenimentul, în lipsa unui plan de manifestaţii comune, sunt de natură să prejudicieze relaţiile bilaterale, pe care Moldova le doreşte să fie prieteneşti şi de respect reciproc. Totodată, guvernul de la Chişinău consideră că misiunea militară rusă de menținere a păcii la Nistru nu respectă principiul neutralității și a contribuit la conservarea conflictului, motiv pentru care a cerut repetat onorarea angajamentelor Rusiei privind retragerea prezenţei sale militare din Republica Moldova şi lansarea unei misiuni civile internaţionale de menţinere a păcii la Nistru. În declaraţia guvernului de la Chişinău se mai spune că principala cauză a eșecului reglementării politice a conflictului transnistrean „trebuie căutată, în primul rând, în interesele geopolitice şi stereotipurile istorice ale Federaţiei Ruse”.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: La festivitățile de la Bender / Tighina de sâmbătă ar fi urmat să aibă loc o întâlnire a președintelui Igor Dodon cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Despre ce ar fi trebuit să discute cei doi şi ce decizii să ia împreună? I-am întrebat pe mai mulți locuitori ai regiunii.

„În orice caz, trebuie să existe un dialog pentru reglementarea situației create încă în anii '90 și despre chestiunile nerezolvate economice și politice. Moldova și Ucraina exercită presiuni vamale la frontiera Transnistriei. Este, evident, un obstacol în calea importurilor, noi pierdem o grămadă de bani. Ei presează economic Transnistria. Orice ai face, suntem o palmă de pământ și avem nevoie de susținere economică.”

„Consider că nici unul din cei doi (Krasnoselski și Dodon, n.r.) nu trebuie să fie președinte. Pentru că niciunul nu vrea să facă nimic, doar să fure și să-și umple buzunarele. Nimeni nu face nimic la modul real. Nici Kransnoselski, nici Dodon, care se zice că nu prea poate, dar are lozinci populiste despre Rusia. Iar Krasnoselski chiar nu face nimic. Cu cât mai puțin dependenți vor fi oamenii, cu atât mai puțin vor avea nevoie de asemenea președinți. Acum însă se vor plânge unul altuia că ba blocada e de vină, ba criza, Smirnov zicea că inundațiile-s de vină, bba altceva. Vor găsi o mulțime de motive pentru ca nimeni să nu facă nimic. Nimeni nici nu-și dorește să facă ceva, nu le convine.”

„Trebuie să vorbim, întotdeauna, dar cred că președintele moldovean nu prea are putere de decizie.”

„Desigur, trebuie să ne înțelegem, să rezolvăm problema transnistreană. Să găsim compromisuri, așa încât nici una dintre părți să nu fie avantajată, ci ambelor părți să le fie bine. Eu așa înțeleg lucrurile.”

„Ei trebuie să discute despre pace și prietenie, despre oamenii de rând, care nu ocupă funcții înalte, despre cum trăiesc aceștia, cum să le facă viața mai bună. Cel mai important lucru e pacea. Dacă va fi pace, oamenii vor tinde unii spre alții, se vor ajuta unii pe alții. Bine faci, bine găsești. Așa e între oameni, tot așa-i și între popoare și țări.”

„Cred că ei pot vorbi numai despre unirea Transnistriei cu Chișinăul, cu Moldova. Despre economie, ca oamenii să trăiască mai bine, să nu fie nevoiți să alerge peste tot cu aceste pașapoarte, să fie deschis hotarul, să fie înțelegere între unii și alții, să nu luptăm unii cu alții. Pentru că suntem la fel, și ei, și noi. De câți ani deja Transnistria este nerecunoscută? Deși Rusia ne ajută, noi rămânem nerecunoscuți. Dacă te duci undeva, îți trebuie un document, în altă parte - altul. Mulți tineri învață la Chișinău, alții merg acolo pentru tratament...”

„Oricum, doar prin Moldova, pentru că nu avem altă ieșire. Încotro s-o luăm? Noi nu avem hotar comun cu Rusia, Ucraina e de-o parte, Moldova - de altă parte. Asta-i tot.”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor regiunii transnistrene.

***

Europa Liberă: Cum au decurs ceremoniile oficiale de la Bender cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la instalarea militarilor ruși, în calitate de pacificatori, la Nistru? Relatează, Natalia Sergheev.

La eveniment a avut loc și un miting la care câteva zeci de persoane și-au exprimat susținerea față de prezența trupelor ruse de menținere a păcii pe Nistru.

A fost prezentă și o delegație a ambasadei ruse de la Chișinău, condusă de ambasadorul Farit Muhametșin.

Diplomatul rus a criticat autoritățile moldovene, despre care s spus că ar fi împiedicat vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin și a altor oficialități ruse la festivitățile din regiunea transnistreană.

Potrivit Novosti PMR, Muhametșin a declarat că demersurile autorităților moldovene în vederea terminării misiunii ruse de menținere a păcii nu sunt rezonabile și nici acceptabile.

„Este o modalitate de a începe un nou conflict pe Nistru”, a afirmat ambasadorul rus la Chișinău.

În incinta misiunii de menținere a păcii de la Tighina sâmbătă a fost ziua ușilor deschise.

S-au organizat depuneri de flori, parade militare, expoziții de armament și utilaje, concerte aniversare la Tiraspol, Râbnița, Dubăsari.

Președintele Republicii Moldova Igor Dodon a renunțat să participe la ceremoniile din regiunea transnistreană și a promis că se va întâlni cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski peste câteva săptămâni.

La rândul său, Krasnoselski a spus că e dispus să se întâlnească oricând cu Dodon, „fie în Transnistria, la Bender, fie în Moldova”, deoarece sunt multe chestiuni de discutat.

Festivitățile promiteau să iasă din comun, pentru că la ele ar fi trebuit să participe pentru prima oară și vicepremierul rus Dmitri Rogozin.

Rogozin nu a mai ajuns însă în regiunea transnistreană pentru că vineri autoritățile de la București au interzis avionului de linie în care se afla să survoleze spațiul aerian al României, țară membră în Uniunea Europeană

Agenția rusă de știri TASS relatează că Rogozin a cerut să se ia măsuri dure față de România și Republica Moldova din cauza eșecului vizitei sale.

Potrivit vicepremierului rus, „trucul urât al guvernului român și moldovean trebuie analizat cu atenție. Este nevoie de un răspuns aspru, pe măsură”.

Ministerul rus de externe a mai prezentat o notă de protest guvernului român şi a cerut explicații.

Dar analistul politic român Iulian Chifu a postat pe Facebook un mesaj în care spune că Dmitri Rogozin se află din martie 2014 pe o listă publică a Uniunii Europene cu demnitari ruși sancționați pentru anexarea Crimeii de către Rusia și pentru agresiunea militară din estul Ucrainei, și din acest motiv vicepremierul rus nu poate intra în Uniunea Europeană.

Astfel încât, spune Chifu, „provocarea este a lui Rogozin, care a vrut să facă circ, nu a autorităților române”.

***

Europa Liberă: Încercarea vicepremierului rus Dmitri Rozogin de a ajunge la Chișinău, în ciuda interdicției de a intra în spațiul Uniunii Europene, impusă încă în anul 2014, a fost criticată și de europarlamentara Monica Macovei. Într-un interviu realizat colega mea Diana Răileanu, europarlamentara română a criticat și recentele inițiative ale Partidului Democrat de guvernământ de la Chișinău, condus de Vladimir Plahotniuc, în speţă decizia guvernării, susţinută de preşedintele Igor Dodon, de a modifica sistemul electoral, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția și a avertismentelor partenerilor occidentali ai Republicii Moldova. Monica Macovei:

Monica Macovei
Monica Macovei

Monica Macovei: „Este o acţiune absolut normală pentru următorul motiv: Rogozin este pe lista persoanelor sancţionate de Uniunea Europeană în urma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia şi a sprijinului pe care Moscova îl acordă separatiştilor din estul Ucrainei. Ca atare, atât vicepremierul Rogozin, cât şi alţi politicieni din Federaţia Rusă au aceste sancţiuni impuse, inclusiv survolarea spaţiului aerian al unei ţări membre UE, deci, nu va putea trece nici acum, nici mâine, nici poimâine. Dânsul ştie asta, în rest a făcut teatru, pentru că ştia acest lucru de mult timp, deci, evident de la plecare. Deci, declaraţia pe care a făcut-o, că s-a pus în pericol viaţa pasagerilor, este mincinoasă. Deci, a vrut să treacă peste un spaţiu pentru care ştia că nu are autorizaţie, că e sancţionat şi nu are voie să treacă.”

Europa Liberă: Cum se vede politica externă a Republicii Moldova de la Bruxelles? Pe de o part este guvernarea în frunte cu PD, care vorbeşte despre un vector pro-european, cel puţin pe hârtie, pe de altă parte, este preşedintele Igor Dodon, care se declară deschis pro-rus. Deci, cum se vede această politică externă a Republicii Moldova?

Monica Macovei: „Să ştiţi că noi nu-l credem pe Plahotniuc, poate numai socialiştii cred că sunt în familia lui politică. Pentru noi este clar că Partidul Democrat are o înţelegere cu Dodon şi, încă o dată, înţelegem. Să nu creadă lumea şi nici populaţia din Republica Moldova că nu înţelegem. O bună parte a Parlamentului European ştie ce se întâmplă şi ştie ce doresc amândoi, Plahotniuc şi Dodon, să pună mâna pe ţară, să nu mai dea nicio şansă altor voci din societate sau din politică, aşa că nu există încredere în ei. Ce încredere poţi să ai în astfel de oameni? ”

Europa Liberă: Se pare, cel puţin văzut de la Chişinău, că Uniunea Europeană este în ciocan şi nicovală, pe de o parte, nu poate întrerupe relaţia cu Republica Moldova pentru că altfel ţara se îndreaptă spre Rusia, pe de altă parte, nu poate susţine la nesfârşit o guvernare care spune una şi face alta. Cum va ieşi Uniunea Europeană din această situaţie? Or, vedem că Statele Unite întăresc sancţiunile împotriva Rusiei şi într-un proiect de lege adoptat zilele trecute spune explicit că Guvernul rus urmăreşte să exercite influenţe în spaţiul fost sovietic…

Monica Macovei: „Haideţi să nu anticipăm ce va face Uniunea Europeană, dar eu sunt total de acord cu această afirmaţie. Eu o spun de ani de zile că Putin asta vrea: să-şi readucă sub control economic şi politic statele din spaţiul ex-sovietic, deci, toate statele post-comuniste. Foarte multe dintre ele sunt membre ale Uniunii Europene. Ca atare, să ştiţi că Uniunea Europeană le va apăra, la fel şi America.”

Europa Liberă: Dna Macovei, vorbind despre politica internă a Republicii Moldova, cum se vede de la Bruxelles recenta modificare a sistemului electoral?

Monica Macovei: „Acest sistem electoral mixt, pe care cei doi politicieni l-au vrut şi nu le-a păsat nici de decizia Uniunii Europene şi nici de recomandarea Comisiei de la Veneţia, deci, acest sistem susţine numai partidele mari, bogate, practic îi înșurubează la putere pe Plahotniuc şi Dodon. Democraţia nu este asta: să înşurubezi la putere două-trei persoane sau partidele care fură populaţia, ci înseamnă pluralism politic, adică banii, inclusiv cei care vin din Uniunea Europeană, trebuie să susţină partidele şi mici şi mijlocii, cât mai multe partide, pentru că asta e democraţia, ca oamenii să poată alege. Ce au făcut Dodon şi Plahotniuc cu sistemul electoral este că oamenii nu vor mai avea de unde să aleagă. Nu e asta democraţie. Ce au făcut ei e dictatură. Ca să fii un conducător adevărat, trebuie să îţi iubeşti ţara şi oamenii, or este evident că Plahotniuc şi Dodon nu îi iubesc pe cetăţenii Republicii Moldova, indiferent că sunt de origine rusă, de origine română sau de altă origine. Dacă i-ar fi iubit, nu i-ar fi lăsat în sărăcie, aşa cum îi ţin de atâta timp şi acum nu ar fi făcut nimic care să afecteze prima tranşă din cele 100 de milioane de euro din care se puteau face şcoli, spitale sau justiţie independentă.”

Europa Liberă: Deci, anticipaţi că decizia de a modifica sistemul electoral ar putea să-şi pună amprenta asupra primei tranşe din acest ajutor?

Monica Macovei: „Comisarul Johannes Hahn a reafirmat luni, la Bruxelles, că după adoptarea acestui sistem electoral în Moldova Uniunea se va uita „cu mare atenţie” pentru că nu există pluralism politic. Atât Johannes Hahn, cât şi Federica Mogherini s-au referit chiar la reanalizarea Acordului de Asociere, adică e foarte grav. Pot să vă spun pe grupuri: Partidul popular european, Partidul liberal ALDE, la fel şi Conservatorii europeni şi reformişti din Marea Britanie – toţi cer evaluarea Acordului de Asociere.”

Europa Liberă: În ce condiţii ar putea fi reevaluat acest Acord, Dna Monica Macovei?

Monica Macovei: „Păi, doar în defavoarea Moldovei, pentru că Acordul de Asociere este foarte favorabil Moldovei, mai ales cel de Liber Schimb. Este exact invers decât mint politicienii de la Chişinău, deci, Moldova poate să importe în Uniunea Europeană orice produs şi cumpără doar ce vreau şi cât vrea. E cel mai favorabil Acord făcut vreodată pentru un stat aflat pe drumul candidaturii către Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar, reevaluarea acestui Acord nu înseamnă să fragilizezi Republica Moldova? Nu este periculos acest lucru, ţinând cont de regiunea transnistreană, de Ucraina, de preşedintele pro-rus Igor Dodon

Monica Macovei: „Şi ce vreţi să facem? Să-l lăsăm pe Dodon şi Plahotniuc să facă orice ca să nu fragilizăm relaţiile politice cu Republica Moldova sau cu Rusia? Eu cred că totul are o limită şi cred că trebuie să punem piciorul în prag. Trebuie să alegeţi. Adică, ei vor să vină banii europeni şi după aia să mai facă ceva în Moldova, să o dezvolte şi după aia să o dea pe tavă ruşilor! Nu suntem proşti, gândim cu toţii. Majoritatea cetăţenilor din Republica Moldova stau în sărăcie, să înţeleagă asta şi să înţeleagă că dacă nu vin banii de la Uniunea Europeană este din cauza PD şi a lui Plahotniuc şi din cauza lui Dodon şi a ruşilor. Acum doi-trei ani, Republica Moldova avea coroniţă dintre toate statele care vroiau să intre în Uniunea Europeană. Comisia chiar spunea că merge mai repede decât aşteptările noastre. Acum Plahotniuc şi cu Dodon îngroapă tot. Oamenii ar trebui să înţeleagă că ei sunt cei mai importanţi. Dacă nu vin cele o sută de milioane de euro se fură din buzunarul lor practic. Dodon şi cu Plahotniuc o să învinovăţească Uniunea Europeană, bineînţeles, aşa cum a făcut-o în mod mincinos Rogozin astăzi. Le-a spus românilor „javrelor”, între altele, şi că decizia nu va rămâne fără replică. Şi ce credeţi că data viitoare România îl va lăsa să survoleze teritoriul? Nu, nicio ţară a Uniunii Europene nu o să-l lase fiindcă legea-i lege şi o respectăm.”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Moldovei?

Monica Macovei: „În clipa asta să ştiţi că îl văd prost. De asta, repet: oamenii să nu mai creadă în minciunile lor. Eu ţin foarte mult la tot ceea ce a realizat Republica Moldova şi la Republica Moldova, indiferent de originea cetăţenilor săi. Am o durere nesfârșită când văd ce se întâmplă acum şi cum doi-trei politicieni, foarte bogaţi şi influențați de Federaţia Rusă şi care evident că joacă împreună, să nu vă imaginaţi că se ceartă Plahotniuc cu Dodon vreodată, distrug drumul european al Republicii Moldova pentru că acolo e bunăstarea, acolo sunt banii, acolo sunt valorile, autostrăzile, şcolile şi spitalele. O să rămână într-o țară goală, căci toată lumea o să plece la muncă în afară.”

Europa Liberă: Opinia europarlamentarei Monica Macovei, într-un interviu realizat de Diana Răileanu.

***

Europa Liberă: Despre eșuata vizită în Moldova a vicepremierului rus Dmitri Rozogin, colega mea Karina Maximova a stat de vorbă cu expertul de la Moscova, Andrei Deviatkov, docent la Institutul de economie al Academiei ruse de ştiinţe.

Andrei Deviatkov: „Nu cred însă că este vorba de o întâmplare, întrucât, din câte se pare, România a avut o înțelegere în acest sens cu Chișinăul. Nou-numitul premier român, Mihai Tudose, a întreprins recent o vizită în Republica Moldova. Cred că, având în vedere apropierea dintre democrații de la Chișinău și social-democrații de la București, este foarte posibil ca cele două părți să fi ajuns la înțelegerea de a organiza astfel de acțiuni, iar, în cazul dat, vorbim despre consecințele acestor înțelegeri. De facto, este prima dată în ultimii 25 de an când Republica Moldova îi interzice Rusiei, oficialilor ruși, să participe la manifestațiile organizate la Tiraspol, acțiuni pe care până nu demult oficialii de la Moscova nu considerau de cuviință să le coordoneze cu cei de la Chișinău.

Andrei Deviatkov
Andrei Deviatkov

În opinia mea, în cazul de față, vorbim despre o încercare a PDM de a influența agenda politică a zilei, într-un context politic dificil pentru Republica Moldova, țară, marcată astăzi de numeroase proteste, organizate împotriva recentelor modificărilor ale sistemului electoral. Judecând după intensitatea propagandei anti-opoziție, ce are loc în presa de la Chișinău, ne putem da seama cât de mare este, de fapt, îngrijorarea autorităților în legătură cu aceste proteste, și cât de serios urmărește evenimentele respective Uniunea Europeană, dar și Statele Unite, care sunt și ele preocupate oarecum de situația creată.

Cred că Partidul Democrat încearcă să modifice agenda politică în folosul său, astfel încât oamenii să zică: „Uite că nu l-am lăsat pe Rogozin să intre în țară, cât suntem de bravo!”. Dar, din câte îmi pot sa seama, toate acestea nu au, de facto, nicio legătură cu interesele reale ale Republicii Moldova sau soluționarea conflictului transnistrean. Respectiv, aceste acțiuni nu vor aduce nimic pozitiv nici procesualului de negocieri, nici intereselor externe ale Chișinăului.”

Europa Liberă: De ce Dmitri Rogozin abia acum n-a fost admis în spațiul aerian al Uniunii Europene? Din 2014 și până acum el a zburat de mai multe ori la Chișinău. Ar fi de așteptat să nu i se permită nici în viitor?

Andrei Deviatkov: „Moldova și România au încercat să facă echipă comună împotriva Rusiei, dispoziție care prinde contur la ora actuală și în unele cercuri din Occident. Slavă Domnului, nu este vorba de tot Vestul, ci doar de anumite canale mass-media și elitele implicate. Nici România, nici Moldova nu sunt pregătite să facă față unei confruntări sistemice cu Rusia. Nu cred că există un asemenea plan.

Există doar intenția de a crea o anumită imagine TV, anume acum, în acest moment.

Trebuie înțeles și faptul că Rogozin este urmărit în mod special în România și Moldova, unde sunt citate cu regularitate publicațiile sale pe Twitter. Probabil, niciunul dintre cetățenii ruși nu știe atâtea despre Twitter-ul lui Rogozin cât știu jurnaliștii care îi pronunță numele ca: „RogozIn”.

Cel mai probabil, în cazul de față vorbim despre un fenomen singular și nicidecum nu despre o abordare sistemică. Este foarte posibil ca și Uniunea Europeană se va implica, comentând cele întâmplate - este una când un oficial rus care figurează în lista de sancțiuni aterizează pe teritoriul UE, România, și e cu totul altceva când acesta doar îi tranzitează spațiul aerian. În principiu, în acest caz, aeronava este considerată teritoriul Federației Ruse – oficial, Rogozin nu a intrat pe teritoriul României. Este de așteptat ca UE să facă anumite comentarii neoficiale la adresa Moldovei și a României pe marginea acestui caz. Și cred că nici cele două țări nu sunt gata să apeleze consecvent și în mod repetat la un scenariu asemănător celui aplicat în cazul lui Rogozin.”

Europa Liberă: Un punct de vedere de la Moscova, al analistului Andrei Deviatkov.

***

Europa Liberă: Pe plan internațional, săptămâna trecută a fost marcată, între altele, de legislaţia adoptată în Congresul Statelor Unite care impune noi sancțiuni împotriva Rusei pentru anexarea peninsulei Crimeea, sprijinul oferit separatiştilor din estul Ucrainei şi amestecul în alegerile prezidenţiale americane din noiembrie anul trecut. Casa Albă a anunțat că președintele Donald Trump a decis să semneze legea.

Rusia respinge acuzațiile și amenință cu măsuri de răspuns. Ca urmare, Moscova a cerut deja Statelor Unite să își micșoreze personalul diplomatic din Rusia, până la nivelul celui pe care Rusia îl are în Statele Unite. Legislația americană impune sancțiuni și Iranului, și Coreii de Nord.

Noua legislaţie americană a fost criticată şi de lideri europeni. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunțat vineri că Bruxellesul se pregătește să reacționeze la noile sancțiuni luate de Statele Unite împotriva Rusiei, dacă acestea ar putea afecta securitatea energetică a Europei. „America first [America mai întâi] nu înseamnă că interesele Europei trebuie să vină la urmă”, a spus Juncker.

Legea privind noile sancţiuni împotriva Rusiei a fost adoptată mai întâi de Camera reprezentanților din Statele Unite şi a apoi trecut prin Senat cu mici modificări. În legea adoptată în Camera reprezentanţilor se vorbeşte și despre Republica Moldova, mai exact spus despre regiunea transnistreană, unde continuă să se afle militari ruși. Liliana Barbăroșie a stat de vorbă pe această temă cu fostul ambasador al Chișinăului la Washington, directorul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu.

Igor Munteanu: „Este foarte interesant că legea susține în secțiunea 252 că Guvernul Federației Ruse se face responsabil de violența continuă din Ucraina de Est și îndeamnă președintele SUA, domnul Trump, să ceară evacuarea trupelor rusești din Georgia, Ucraina și Moldova, să restabilească controlul asupra frontierei teritoriilor secesioniste și să înceteze eforturile de subminare a guvernelor alese popular din aceste țări. Acestea sunt cerințe față de Federația Rusă.

Igor Munteanu
Igor Munteanu

Dar cel mai interesant este că un capitol special al Legii S.722 vorbește despre faptul că legislatorii Congresului american cer președintelui american să impună sancțiuni în raport cu persoanele care sunt responsabile de, sau care au participat, prin complicitate, la comiterea de încălcări serioase ale dreptului omului în oricare din teritoriile ocupate cu forța sau altfel, sub controlul Guvernului Federației Ruse, menționându-se în mod expres Transnistria, alături de Crimeea, Donbas, Abhazia și Osetia de Sud. Legislatorii americani includ printre aceste persoane oricine ar putea fi sancționat de către noua legislație americană, pentru că a asigurat material, a sponsorizat ori a oferit susținere materială, financiară sau tehnologică, bunuri și servicii în aceste teritorii ocupate - punctul 2 din secțiunea 522.

Dar cel mai interesant este că, prin această legislație, evident sunt stabilite noi sancțiuni față de persoanele care au sponsorizat și sponsorizează mai departe regimurile secesioniste, inclusiv cel din Transnistria. Respectiv, acum, dacă vine viceprim-ministrul Federației Ruse, Rogozin, zilele următoare, el poate fi considerat o persoană care a asistat direct și nemijlocit susținerea regimului secesionist, iar oferindu-i o mână de ajutor prin participarea președintelui Dodon la evenimentul de la Tighina, sfidăm legislația adoptată acum, pe 25 iulie, de către Congresul Statelor Unite.

În plus, este cel mai interesant că titlul acestei noi legislații, S.722, conține Iran și Federația Rusă. Respectiv, odată ce președintele Dodon a anunțat că una din vizitele sale următoare este Iranul, cu siguranță asta ar putea să împingă Republica Moldova pe lista de sancțiuni speciale, plasând țara noastră printre țările care sponsorizează instabilitatea și destabilizarea ordinii internaționale. Dacă luăm în considerare însuși faptul că în luna iunie, sfârșitul lunii iunie, Partidul Socialiștilor, din care a făcut parte și Dodon, a găzduit o delegație nord-coreeană la Chișinău, putem fi siguri de faptul că Republica Moldova ar putea să nimerească printre țările paria, generatoare de instabilitate, cele care încalcă în mod flagrant și sistematic drepturile omului și violența, conform acestei noi legislații americane.”

Europa Liberă: Un punct de vedere de la Chișinău, al fostului ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, consemnat de Liliana Barbăroșie.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG