Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Republica Moldova și Ucraina au lansat controlul comun la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan, acesta fiind primul din cele 13 puncte de pe segmentul transnistrean al frontierei unde este planificată instituirea controlului comun în acest an. Opinii ale experților, dar și ale locuitorilor regiunii transnistrene. Parlamentul de la Chişinău adoptă o declarație privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, declarație criticată de președintele Igor Dodon. Și controversele generate de anunțul vicepremierului rus Dmitri Rogozin privind planificata sa vizită în Republica Moldova cu ocazia marcării a 25 de ani de la semnarea acordului de încetare a focului pe Nistru. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Premierul moldovean Pavel Filip și președintele ucrainean Petro Poroșenko au inaugurat punctul de control comun de la Cuciurgan-Pervomaisc. Vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, a declarat Europei Libere că acest control mixt la Cuciurgan va aduce mai multe beneficii agenților economici și locuitorilor regiunii transnistrene, simplificând procedurile vamale și scurtând perioada de aflare în punctul de control, și este un început firesc de restabilire graduală a controlului asupra segmentului transnistrean de frontieră. Un astfel de control ar urma să fie instalat în curând şi în alte 12 puncte de trecere a frontierei moldo-ucrainene. Tiraspolul, sprijinit de Moscova, s-a plâns de mai multe ori că măsura ar echivala cu o „blocadă” impusă de Kiev și Chișinău.

Ministerul de Externe de la Chișinău a interzis avioanelor militare ruse cu care vicepremierul rus Dmitri Rogozin urma să ajungă la Tiraspol pentru a marca 25 de ani de la desfășurarea trupelor de pace la Nistru să intre în spațiul aerian al țării, însă Rogozin a răspuns că oricum vine la Chișinău, deoarece a fost invitat de președintele Igor Dodon. Vizita ar urma să aibă loc la sfârșitul acestei luni.

Miercuri Executivul a aprobat Programul activităţilor de reintegrare a ţării pe anul 2017, pentru realizarea căruia în bugetul de stat au fost prevăzute 15 milioane de lei. Vicepremierul pentru Reintegrare George Bălan a scris pe Facebook că graţie acestor bani în mai multe localităţi aflate în Zona de securitate de pe Nistru vor fi reconstruite şcolile, grădiniţele, casele de cultură, vor fi iluminate străzile şi reparate staţiile de epurare a apelor.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat vineri, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la încheierea acordului de încetare a focului pe Nistru, o declarație în care cere retragerea trupelor ruse de pe teritoriul țării. Sovietul suprem de la Tiraspol a condamnat declarația Parlamentului moldovean, susținând că aceasta este parte a strategiei Chişinăului de escaladare a conflictului și de trecere a acestuia în „fază fierbinte”. Președintele Igor Dodon a criticat drept „încă o provocare” declarația Parlamentului. Detalii, pe parcursul programului.

Majoritatea parlamentară de la Chişinău a votat joi trecerea la sistemul electoral mixt. Controversata inițiativă de a schimba sistemul electoral a Partidului Democrat a fost susținută de Partidul Socialiștilor a lui Igor Dodon și adoptată în pofida avizelor negative ale partenerilor europeni, Comisiei de la Veneția și OSCE. Noua lege prevede acordarea de locuri în Parlamentul de la Chişinău pentru reprezentanți ai regiunii transnistrene.

Președinții Georgiei și Ucrainei au decis să-și coordoneze eforturile pentru integrarea euro-atlantică a țărilor lor. Giorgi Margelașvili și Petro Poroșenko au anunțat acest lucru într-o declarație de parteneriat strategic dată publicității la Tbilisi marți, 18 iulie. Poroșenko a spus că cele două țări sunt expuse la aceleași provocări și amenințări și de aceea s-au decis să își apere suveranitatea, integritatea teritorială și democrația împreună. De asemenea, cele două țări își vor coordona eforturile de recucerire a regiunilor separatiste pro-ruse - Abhazia și Osetia de Sud din Georgia și Donbas în Ucraina.

În estul Ucrainei, separatiștii pro-ruși din Donețk au proclamat marți așa-numita republică Malorosia, sau „Mica Rusie”. După ce liderul din Donețk, Alexander Zaharacenko, a făcut acest anunț, separatiștii din Luhansk au declarat că nu se alătură inițiativei pentru că vor să respecte acordurile de pace de la Minsk. Noul stat, potrivit lui Zaharacenko, ar acoperi întreaga Ucraină, cu excepția Crimeii, capitala fiind la Donețk. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promis că suveranitatea Ucrainei asupra Donbasului și Crimeii va fi restabilită. Kremlinul a calificat declarația liderului separatist din Donețk drept „inițiativa personală” a acestuia. Potrivit secretarului de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, Kremlinul ar fi aflat „din presă” despre inițiativa lui Zaharcenko. Moscova, a declarat Peskov, rămâne adepta acordurilor de la Minsk. Franța și Germania au făcut apel către Rusia să condamne declarațiile liderului separatist din Donețk.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Premierul Pavel Filip și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko au inaugurat luni, 17 iulie, primul punct de control mixt moldo-ucrainean la punctul de trecere a frontierei Cuciurgan – Pervomaisk, un proiect realizat cu sprijinul Uniunii Europene. Organizarea controlului comun a fost criticată deja de Tiraspol care a vorbit despre „instituirea unui blocaj economic”. Dar premierul Filip a ținut să precizeze, la o conferință de presă, că acest punct de trecere comun vine „în interesul confortului cetățenilor de rând și a agenților economici”, ceea ce face „bizară” afirmația liderilor de la Tiraspol despre blocadă. Detalii, de la Alla Ceapai:

Pavel Filip și Petro Poroshenko
Pavel Filip și Petro Poroshenko

Accentul pe care l-a pus premierul moldovean este că introducerea controlului comun la punctul de graniță Cuciurgan-Pervomaisk nu va afecta cetăţenii şi agenţii economici din regiunea transnistreană, aşa cum „speculează” administrația de la Tiraspol. Pavel Filip a spus că, de acum încolo, agenţii economici îşi vor putea perfecta documentele de import şi export în acest punct aflat pe o arteră principală de transport a Tiraspolului:

Pavel Filip: „70% din volumul total al schimburilor comerciale din regiunea transnistreană aveau loc anume prin acest punct. Sună bizar speculaţiile precum că are loc o blocadă a regiunii transnistrene. Exporturile în Ucraina din regiunea transnistreană doar pe parcursul anului trecut au crescut cu peste 10 milioane de dolari.”

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a spus între altele că Misiunea EUBAM care a sprijinit în 2009 deschiderea acestui punct vamal va participa plenar în asigurarea acestui control comun pentru a asigura securitate, transparenţă, o luptă eficientă cu contrabanda şi împotriva corupţiei, precum şi confort celor care traversează frontiera.

Controale comune similare ar urma să fie introduse şi în alte puncte vamale pe segmentul transnistrean, au declarat cei doi oficiali.

Pavel Filip şi Petro Poroşenko au anunţat că ar fi ajuns la înțelegeri pe teme controversate ca demarcarea frontierei comune și recunoașterea proprietăților moldovene de pe teritoriul Ucrainei.

Controlul în comun în punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan se va desfășura în două etape. Pentru început, până la finele acestui an, colaboratorii Serviciului Vamal, împreună cu structurile omoloage ucrainene, vor efectua controlul în comun doar asupra operațiunilor de export și reexport de bunuri ale agenților economici din regiunea transnistreană. În cea de-a doua etapă, angajații autorităților vamale din Republica Moldova și Ucraina vor efectua controlul în comun asupra traficului de bunuri, atât la export, cât şi la import.

***

Europa Liberă: Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au căutat să afle de la trecători ce părere au aceștia despre deschiderea controlului mixt moldo-ucrainean la postul Pervomaisk-Cuciurgan:

„Pe mine nu mă pune în gardă. Nu văd nimic deosebit. Mi se pare că mai mult se ațâță spiritele.”

„Cred că nu este foarte bine, dar deocamdată nu simt nicio schimbare.”

„Eu mâine voi trece prin acest punct. Mă cam tem, mai mult din cauza că nu știu la ce să mă aștept.”

„Ne e teamă un pic, dar mâine vom merge și vom verifica cum se trece vama. Dar cred că acest control este un lucru în plus. Pentru noi era suficient și postul ucrainean și cel transnistrean. De ce să mai facă unul?”

„Omul de regulă este îngrijorat de ceea ce nu știe sau lucrurile cu care deja a avut probleme, atunci când a mai avut probleme la frontieră. Dar eu circul de regulă la cealaltă frontieră, cea cu România, așa că nu am prea multe lucruri să vă spun în legătură cu noul post.”

„Nu va aduce nimic bun, e în plus, e un control dublu, de ce ar fi nevoie de așa ceva?”

„Vom avea de suferit pentru că nu va fi nici export, nici import de mărfuri. Produsele nu vor veni. Se va bloca economia.”

„Pe noi nu ne privește acest lucru. De ce să ne sperie?”

„Noi planificăm să mergem duminică și vom vedea. Ne-am obișnuit să circulăm pe acolo, mergem des la Odesa – e foarte aproape. Așa că acesta este un punct de trecere de care este mereu nevoie. Mergem la aeroport, la mare. Dacă pentru oameni va fi la fel ca înainte atunci nu are de ce să ne fie frică.”

„Președintele Moldovei a promis că nu vor fi niciun fel de consecințe economice negative pentru transnistreni. Să sperăm că este adevărat. Deocamdată nu avem motive mari de îngrijorări. Când vor apărea niște restricții concrete, atunci poate că va apărea și frica. Deocamdată suntem în așteptare.”

„Eu cred că așa cum am circulat până acum, tot așa vom circula și de acum încolo, cred că nu e nimic grav cu aceste posturi, cred că relațiile se vor normaliza.”

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Experții de la Chişinău notează că deschiderea punctului comun de control este o premiera absolută măcar şi pentru faptul că Ucraina pare mai dispusă ca niciodată să ajute Republica Moldova să-şi restabilească controlul asupra propriei graniţe. De ce are nevoie Chişinăul de acest control? Cine și cum ar putea profita de controlul comun al frontierei moldo-ucrainene? Întrebări pe care colegi mei Liliana Barbaroșie și Nicu Gușan le-au adresat fostului şef adjunct al Poliţiei de Frontieră moldoveneşti, Rosian Vasiloi, acum expert asociat al IDIS Viitorul.

Rosian Vasiloi: „Unica așteptare din partea mea, ca polițist de frontieră profesionist, este că Republica Moldova reia controlul asupra unui segment foarte important al frontierei de stat, segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, cu lungimea totală de 453,4 km.”

Rosian Vasiloi
Rosian Vasiloi

Europa Liberă: Este o premiera absolută totuşi acest gen de control? Acordul e încă din 1997. O vreme, în șapte puncte de trecere s-a efectuat, parcă, un fel de control comun similar, apoi partea ucraineana a cerut celei moldovenești sa se retragă din acele vămi, nu-i aşa?

Rosian Vasiloi: „Da, este așa. Din anul 1998 pană în noiembrie 2001, Republica Moldova era prezentă în acest punct de trecere, dar nu conform mecanismului care o să fie implementat acum, pentru că atunci nu erau prezenți grănicerii moldoveni, erau prezenți doar vameșii. Și, în mod unilateral, fără consultări prealabile, partea ucraineană a cerut în mod ultimativ atunci ca noi să ne retragem din acele puncte de trecere unde ne desfășuram activitatea pe teritoriul Ucrainei, iar ei s-au retras din punctul de trecere Palanca-Maiaki-Udobnoe pe atunci. Iată că peste 16 ani noi revenim în acest punct de trecere.

Eu sunt optimist după fire, dar ne putem aștepta la anumite surprize și din partea Ucrainei, dar și din partea autorităților noastre.

Un simplu exemplu: ce am făcut noi în luna martie cu livrarea energiei electrice în Ucraina și ce am făcut pe 5 iunie? Am preluat livrarea energiei electrice de la Cuciurgan, prin aceasta finanțând separatismul și generalii FSB-ului rusesc care sunt amplasați bine mersi la Tiraspol.”

Europa Liberă: Dle Vasiloi, dar vedem că și acest control comun care trebuia sa înceapă încă pe 31 mai a fost cumva tărăgănat. Ce probleme tehnice şi logistice puteau întinde acest proces, în opinia Dvs.?

Rosian Vasiloi: „Da, într-adevăr noi am fost într-o mică întârziere. Eu acum îl citez pe prim-ministru Pavel Filip. Problema tehnică și problema logistică - asta a fost doar comentariul oficial.

Cred că au intervenit între timp mai multe întrebări, și am menționat problematica reluării procurărilor energiei electrice de la Cuciurgan. Eu cred că asta a fost un semnal pentru autoritățile noastre - dragii noștri, determinați-vă ce vă doriți voi totuși?”

Europa Liberă: Tiraspolul, dle Vasiloi, este extrem de critic. Administraţia de acolo spune ca e o ultima etapa de instituire a blocadei Transnistriei. Sună ameninţări. Ce consecinţe întrevedeţi? Ce s-ar putea întâmpla în procesul de negocieri, de exemplu?

Rosian Vasiloi: „Eu aș face o mică rectificare: nu Tiraspolul, ci Kremlinul. Pentru că Tiraspolul este portavocea Kremlinului. Și noi vedem care sunt declarațiile celor de la Moscova – declarația Dumei de Stat, declarațiile anumitor demnitari din Federația Rusă. Dar haideți să ne aducem aminte situația anului 2005-2006 după declarația comună a prim-miniștrilor Ucrainei și al Republicii Moldova când a fost regularizat traficul de mărfuri peste frontieră de stat moldo-ucraineană în paralel cu misiunea EUBAM. Atunci tot se vorbea despre blocade, tot se vorbea despre intimidări.

Nu este vorba nici despre o blocadă sau ceva de genul ăsta, pentru că mecanismul care va fi implementat acum corespunde tuturor rigorilor internaționale și în primul rând ale Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, dle Vasiloi, cei de la Tiraspol spun că rezultate nu vor fi în orice caz, nici pentru economie sau comerț, nici pentru liberă circulație. Dvs. dimpotrivă, spuneți ca se creează premise foarte bune pentru dezvoltarea economică în stânga şi în dreapta Nistrului. De ce credeți asta?

Rosian Vasiloi: „Pentru că dacă vorbim despre partea economică, mecanismul prevede că Serviciul Vamal va efectua toate procedurile numai la export. Dacă pană acum agentul economic din Republica Moldova care își desfășura activitatea în regiunea transnistreană urma să perfecteze toate actele, toate verificările în cel mai apropiat post vamal sau birou vamal care era la Căușeni, acum el nu trebuie să se ducă la Căușeni, el vine direct în punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan. Bugetul țării nu preia niciun bănuț de la acest agent economic, pentru că toate procedurile se efectuează direct în punctul de trecere.

Nu este niciun pericol pentru agenții economici din regiunea transnistreană. Este un pericol pentru autoritățile separatiste, pentru că ei își pierd controlul asupra acelor fluxuri ilegale care se întâmplă pe acest segment și ele sunt enorme.”

Europa Liberă: În comentariile Dvs. ați spus inclusiv că scopul este facilitatea traficului legal. Cum va fi facilitat acest trafic legal? Cu alte cuvinte, care sunt beneficiile pentru cetățeni și agenți economici?

Rosian Vasiloi: „Vorbim acum despre agenții economici, pentru că pentru cetățeni Poliția de Frontieră se va implica doar la cerere și doar pentru cetățenii străini. Dar dacă vorbim despre agenții economici, se micșorează cheltuielile de transport, Serviciul Vamal își va organiza activitatea 24/24 în acest punct de trecere, va fi implementată declararea electronică, ceea ce până acum nu era posibil, și asta va permite micșorarea timpului la procesarea sau la procedurile vamale de efectuare a actelor necesare.

Vor fi două etape de implementare. În prima, la export, ulterior și la import nu va fi efectuată procedura de control fitosanitar și veterinar. Autoritățile din dreapta Nistrului își deleagă parțial autorităților din regiunea transnistreană să creeze aceste controale fitosanitare și veterinare. Dar să nu uităm că nu doar Republica Moldova este prezentă. Este și Ucraina care își desfășoară activitatea și își securizează anumite riscuri în această privință.”

***

Europa Liberă: Analistul transnistrean Vladimir Iastrebceak, fost negociator-șef al Tiraspolului, în prezent reprezentant special al liderului transnistrean pentru relațiile cu Ucraina, expune viziunea regiunii transnistrene asupra începerii controlului comun moldo-ucrainean, într-o discuție cu corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova.

Vladimir Iastrebceak
Vladimir Iastrebceak

Vladimir Iastrebceak: „Este trist că acest lucru s-a întâmplat. Noi înțelegem că cel mai probabil este doar o primă verigă într-un șir de acțiuni care vor urma. Trezește anumite regrete în special faptul că este în mod categoric un pas politic care de facto nu are nimic în comun cu economia, cu lupta cu contrabanda sau alte lucruri de acest fel. Este evident un prim pas către stabilirea unui control deplin al Republicii Moldova de-a lungul frontierei Transnistriei, o încercare de a extinde jurisdicția moldovenească chiar și în condițiile în care conflictul încă nu este reglementat.

Evident că noi vom aduce poziția noastră la cunoștința tuturor factorilor interesați. Și bineînțeles că nu poate să nu trezească regrete faptul că astfel de decizii au fost adoptate ocolind formatul de negocieri. Este evidentă și încercarea de a elimina Transnistria din dialog, chiar dacă chestiunea respectivă vizează direct interesele transnistrene. Așa că vom lucra pe această direcție.”

Europa Liberă: Ce acțiuni credeți că vor urma?

Vladimir Iastrebceak: „Acest lucru va depinde de mulți factori, inclusiv și de etapa de pregătire a celorlalte posturi care au fost anunțate că se vor deschide, dar și de felul în care autoritățile Ucrainei și ale Republicii Moldova vor fi gata să realizeze această deschidere etapizată a posturilor. Va depinde și de măsura în care în primul rând colegii din Ucraina vor fi gata pentru o astfel de aplicare extrateritorială a unei jurisdicții străine pe teritoriul lor. Dar, iarăși, vedem că prezența voinței politice depășește multe piedici juridice de care ar fi trebuit să se țină cont. Dar eu cred că aici există un fir logic clar – este vorba despre încercarea de instituire a altor posturi și intenția de impunere a legislației Republicii Moldova.”

***

Europa Liberă: Parlamentul Republicii Moldova a adoptat vineri o declarație în care cere retragerea trupelor ruse de pe teritoriul țării. Declarația a fost adoptată la 25 de ani de la încheierea acordului de încetare a focului pe Nistru.

Parlamentul declară că „staționarea continuă a trupelor Federației Ruse și întărirea prezenţei militare a acestora în partea de est a Republicii Moldova constituie încălcări ale prevederilor constituționale, în special privind independența, suveranitatea și integritatea permanente ale Republicii Moldova”.

Președintele Igor Dodon a criticat drept „încă o provocare” declarația adoptată vineri de Parlament. Într-o postare pe Facebook, Dodon a susținut că declarația ar submina relațiile cu Rusia și succesele înregistrate până acum, fie în reglementarea situației migranților sau cooperarea regională. Totodată el a susținut că problema transnistreană nu poate fi rezolvată decât printr-un dialog „amplu” cu autoritățile de la Tiraspol.

La postul de pacificatori ruși de la Dubăsari
La postul de pacificatori ruși de la Dubăsari

***

Europa Liberă: Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care este şi reprezentantul special al Kremlinului în reglementarea transnistreană, urmează să sosească la sfârşitul lunii în Republica Moldova pentru a marca 25 de ani a misiunii de pacificare la Nistru. Intenția de a ateriza la Chişinău cu un avion militar a scandalizat mai mulţi politicieni moldoveni. Vizita va avea loc la invitația preşedintelui Igor Dodon, a spus Rogozin. Ministrul de Externe, Andrei Galbur, i-a transmis ambasadorului Federaţiei Ruse, Farit Muhametşin, că ar fi fost bine ca manifestările comemorative să fie planificate în comun. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că Rogozin „sosește fără să fie tare binevenit”. Relatează, Valentina Basiul:

La 25 de ani de la semnarea acordului de încetare a focului informațiile că vicepremierul rus Dmitri Rogozin avea de gând să vină cu un avion militar a scandalizat autoritățile moldovene, mai puțin Președinția care face opinie separată când vine vorba de relația cu Rusia. Mai mulți comentatori au surprins nota discordanta între evenimentele dedicate misiunii de pacificare şi militarismul proverbial al lui Rogozin.

Oficialii moldoveni au fost mai rezervaţi în declaraţii. Speakerul Andrian Candu s-a limitat doar la fraza: „Am înțeles şi noi că sosește, fără să fie tare binevenit”, în timp ce președintele Igor Dodon, cel care l-a invitat, i-a transmis contrariul – „că este aşteptat cu drag”.

Dmitri Rogozin, inspectând un regiment militar din Tula
Dmitri Rogozin, inspectând un regiment militar din Tula

Principalele agenţii ruseşti de ştiri au relatat că în ciuda interdicţiei, Dmitri Rogozin intenționează să zboare în Republica Moldova, fără să precizeze cu ce navă va sosi. „N-am înţeles cine şi ce mi-a interzis. Vin neapărat”, a scris Rogozin pe reţelele sociale. Emisarul Moscovei a răspuns în stilul său şi şefului diplomaţiei de la Chişinău, Andrei Galbur: „«Planul comun de manifestări» arată mai ales picant după discursul provocator şi antirusesc al oligarhului şi omului care controlează parlamentul moldovean Plahotniuc”.

Dialogul pe reţelele sociale a continuat în timp ce Parlamentul adopta o declaraţie vizând retragerea trupelor ruseşti din Transnistria. „Se pare că domnul Rogozin ne-a trimis pe Twitter că, chipurile, ne pregătim de război. Îi transmitem că noi suntem o națiune pașnică și că știm să ne apărăm interesele”, a fost replica lui Andrian Candu.

După părerea ex-ministrului apărării Valeriu Troenco, disensiunile dintre democrații conduși de Vladimir Plahotniuc şi socialiștii pro-ruşi ar fi doar aparenţe, lucru demonstrat după votul comun de schimbare a sistemului electoral. Contextul regional, cu declararea pretinsei republici Micarusie în estul Ucrainei, îl pune pe gânduri pe Troenco, care crede că escapadele lui Rogozin sunt parte a unui plan bine gândit de Moscova.

Valeriu Troenco: „Este o parte a stratagemei pe care ei o realizează cu succes, este lupta pentru Moldova, prin intermediul procedeelor interzise, cu lovituri sub centură, cu războiul hibrid pe care ei l-au pornit împotriva Moldovei demult şi au avut prima victorie odată cu alegerea lui Dodon în funcţia de președinte. Ei deja au trecut la realizarea planului doi – intimidarea totală prin demoralizarea cetăţenilor. Toţi cunosc persoana lui Rogozin care este un bădăran, care a făcut declarații şi ne-a numit ţara găinărie, care a spus că poate veni la noi în vizită cu un bombardier. Sunt nişte lucruri care conţin în esenţa lor intimidarea”.

Valeriu Troenco, la fel ca şi Dmitri Rogozin, a luptat la Nistru, doar că pe baricade diferite. Fostul şef al armatei regretă că demnitarii moldoveni sunt fără verticalitatea cuvenită.

***

Europa Liberă: Valentina Basiul a stat de vorbă la acest subiect și cu analistul Ernest Vardanean:

Ernest Vardanean: „Se împlinesc 25 de ani după semnarea acordului de încetare a focului de pe Nistru între Federația Rusă și Republica Moldova, respectiv este un pretext pentru vizita domnului Rogozin. Deci, oficial, are tot dreptul, mai cu seamă că el este vice-prim-ministru și reprezentant special al Kremlinului pentru reglementarea transnistreană.

Pe de altă parte, domnul Rogozin este o persoană foarte controversată. El este considerat drept militarist și un promotor de politică șovinistă care întotdeauna ceartă Federația Rusă cu partenerii occidentali și întotdeauna creează diferite situații neplăcute. Și vă reamintesc că el a fost reprezentantul Federației Ruse la NATO, unde el a provocat mai multe scandaluri.

Și bineînțeles că în contextul actual al politicii Republicii Moldova el nu este o persoană binevenită.”

Europa Liberă: El este excentric, asta toată lumea cunoaște, dar, totuși, el este la putere de mulți ani. Înseamnă că el este susținut de o parte a politicienilor de nivel înalt din Rusia.

Ernest Vardanean
Ernest Vardanean

Ernest Vardanean: „Din câte știu eu de la experți din Federația Rusă, domnul Rogozin nu este respectat nici de către Kremlin, nici de către Ministerul Apărării, nici de către complexul de producție militară, nici de serviciile secrete. Bănuiesc că el a fost numit în această funcție doar ca să fie bine-controlat, ca să nu treacă anumite limite.

Da, într-adevăr putem spune că el nu este binevenit în Republica Moldova, chiar dacă este o ocazie oficială. Haideți să ne aducem aminte că el a vrut să vină în Republica Moldova cu un avion militar, ceea ce este ieșit din comun.

Știți, în ultimii ani, în Moldova foarte mult se vehiculează teama că, iată, vin tancurile rusești. Și, din când în când, Federația Rusă respinge aceste acuzații. Dar, iată, bine-mersi, domnul Rogozin vrea să vină nu cu tancul, dar cu avionul militar.

De ce oare așa persoane trebuie să alimenteze asemenea zvonuri, aspirații scandaloase? De ce el trebuie să vină într-un context pur militar când este vorba de pace? Deci, un gest de absurd, un gest foarte scandalos care, din nou, ține să escaladeze relațiile ruso-moldovenești.”

Europa Liberă: Cât de așteptat este Rogozin? În ce măsură vizitele lui dau rezultate sau produc efecte palpabile în regiunea transnistreană, cum credeți?

Ernest Vardanean: „Vreau să vă aduc un exemplu foarte concret – situația aceea cu Evghenii Șevciuk, da, care acum a fugit din regiune. Vreau să vă reamintesc că în decembrie anul trecut, imediat după alegerile președintelui acestei republici nerecunoscute, anume domnul Rogozin s-a adresat domnului Krasnoselski cu rugămintea de a nu începe niciun fel de persecutare penală împotriva domnului Șevciuk. Iată că a trecut puțin mai mult de șase luni și a apărut situația cu Șevciuk.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că chiar și Tiraspolul uneori nu ia în calcul ceea ce i se spune de la Moscova și, în cazul dat, ceea ce îi spune domnul Rogozin. Reieșind din aceasta, noi putem să calculăm cumva ponderea politică sau influența politică a domnului Rogozin. Iar în ceea ce privește vizita propriu-zisă în Transnistria, pentru Tiraspol orice demnitar care vine din Moscova a fost și rămâne încă o dovadă de susținere politică, economică și de care vreți a regiunii transnistrene.

Respectiv, în cazul dat Tiraspolul nici nu are de gând să fie delicat sau să gândească despre oarecare consecințe negative pentru procesul de reglementare a conflictului. De ce să o facă, daca el primește un oaspete înalt de la Moscova și îi arată Chișinăului că, iată, voi faceți ce faceți, dar noi facem ce vrem pentru că așa nouă ne este mai convenabil.”

Europa Liberă: Dar aceste vizite la Tiraspol, ele produc efecte palpabile pentru oamenii de rând?

Ernest Vardanean: „Bănuiesc că nu. Chiar dacă, să presupunem, domnul Rogozin a adus în valiza lui vreo zece milioane de dolari de ajutor financiar, asta e doar o măsură, cum se spune în medicină, paliativă. Adică doar un efect foarte, foarte micuț, care, la un moment dat poate ajuta cumva, dar nu în perspectivă.

Economia nu este un fenomen care poate fi gestionat doar printr-un singur pas sau printr-o singură valiză de bani. Este o problemă de lungă durată, iar economia transnistreană, știm noi cu toții, a fost și rămâne într-o situație atât de gravă încât nicio zi fără ajutor financiar Transnistria nu poate supraviețui.”

Europa Liberă: V-ați referit la Șevciuk și situația în care a ajuns el. S-a spus în contextul alegerilor că Șevciuk se bucura de sprijinul lui Rogozin, Krasnoselski – de sprijinul altor politicieni de la Moscova. Acum vizita lui Rogozin îl poate salva pe Șevciuk, îl poate scoate din această situație neplăcută?

Ernest Vardanean: „Eu nu exclud așa o dezvoltare în această situație, însă bănuiesc că în agenda acestei întrevederi care urmează să aibă loc la Tiraspol, problema lui Șevciuk nu va fi chiar cea mai importantă.”

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG