Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Oameni de afaceri de la Tiraspol despre climatul de afaceri din regiunea transnistreană. La Chişinău opoziția cere arestarea fostului lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk. Republica Moldova este una din cele mai nesigure țări din lume în ceea ce privește securitatea energetică, potrivit unor experți americani. Și ce planuri își fac locuitorii regiunii transnistrene pentru concedii în acest an. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko și premierul moldovean Pavel Filip vor inaugura oficial luni, 17 iulie, primul post vamal comun pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene Pervomaisk-Cuciurgan, anunță publicația NewsMaker.md. Punctul este pregătit din punct de vedere tehnic, acolo deja lucrează vameși și polițiști de frontieră moldoveni și au fost arborate drapelele Ucrainei, Republicii Moldova și UE, spun sursele publicației. Deschiderea punctului de trecere Pervomaisk-Cuciurgan a fost inițial anunțată pentru 31mai, dar evenimentul nu a avut loc, întârzierea fiind explicată de autorități prin dificultăți tehnice. Tiraspolul, susținut de Moscova se opun deschiderii punctelor de control comun, acuzând Chişinăul și Kievul de intenția de a institui o blocadă economică a regiunii separatiste transnistrene. Autoritățile moldovene însă au dat asigurări că oamenii de rând și agenții economici nu vor fi afectați de controlul comun, iar de suferit vor avea doar schemele de contrabandă și comerț ilicit. Autoritățile au anunțat că până la sfârșitul anului vor fi deschise 13 posturi comune de control pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Rusia este deranjată de faptul că acțiunile comune ale autorităților de la Chișinău și Kiev grăbesc reintegrarea regiunii separatiste transnistrene în cadrul Republicii Moldova, întrucât Moscova ar putea să piardă acest factor de influență regională, a declarat fostul ambasador al Ucrainei la Chișinău, Serghei Pirojkov. Într-un interviu pentru serviciul ucrainean al Europei Libere, Pirojkov a declarat că instituirea posturilor mixte de control, moldo-ucrainene, pe segmentul transnistrean al frontierei contribuie la crearea unor condiții egale de activitate pentru toți agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului.

Ministerul de externe de la Kiev și-a exprimat, marți, nedumerirea în legătură cu declarația Dumei de Stat de la Moscova, din 7 iulie, care a cerut Moldovei și Ucrainei să nu blocheze economic regiunea transnistreană. Diplomația ucraineană a calificat acuzațiile părții ruse drept nemotivate și a amintit că, în realitate, „regiunea transnistreană a Republicii Moldova beneficiază de toate avantajele regimului de comerț liber în cadrul CSI și ale zonei de comerț liber între Moldova și Uniunea Europeană”. Kievul a respins și acuzațiile părții ruse privind tergiversarea negocierilor în formatul 5+2, menționând că Tiraspolul a respins recenta propunere privind organizarea conferinței anuale din Bavaria (Germania) dedicată reglementării transnistrene. Ucraina a îndemnat Rusia să-și retragă trupele din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Ministerul rus de externe consideră că în relația cu Republica Moldova există „tendințe îngrijorătoare”, care vizează în special rotația trupelor ruse de menținere a păcii din zona de securitate de pe Nistru, se spune într-un comunicat de presă al diplomației de la Moscova. Potrivit comunicatului citat, acest subiect a figurat pe agenda discuțiilor de vineri între ministrul adjunct de externe Grigori Karasin și ambasadorul moldovean la Moscova Andrei Neguță. Externele de la Moscova îndeamnă Chișinăul să respecte „practica internațională a ordinii de rotație” a trupelor ruse. În trecut, Moscova a afirmat că autoritățile moldovene ar împiedica militarii ruși să sosească în regiunea transnistreană prin aeroportul Chișinău.

Moldova este printre cele mai vulnerabile țări din lume în ce privește securitatea energetică, iar conflictele din regiunea transnistreană și Ucraina o pun potențial într-o situație periculoasă, a declarat expertul american Lyndon Allin la o conferință organizată de Comisia Helsinki din Congresul american. Allin a mai spus că 98 la sută din energia consumată de Moldova este importată, cea mai mare parte din Rusia, iar aceste importuri tranzitează regiunea separatistă transnistreană. Expertul a adăugat că 70 la sută din electricitatea consumată de Moldova vine din Transnistria.

Președintele comisiei pentru securitate din Parlamentul de la Chișinău, Roman Boțan, a declarat că autoritățile au documentat aproximativ 70 de cazuri în care cetățeni moldoveni ar lupta ca mercenari în estul Ucrainei și în Siria. „Sunt de obicei cetățeni care lucrează peste hotare, de obicei în Rusia și provin din familii social defavorizate”, a declarat Boțan jurnaliștilor. Directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Balan, este citat cu estimarea că salariul unui mercenar din Republica Moldova variază între o mie și trei mii de euro pe lună. Autoritățile spun că au fost deschise numeroase anchete, dar presupușii mercenari nu pot fi deferiți justiției, pentru că se află în străinătate.

Parlamentul de la Chișinău a respins săptămâna trecută pentru a doua oară solicitarea unor deputați PLDM privind audierea directorului SIS, Mihai Bălan, și a vicepremierului pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, în legătură cu presupusa aflare la Chișinău a fostului lider separatist de la Tiraspol Evgheni Șevciuk și a soției sale Nina Ștanski.

Premierul irakian Haider al-Abadi a proclamat duminică victoria în orașul Mosul împotriva milițiilor organizației teroriste a Statului Islamic. Ofensiva armatei irakiene, susținută de Statele Unite, a durat aproape nouă luni. Mosulul era ultimul bastion al jihadiștilor Statului Islamic în Irak.

Președintele american Donald Trump a dat asigurări că sancțiunile impuse Rusiei nu vor fi relaxate atât timp cât situațiile din Ucraina și Siria nu vor fi rezolvate, relatează agențiile internaționale de presă. „Sancțiuni nu au fost discutate în cursul întrevederii cu președintele Putin”, a scris Donald Trump pe Twitter după summitului G20 de la Hamburg unde a avut prima sa întâlnire cu liderul de la Kremlin. „Nu se va face nimic până nu sunt rezolvate problemele din Ucraina și Siria”, a scris Donald Trump.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Vara a trecut deja de jumătate și unii dintre noi s-au bucurat deja e concediul binemeritat, alții abia urmează și își fac planuri de vacanță. Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au căutat că afle de la trecători ce planuri au ei pentru vacanță și dacă aceste planuri au fost cumva influențate de situația economică dificilă din regiune:

Pe plaja din Odesa
Pe plaja din Odesa

„Concediul? Concediul deja a trecut. Eu am fost într-o tabără creștină. În Rusia. Mi-am făcut noi prieteni, am crescut spiritual. Dumnezeu m-a binecuvântat.”

„Eu cu fiica mea locuim împreună și în principiu ne putem permite să mergem undeva chiar și din salariu, chiar dacă nu este foarte mare. Suntem gata să facem economii pe cazare, dar să ne rămână bani de distracții. Cel mai apropiat loc unde putem merge cu copilul este Odesa. Am vrea să ajungem și la Zatoka, dar deocamdată e bine și așa. Noi preferăm să ne cazăm la hosteluri. Le căutăm pe site-uri, vedem prețul și condițiile cele mai bune – sarcina noastră este doar să înnoptăm acolo. Pentru că în rest după ce ajungem și achităm cazarea ne lăsăm lucrurile, mergem la mare și ne simțim bine acolo. Înnoptăm și a doua zi dimineața – iar la mare. Acum, la sfârșitul lunii, din nou planificăm să mergem, vine salariul, și deja am făcut lista cu locurile pe care am vrea să le vedem. În primul rând – Muzeul arheologic, Centrul de cultură arabă. Încercăm să găsim puncte de atracție care să fie aproape de locul unde suntem cazați.”

„Nu prea ne putem permite multe. Evident că din cauza banilor.”

„Vom fi nevoiți să renunțăm la călătorii, da. Pentru că pașapoartele rusești nu oferă posibilitățile pe care ni le-am dori – măcar să intrăm cu picioarele în mare. Măcar în Marea Neagră. În cea Mediterană nu ne permit banii, în cea Neagră nu ne permite situația politică.”

„Vom călători, nu ne limităm în niciun fel. Abia azi am revenit de la mare. Și vom călători în continuare – deocamdată în Grecia și Muntenegru.”

„Nu prea avem bani. Anul acesta e mai greu. Sunt mai puțini bani și de aceea suntem nevoiți să mergem în Ucraina. Pentru că nu ne ajung bani să mergem în Turcia.”

„Merg în Bulgaria în luna august. Nu prea mă atrag țările musulmane. Nu mă atrage Turcia. Aș vrea să mai vizitez Europa. Am pașaport ucrainean.”

„Da, anul acesta planificăm să mergem la odihnă într-o țară nouă, alta decât în cele în care am fost până acum. Planificăm să mergem în Europa. Anul trecut am avut vacanță în ianuarie și am fost acolo, anul acesta – la sfârșit de august. Am făcut economii, am planificat de mai multă vreme acest concediu, am pus bani de-o parte. Dar în general e greu, desigur.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Recentul forum economic de la Tiraspol, cu participarea unor delegați din Federația Rusă, a avut ca principala temă de discuție atragerea investițiilor în stânga Nistrului, stimularea exporturilor, problemele sistemului bancar din regiune și combaterea economiei subterane. Potrivit estimărilor unor reprezentanți ai administrației de la Tiraspol, economia subterană transnistreană ar avea o cotă de până la 34% din produsul brut al regiunii, ceea ce ar indica și asupra unor politici economice greșite.

La forum, președintele băncii centrale de la Tiraspol, Vladislav Tidva, s-a arătat îngrijorat de nivelul mare al creditelor neperformante care, potrivit lui, la mijlocul acestui an, a atins 26% din valoarea cumulată a activelor băncilor comerciale. Bancheri transnistreni, prezenți la forum, au spus că situația s-ar putea schimba dacă Transnistria ar avea o imagine mai bună și dacă investitorii străini ar fi protejați de lege.

La forum s-a discutat și despre o posibilă reformă a sistemului medical și introducerea asigurărilor obligatorii în medicină. Până atunci, însă, potrivit responsabilului de ocrotirea sănătății din regiune, Andrei Guranda, va fi analizată eficiența sistemului și reevaluate cheltuielile.

Un alt compartiment al forumului a fost dedicat mass-media. Deputatul în Sovietul suprem Andrei Safonov a spus, citat de Novosti Pridnestrovia, că Transnistria are nevoie de garanții ce o vor proteja de revolte și revoluții colorate, și ar împiedica revenirea sa în cadrul Republicii Moldova.

Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a dezmințit zvonurile despre posibile concedieri în masă în rândul funcționarilor transnistreni și i-a îndemnat pe aceștia să se ia în mâini și să se mobilizeze. Cheltuielile pentru aparatul administrativ vor fi totuși reduse, din contul eficientizării acestuia, a spus Martînov. „Guvernul nu va micșora salariile, pensiile și nu va reduce în masă bugetarii”, a dat asigurări șeful executivului de la Tiraspol. Potrivit lui, vor fi eliminate „punctele de ineficiență”, cum le-a numit el, acolo unde există „un exces de cinovnici”, și acest lucru deja se întâmplă, a declarat Alexandr Martînov.

Alexandr Martînov
Alexandr Martînov

Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, a stat de vorbă cu câțiva oameni de afaceri care au participat la forum. Aceasta l-a întrebat pe omul de afaceri Oleg Palamarciuk despre principalele concluzii pe care le-a desprins după forumul economic.

Oleg Palamarciuk: „La acest forum a fost o atmosferă principial nouă decât în anii precedenți. A fost o atmosferă mai liberă. Participanții la forum au spus deschis ce cred despre situația din țară, nu au ascuns starea reală a lucrurilor, nu au desenat tabloul în culori roz. Deocamdată acesta este cel mai pozitiv rezultat al acestui forum – caracterul deschis al discuțiilor și faptul că nu se ascundeau problemele și situația negativă din economie din acest moment.

Adică dacă în anii trecuți situația era desenată în culori roz, acum s-a spus clar că economia se află într-o stare foarte dificilă, oamenii de afaceri vorbeau despre problemele lor, fără a le ascunde și a le diminua. Au fost și multe remarci critice, dar au fost menționate și unele moment pozitive ale lucrului executivului.

I-am ascultat și pe experții ruși. În principiu, nu am auzit de la ei nimic nou, toate lucrurile le știam și noi.

Iar cea mai mare problemă care din păcate poate că nu a fost punctată la acest forum a fost că noi trebuie să schimbăm modelul de economie. Modelul de economie pe care îl avem de 27 de ani este învechit iremediabil, acesta nu era viabil de la bun început și a adus la această situație grea în care se află Transnistria.

Trebuie să declarăm clar că noi construim o economie de piață, care subînțelege alinierea tuturor instituțiilor puterii la acest model. Este o sarcină foarte dificilă. Dar este singura cale pe care Transnistria trebuie să meargă și care va aduce rezultate reale.”

Europa Liberă: Acum situația economică în Transnistria rămâne complicată – creșterea cursului dolarului, provocările externe. Ce trebuie să facă administrația pentru ca mediul de afaceri să simtă că conducerea transnistreană dorește și este gata să creeze condiții favorabile pentru dezvoltarea businessului local?

Oleg Palamarciuk: „În primul rând, trebuie spus public și ferm că noi construim economie de piață. Nu o economie, așa cum se spune la noi, social-protejată, social-orientată sau de alt fel.

Noi trebuie să construim economie de piață cu toate instrumentele aferente acesteia. Aceste instrumente țin nu doar de domeniul economic, ci și de libertatea cuvântului, și de libertatea presei, reforma sistemului judiciar, și de o foarte complexă reformă internă a administrației.

Dacă vom desfășura aceste reforme, noi vom deveni mai clari și previzibili și pentru partenerii noștri estici, și pentru cei vestici. Aceștia vor înțelege logica în baza căreia noi lucrăm. Și atunci pentru ei va fi mai simplu să se decidă să lucreze cu noi. Astăzi, modelul care există la noi nu mai există în general în lume în altă parte. Și partenerii noștri nu înțeleg ce fel de model economic avem, ce legi funcționează în acest model.

La forum s-a spus că noi vor adopta o lege care va proteja investițiile. O lege este foarte puțin, pentru că se analizează nu legile, ci sistemul economic – dacă acest sistem este adecvat, dacă presupune protecția proprietății, dezvoltarea relațiilor de piață, concurența. Și atunci investitorul examinează cu mult mai multă atenție perspectiva de a investi. Pentru că legi bune se pot scrie foarte multe. Dar dacă instituțiile care execută aceste legi nu sunt gata să le pună în practică și legile nu lucrează, atunci acestea rămân doar pe hârtie. Și se poate scrie o lege foarte frumoasă dar care nu va fi aplicată.”

Europa Liberă: Și există motive de optimism?

Oleg Palamarciuk: „Motive de optimism sunt. Dacă înainte noi aveam în persoana executivului un perete surd, atunci acum executivul merge la contact, este gata să colaboreze și umple această colaborare cu fapte concrete. Există harta de parcurs a ministerului economiei, a ministerului agriculturii.

Dar trebuie să mai fie totuși și un sistem: pentru ca dacă nu există un sistem, măcar unul incipient, atunci lucrul acestor ministere nu va aduce rezultate de perspectivă, și doar unele realizări locale. Dar mai departe de atât nu se va merge și sistemul nu va funcționa.

În acest moment acele măsuri pe care le propune Guvernul, cum ar fi reducerea presiunii fiscale, va duce bineînțeles la faptul că presiunea va scădea. Dar sistemul e construit așa încât scăderea poverii fiscale generează brusc presiuni administrative asupra businessului. Și pe de o parte se spune că va exista o scădere a presiunii fiscale, iar pe de altă parte administrația nu este gata pentru asta și începe să pună în funcțiune metode represive de lucru cu businessul. Adică sistemul este foarte instabil. Trebuie neapărat de făcut schimbări în sistem pentru ca să existe, într-adevăr, un rezultat pozitiv.”

Europa Liberă: Forumul a ținut trei zile. Pe marginea evenimentului executivul de la Tiraspol a semnat trei acorduri, unul dintre acestea cu o asociație de business tânără dar activă din regiunea transnistreană „Most”, în traducere „Pod”. Unul din fondatorii asociației, omul de afaceri Dmitri Goncearenko, vorbește despre ce așteptări are comunitatea de afaceri de la executiv și pentru ce a fost semnat un astfel de document.

Dmitri Goncearenko
Dmitri Goncearenko

Dmitri Goncearenko: „Din punctul meu de vedere, a fost un pic pierdut momentul legat de principiile de bază. Fără a stabili clar principiile, scopurile la care vrem să ajungem, noi am început să scriem harta de parcurs și am început în mod firesc să ne confruntăm cu dificultăți. Pentru că nu existau criterii după care să fie evaluate acele chestiuni și propuneri pe care businessul le-a propus comisiei de lucru. Unii spun că anumite lucruri trebuie interzise, alții spun că trebuie permise – ce decizie trebuie adoptată în acest caz? Noi nu știm. Noi nu avem criterii, noi nu avem idee ce economie construim. Și, respectiv, noi avem probleme la acest capitol.

În ceea ce privește rezultatele, totul depinde de ce așteptări ai. Cineva care a avut așteptări prea mari de la forum ar fi putut fi dezamăgit. Dar pentru mine forumul a fost o posibilitate de a mă rupe de rutina vieții cotidiene și de a mă întâlni față în față cu oamenii cu care, chiar dacă ne cunoaștem, nu avem posibilitatea în viața curentă să facem schimb de opinii, de viziuni asupra evenimentelor care au loc. Măcar și numai din această perspectivă, văd anumite plusuri și nu consider că timpul pe care l-am petrecut eu și colegii mei la forum a trecut degeaba.

Din punctul meu de vedere, trebuie să existe mai puține reglementări de stat.

Administrația pe de o parte este de acord cu noi, dar pe de altă parte spune că în anumite domenii reglementările sunt necesare. Adică noi cerem mai multă libertate decât ar fi ei gata să ne ofere. Probabil că e și firesc, nici nu are cum să fie altfel.

Mă bucur în mod special că am reușit să semnăm un Acord între asociația de business Most și executiv. Noi vom crea o platformă specială unde vom putea în mod regulat să ridicăm probleme cu care se confruntă businessul, iar funcționarii, deocamdată doar declarativ, dar promit că se vor strădui să soluționeze eficient și operativ aceste probleme. Să sperăm că această cooperare va merge.”

La finalul forumului șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a anunțat că pe lângă puterea executivă va fi creat un Consiliu al businessului mic, care va permite îmbunătățirea climatului de afaceri din regiune, mai transmite corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova.

***

Europa Liberă: La Chișinău, principalele partide ale opoziției de centru-dreapta, Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr, au criticat autoritățile pentru presupusa găzduire a foștilor demnitari transnistreni, Evgheni Șevciuk și Nina Ștanski, după ce presa a relatat că cei doi soți fugiți de la Tiraspol la sfârșitul lunii trecute s-ar mai afla la Chișinău.

La sfârșitul lunii trecute, Sovietul suprem de la Tiraspol a ridicat imunitatea lui Evgheni Șevciuk pentru a permite anchetarea acestuia în cinci dosare penale, acuzațiile ținând de abuz în serviciu, fraudă în proporții deosebit de mari și contrabandă. Fostul lider transnistrean a anunțat că a fugit la Chișinău din cauza că viața sa ar fi fost în pericol în stânga Nistrului.

La o conferință de presă, lidera PAS, Maia Sandu, a vorbit între altele despre „umilințe” la care au fost supuși părinții și profesorii de la școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului pe când Șevciuk era lider transnistrean, iar Ștanski – așa numit ministru de externe la Tiraspol.

Platforma DA a cerut într-o declarație arestarea și anchetarea lui Șevciuk pentru presupuse afaceri cu energie electrică pe care le-ar fi avut împreună cu coordonatorul guvernării moldovene, Vlad Plahotniuc.

Autoritățile nu au comentat deocamdată acuzațiile și cererile opoziției. Acestea au spus anterior că nu știu unde se află cei doi soți. Publicația Newsmaker.md a scris că Șevciuk ar locui cu soția într-un apartament din centrul Chișinăului.

Iar în ședința plenară de joi, Parlamentul de la Chișinău a respins pentru a doua oară solicitarea unor deputați PLDM privind audierea directorului SIS, Mihai Bălan, și a vicepremierului pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, în legătură cu presupusa aflare la Chișinău a lui Evgheni Șevciuk și a Ninei Ștanski.

„Noi nu putem să trecem Nistrul, iar ei se plimbă liber prin Chișinău fără să-i întrebe nimeni. Cei care timp de 4 ani au avut o atitudine dușmănoasă față de autoritățile R.Moldova și au supus umilinței profesorii, elevii și părinții din liceul de la Tiraspol unde se predă în limba română”, a declarat deputatul PLDM, Tudor Deliu. Un demers similar el a înaintat Parlamentului în data de 6 iulie, cerând ca Mihai Bălan și Gheorghe Bălan să le explice deputaților și în ce măsură situația din stânga Nistrului poate afecta securitatea Republicii Moldova.

Cererea sa a fost sprijinită de fracțiunea liberală, dar criticată de președintele de onoare al Partidului Democrat, de guvernământ, deputatul Dumitru Diacov, care a sugerat că de acest subiect ar trebui să nu se ocupe Parlamentul, ci instituțiile specializate.

Iar președintele Parlamentului, Andrian Candu a confirmat că Evgheni Șevciuk se află la Chișinău și că „este monitorizat cu strictețe”. „Autoritățile din Republica Moldova care sunt specializate pe domeniul de securitate țin situația sub control, monitorizând și desfășurând toate acțiunile care sunt necesare”.

Andrian Candu
Andrian Candu

Andrian Candu a mai sugerat că autoritățile de la Chișinău nu recunosc acuzațiile de corupție aduse lui Șevciuk în stânga Nistrului și că instrumentează propriile dosare vizându-l pe fostul lider transnistrean.

Asociația Promo-Lex a anunțat că juriștii săi au identificat cel puțin trei capete de acuzare în conformitate cu care Șevciuk poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Un comunicat al asociației menționează că primul cap de acuzare ar fi uzurparea puterii de stat, infracțiune care prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de la 12 la 20 ani. Lui Șevciuk i se poate deschide dosar penal și pentru acţiuni intenţionate îndreptate spre aţâţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase, infracțiune care prevede amendă de 600 unităţi convenţionale sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, fie închisoare până la 3 ani. Al treilea dosar poate viza organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale sau participarea la ea, sancționată cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Comunicatul mai precizează că în situația în care se va constata că Evgheni Șevciuk este victima unor acțiuni ilegale ale administrației actuale de-facto din regiunea transnistreană, Procuratura urmează să pornească o cauză penală cu recunoașterea acestuia în calitate de parte vătămată și aplicarea măsurilor de protecție, după caz. Acest lucru nu exclude însă realizarea acțiunilor de urmărire penală în cadrul altor cauze unde Evghenii Șevciuk al putea avea altă calitate procesuală.

În același timp, Nina Ștanski a scris pe contul său de FB că administrația de la Tiraspol continuă perchezițiile în apartamentele și casele rudelor și apropiaților săi și ai lui Evgheni Șevciuk.

***

Europa Liberă: Securitatea energetică în vecinătatea Rusiei a fost tema unor audieri care au avut loc joi, la Washington, în Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa, numită și Comisia Helsinki a Congresului american. Dependența de gazele rusești a fost adesea folosită de Moscova drept instrument de presiune geopolitică asupra țărilor învecinate. În opinia unor experți independenți, Ucraina a reușit să realizeze progrese importante în ce privește reducerea dependenței sale energetice de Rusia, deși mai are încă probleme. Dar inițiativa unor reforme similare în Moldova a ajuns, se pare, în impas. Potrivit serviciului de limbă engleză al Europei Libere, la audierile din Comisia Helsinki de la Washington s-a mai spus că Republica Moldova este una din cele mai vulnerabile țări din lume în privința securității energetice și că riscurile cele mai mari sunt legate atât de regiunea separatistă transnistreană, cât și de conflictul din estul Ucrainei. Mai multe, de la Natalia Sergheev.

Lyndon Allin, asociat la firma de avocatură internațională Baker McKenzie, a declarat în cadrul conferinței de joi că din consumul total de energie a Republicii Moldova, 98% sunt importate, majoritatea din Rusia, fiind transportate, în mare parte, prin regiunea separatistă transnistreană.

În același timp, peste 2/3 din consumul de energie electrică a țări sunt generate în stânga Nistrului, a adăugat Allin, care a activat în cadrul misiunii OSCE în Moldova, în perioada 2011-2016, în calitate de ofițer politic, specializat pe corupția în domeniul energetic.

„Este o adevărată provocare pentru autorități ca să se asigure că cetățenii au gaz natural și lumină în case.”

În cadrul conferinței de la Washington privind subiectul securității energetice a țărilor din periferia Rusiei, Lyndon Allin citează statistici care plasează Republica Moldova pe locul nouă în topul țărilor cu cel mai mare risc în ceea ce privește securitatea energetică pe termen scurt.

Expertul afirmă că aceasta depinde, în mare măsură, de compania rusă de stat Gazprom, care-și redirecționează stocurile prin regiunea transnistreană. Gazprom furnizează energie prin conducta respectivă gratuit, astfel subvenționând indirect separatiștii transnistreni și punând pe umerii Chișinăului o datorie neplătită de $6 miliarde, afirmă Allin.

Cu toate acestea, dacă Rusia ar dori vreodată să depună presiuni asupra Moldovei pentru a deturna vectorul Occidental al guvernului, Gazprom ar cere întoarcerea datoriei, deși este disputat cine de fapt ar trebui să plătească acești bani.

În prezent, Gazprom ezită să întrerupă livrările în țară, deoarece o așa-zisă „pedepsire” a Moldovei ar putea rezulta în pierderea mai multor venituri. Pe viitor situația însă s-ar putea înrăutăți. Allin spune că odată cu finalizarea construcției conductelor alternative – Nordstream 2 și Turk Stream – livrările spre Vest ar putea fi redirecționate în așa mod încât să nu treacă prin Republica Moldova, înrăutățind securitatea energetică a țării.

Pentru a limita dependența Republicii Moldova de Federația Rusă și regiunea transnistreană, una dintre opțiunile explorate este construcția unui gazoduct cu România, deși sistemul încă nu e capabil să satisfacă toate nevoile țării.

Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) oferă circa $105 milioane pentru finanțarea unei conducte de gaze naturale din România către Chișinău, în speranța că se va putea importa mai ușor gaz de peste Prut.

O altă posibilitate de a asigura țara cu energie este explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul Republicii Moldova. Zona pe care ar urma să fie făcute prospecțiuni și ulterioare forări include partea de sud a țării. Un acord în acest sens a fost semnat de guvernul moldovean în ianuarie 2017 cu o companie americană Frontera Resources, pe fundalul mai multor nemulțumiri din partea locuitorilor din preajmă.

Hidroenergia tot poate fi valorificată, afirmă Allin. Însă hidrocentrala de la Dubăsari se află în regiunea transnistreană, astfel încât Republica Moldova nu beneficiază de pe urma activității acesteia.

Mai există planuri de a conecta țara la rețeaua electrică a României, dar provocările tehnice și financiare au încetinit această inițiativă, afirmă expertul.

Cât despre faptul că Ucraina furnizează electricitate Republicii Moldova, Allin a notat că majoritatea liniilor de transmisie trec prin regiunea transnistreană, care ar putea fi tăiate pe viitor, ceea ce ar prezenta riscuri suplimentare.

În același timp, în Moldova trebuie să existe mai multe eforturi pentru a rezolva problemele pe cont propriu, fără a căuta ajutorul partenerilor externi care să ofere soluții. Iată una dintre concluziile lui Lyndon Allin:

„E foarte ușor să spui că e de vină Federația Rusă: „dacă ei nu ne-ar sta în cale, situația ar fi mult mai bună”. Este un argument adevărat în multe cazuri, dar deseori asta e doar o scuză a autorităților pentru carențele proprii.”

Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa, cunoscută și drept Comisia Helsinki, este o agenție independentă americană, fondată în 1976, pentru a monitoriza și încuraja respectarea Acordurilor de la Helsinki și a altor angajamente cu OSCE.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG