Linkuri accesibilitate

Control mixt la Cuciurgan. De ce se teme Tiraspolul?


Grănicer transnistrean, privind spre postul de control ucrainean de la Curiugan

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Începând cu data de 1 mai, punctul de trecerea comun moldo-ucrainean de la Pervomaisk-Cuciurgan a devenit funcțional din punct de vedere tehnic, urmând ca în perioada următoare acesta să-și înceapă activitatea. Cum au gestionat serviciile de salubrizare consecințele ninsorilor abundente din aprilie – o perspectivă a locuitorilor de la Tiraspol și Bender. Situația din regiunea transnistreană văzută de experți ruși și occidentali. Și festivalurile de filme ca modalitate de comunicare între oameni. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

***

Liderul regiuni transnistrene, Vadim Krasnoselski, s-a aflat din nou, joi, la Moscova, la mai puțin de o săptămână după precedenta vizită. Vinerea trecută acesta, împreună cu șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, au avut întrevederi în Duma de stat, administrația prezidențială și în guvernul rus. De data aceasta, Krasnoselski s-a întâlnit la ministerul rus de externe cu viceministrul Grigori Karasin. Instituirea de către Chişinău și Kiev a controlului comun mixt la punctul de trecere Cuciurgan de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene a fost unul dintre subiectele de bază discutate la Moscova. În plus, Karasin a subliniat, potrivit unui comunicat al externelor ruse, că „situația în jurul Transnistriei nu se îmbunătățește, iar bunele intenții ale părții moldovenești anunțate de președintele Igor Dodon deocamdată nu sunt confirmate de pași practici”. Comunicatul mai spune că partea rusă și-a arătat nedumerirea în legătură cu ceea ce a numit „tergiversarea artificială a ședințelor în formatul 5+2”, iar în viitorul apropiat Grigori Karasin va veni la Chişinău și Tiraspol pentru a discuta subiectul.

Drapelul Federaţiei Ruse va fi arborat, de rând cu cel al regiuni transnistrene, pe clădirea administrației de la Tiraspol, pe cea a Sovietului suprem, a executivului și pe un șir de alte clădiri administrative. Drapelul rusesc va fi arborat inclusiv în sălile de ședință ale autorităților locale, în judecătorii și în sălile de festivități din regiunea din stâna Nistrului. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a promulgat astăzi legea cu privire la utilizarea pe teritoriul Transnistriei a drapelului de stat al Federaţiei Ruse, adoptate anterior de legislativul regiunii. Documentul vorbește despre drapelul Federaţiei Ruse ca despre „un simbol ales de poporul transnistrean pentru alipirea liberă la Federaţia Rusă, dorință exprimată în cadrul referendumului din 2006”.

Administrația de la Tiraspol a semnat un contract cu o companie rusească de audit pentru a face un diagnostic al sistemului de administrare a finanțelor publice, având în vedere deficitul cronic al bugetului regiunii separatiste, și a elabora recomandări pentru o reformă administrativă complexă, anunță un comunicat al executivului de la Tiraspol, citat de agenția de știri Novosti Pridnestrovia. Compania rusească, denumirea căreia nu este menționată, va avea ca obiectiv reformarea și reducerea cheltuielilor pentru aparatul administrativ al regiunii separatiste transnistrene și mărirea transparenței și eficienței acestuia. Șeful adjunct al executivului transnistrean, Alexei Țurkan, spune că această reformă este planificată să aibă loc timp de un an.

Începând cu data de 1 mai punctul de trecerea comun moldo-ucrainean de la Pervomaisk-Cuciurgan a devenit funcțional din punct de vedere tehnic, urmând ca în perioada următoare acesta să-și înceapă activitatea. Ucraina și Republica Moldova planifică să deschidă pe parcursul anului încă alte 13 puncte de control comun pe segmentul transnistrean al frontierei. În timp ce Chişinăul și Kievul spun că este firesc să-și consolideze controlul propriilor frontiere, administrația de la Tiraspol, sprijinită de Federaţia Rusă, a depus eforturi importante pentru a nu admite deschiderea postului vamal mixt de la Cuciurgan, spunând că astfel va avea de suferit situația economică a regiunii, și așa destul de dificilă, și vor fi afectați și oamenii de rând. Chişinăul a dat asigurări că locuitorii regiunii și agenții economici nu vor fi afectați de controlul mixt de la Cuciurgan, iar acesta va fi, din contra, în beneficiul regiunii transnistrene. Detalii, pe parcursul programului.

Pentru prima dată în ultimii ani comerțul extern el regiunii transnistrene a înregistrat o creștere. În primele trei luni ale acestui an volumul comerțului a crescut cu 2 la sută și a constituit 342 milioane dolari, notează ziarul Pridnestrovie, citând informații ale comitetului vamal de la Tiraspol. Și persoanele fizice, în special întreprinzătorii individuali, au efectuat operațiuni de import-export în valoare de 14 milioane dolari, cu 3 milioane mai mult decât anul trecut. Principalii consumatori ai produselor transnistrene sunt țările Uniunii Europene, unde regiunea exportă peste 30 al sută din mărfuri. Comerțul regiunii transnistrene cu malul drept al Republicii Moldova a crescut cu aproximativ 10 la sută și a constituit 72 milioane dolari. Exporturile pe piața ucraineană s-au dublat față de anul trecut și au ajuns la 17 milioane dolari, sau 14 la sută din volumul total al exporturilor. Livrările către Rusia au crescut cu puțin peste 5 milioane dolari, ajungând să constituie cam 10 la sută din exportul total.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Livezile din stânga Nistrului au fost afectate aproape în întregime de ninsorile abundente din 20-21 aprilie. Potrivit unor estimări preliminare, pagubele cauzate de stihie se ridică la 6 milioane de dolari. Specialiști din regiunea transnistreană mai spun că recolta așteptată în acest an a fost compromisă în proporție de 90%. Producătorii agricoli din stânga Nistrului afirmă că cel mai mult au fost afectate livezile de piersic, cireş și prun. Totodată, agricultorii transnistreni susţin că cerealele și rapița, deși au fost afectate, au supraviețuit totuși înghețurilor, fiind protejate de stratul de zăpadă.

De pe urma calamității de acum două săptămâni au avut de suferit nu doar culturile agricole – majoritatea copacilor au fost mai mult sau mai puțin afectați de căderile abundente de zăpadă și au rămas fără crengi, iar unii au fost chiar doborâți la pământ. În sute de localități de pe ambele maluri ale Nistrului au fost sistate livrările de curent electric, iar autoritățile au anunțat că înlăturarea consecințelor calamității ar putea dura și câteva luni.

Cum a fost gestionată la Tiraspol și Bender problema curățirii curților de cablurile și crengile căzute – corespondenții noștri în regiunea transnistreană au încercat să afle opinia oamenilor de rând.

„Eu cred că serviciile comunale nu au suficiente resurse pentru înlăturarea acestor consecințe, deoarece văd că și până acum lucrează cu tot felul de pile și strâng tot ce e împrăștiat cu tot felul de materiale auxiliare. Eu cred că în la ziua de azi trebuie folosite niște metode mai progresiste. S-ar fi putut înlătura aceste consecințe cu mult mai repede. Cel puțin în Ucraina de exemplu serviciile comunale folosesc pile electrice sau pe benzină, și astfel sunt mult mai eficiente și fac față mult mai repede cu consecințele unor astfel de calamități.”

„În general eu sunt mulțumit. Au fost doborâți foarte mulți copaci. De exemplu în curtea noastră au fost doborâți vreo cinci copaci, vechi, care aveau peste 40 de ani. Au fost strânși destul de repede. Oamenii chiar nu s-au așteptat la așa ceva. Așa că noi suntem mulțumiți cum s-a strâns la noi.”

„E foarte delăsat totul, murdar. În centrul orașului parcă e mai curat un pic, dar dacă mergi undeva mai departe, în cartiere, peste tot sunt împrăștiate bucăți de crengi și nu arată bine deloc. E de dorit, cel mai bine ar fi, să fie plantați copaci noi, cât nu e încă târziu, de exemplu în aprilie încă se mai putea. Ar fi fost foarte bine. Cred că s-ar mobiliza toți oameni și ar ieși la o astfel de acțiune.”

„Eu din câte am văzut, serviciile comunale au reacționat bine. Dar pe internet am văzut multe publicații unde oameni care nu sunt din Tiraspol și Bender, ci din sate se plângeau că nu au curent, că sună la serviciile comunale și nu le răspunde nimeni sau li se spune că nu se reușește. Așa că se pare că Tiraspol și Bender sunt localitățile în care s-a mai strâns, s-a curățat, s-a făcut ordine, în timp ce în sate au fost multe probleme – în unele nu a fost curent și câte o zi-două. Iar fără curent, înțelegeți și Dvs. oamenii care au copii, care au frigidere, au avut probleme.”

„Eu văd, acolo unde trăiesc eu, că este curățat. Dar știți ce nu-mi place? Noi am avut un tomberon pentru gunoi și a fost luat. A căzut un copac alături, acesta a fost tăiat și depozitat acolo unde era tomberonul. Acum ar trebui să ia tot ce au pus acolo, să curețe și să pună tomberonul la loc.”

„Mă gândesc că în mod sigur că se putea mai bine. Dar îi poți înțelege și pe ei. Aici e o monedă cu două fețe. Eu cred ar fi putut și oamenii noștri să iasă și să ajute. Pentru că serviciile noastre la modul real nu au avut cum să facă față, mai ales că au fost și sărbători. Ar fi trebuit să existe și voluntari, ar fi trebuit să se implice oamenii care își iubesc curțile. Privind pe geam spre curtea blocului în care locuiești sigur că vreai să fie frumos. Dar frumos nu se face așa, de la sine, iată de ce trebuie și noi să ajutăm.”

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Începând cu data de 1 mai punctul de trecerea comun moldo-ucrainean de la Pervomaisk-Cuciurgan a devenit funcțional din punct de vedere tehnic, urmând ca în perioada următoare acesta să-și înceapă activitatea. Ucraina și Republica Moldova planifică să deschidă pe parcursul anului încă alte 13 puncte de control comun pe segmentul transnistrean al frontierei.

Administrația de la Tiraspol, sprijinită de Federaţia Rusă, a depus eforturi importante pentru a nu admite deschiderea postului vamal mixt de la Cuciurgan, spunând că astfel va avea de suferit situația economică a regiunii, și așa destul de dificilă, și vor fi afectați și oamenii de rând. Dar care sunt principalele argumente ale părții transnistrene?

Într-o prezentare elaborată de departamentul de externe de la Tiraspol se spune că prin postul de la Cuciurgan vin trei sferturi din importurile transnistrene. Analiza susține că, având în vedere faptul că prin acest punct de trecere autoritățile moldovene au interzis importul de mărfuri supuse controlului fitosanitar și veterinar, regiunea ar putea pierde 2,5 milioane dolari din cauza neîncasării de taxe vamale, în plus ar fi pusă în pericol securitatea alimentară a regiunii din stânga Nistrului.

Analiza experților de la Tiraspol mai semnalează că va exista un control vamal triplu, plăți suplimentare impuse de autoritățile moldovene, dar și pericolul arestării unor transporturi transnistrene cu marfă.

La punctul de control Cuciurgan
La punctul de control Cuciurgan

Și micii întreprinzători, care potrivit analizei externelor de la Tiraspol sunt peste 20 de mii, s-ar putea confrunta cu probleme mari. Transnistria permite importul de mărfuri pentru fără achitarea de taxe în valoare de 1000 de dolari, în timp ce legislația moldoveană plafonează această sumă la 300 de euro. Iar pentru a se înregistra în calitate de importator, micii întreprinzători vor trebui să se înregistreze ca agenți economici la Chişinău, ceea ce implică cheltuieli suplimentare. Pierderile bugetului transnistrean au fost estimate la 7 milioane dolari care constituie plata pentru patente și încă 9 milioane ca ajutor de șomaj pentru întreprinzătorii care își vor pierde locurile de muncă.

Liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a declarat chiar că impunerea controlului moldo-ucrainean pe întreg segmentul transnistrean al frontierei va genera pierderi de aproape 39 milioane dolari pentru regiunea din stânga Nistrului, ceea ce echivalează cu 6 la sută din produsul regional brut.

Administrația de la Tiraspol vorbește și despre ceea ce ea numește riscuri de securitate, având în vedere că polițiștii moldoveni din serviciul de grăniceri se vor afla în preajma militarilor transnistreni de la frontieră, dar și despre riscul de restricționare a libertății de circulație. Analiza spune că locuitorii din regiune s-ar putea confrunta cu presiuni similare celor pe care le au funcționarii transnistreni la aeroportul din Chişinău, când aceștia sunt reținuți și percheziționați.

***

Europa Liberă: Răspunzând acestor îngrijorări ale Tiraspolul, autoritățile moldovene dau asigurări că punctul comun de control Cuciurgan-Pervomaisc nu va afecta interesele agenților economici din regiunea transnistreană. Reacția aparține Ministerului de Externe moldovean, care a respins acuzațiile ale Tiraspolului că Chișinăul ar vrea să instituie o blocadă economică pentru regiunea din estul țării. Noul punct comun Cuciurgan-Pervomaisk va începe să funcționeze la sfârșitul acestei luni, fiind principala arteră cu cel mai mare flux de traversări din și spre Ucraina, pe perimetru transnistrean. Relatează, Nicu Gușan:

Scopul controlului comun moldoveano-ucrainean la frontieră este de a facilita traficul de mărfuri, transport și persoane, susțin oficialii de la Chișinău, asta în ciuda nenumăratelor critici ale Tiraspolului, care vorbeşte despre o nouă blocadă a regiunii.

Chiar dacă nu este primul punct vamal comun moldo-ucrainean, este primul de acest gen pe segmentul transnistrean. Importanța lui a fost măsurată și de Institutul Viitorul, care a prezentat săptămâna trecută statistici, potrivit cărora prin punctul vamal Cuciurgan-Pervomaisc sunt efectuate mai mult de jumătate dintre traversările frontierei pe acest segment.

Ministerul de Externe de la Chișinău a explicat astăzi în cadrul unei conferințe de presă că indiferent de poziția regimului de la Tiraspol, punctul vamal comun va începe să funcționeze în următoarele săptămâni.

Viceministrul de la Externe Lilian Darii: „Controlul în comun are ca obiectiv prevenirea și combaterea fenomenelor negative la frontieră, printre care migrația ilegală, contrabanda, crima transfrontalieră etc. Autoritățile moldovenești nu doresc nici într-un fel să folosească controlul în comun pentru a exercita presiuni asupra acestei regiuni, sau pentru a instaura o așa zisă blocadă economică, așa cum afirmă exponenții regimului de la Tiraspol.”

Potrivit viceministrului, în primele șase luni, „controlul vamal nu va fi unul obligatoriu”. Procedura se va efectua doar la solicitarea persoanelor care vor trece frontiera prin punctul Cuciurgan-Pervomaisk. Diplomatul a mai spus că misiunea polițiștilor de frontieră, pentru început, va fi să monitorizeze fluxul traversărilor.

Lilian Darii: „Agenților economici și persoanelor fizice din regiunea transnistreană nu le vor fi impuse restricții sau interdicții noi. Bunurile importate în Transnistria la prima etapă nu vor fi verificate. Cea de-a doua etapă, după 6 luni, va prevedea activitatea în comun a serviciului vamal moldovenesc împreună cu structurile ucrainene, ele vor efectua control în acest punct de frontieră asupra traficului de bunuri atât la import cât și export, precum și a mijloacelor de transport dar și a mijloacelor fizice.”

De asemenea, a mai adăugat Lilian Darii, bunurile importate în regiunea transnistreană nu vor fi supuse controlului fitosanitar și veterinar. Cu alte cuvinte, această responsabilitate va aparține Tiraspolului.

Perspectiva acestei supravegheri comune, care va permite autorităților Republicii Moldova să controleze ce intră și ce iesă din regiunea transnistreană spre Ucraina, prin punctul vamal Cuciurgan-Pervomaisc, nu a încântat niciodată administrația separatistă sprijinită de Moscova. Așa-numitul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev a spus anterior că punctul vamal comun ar putea provoca conflicte dintre localnici și vameșii sau polițiștii de frontieră moldoveni. Pe de altă parte, adjunctul de la Externe de la Chișinău a precizat astăzi că atât vameșii cât și polițiștii de frontieră se vor afla pe teritoriul ucrainean și nu vor fi înarmați, misiunea lor fiind una civilă.

Primul punct comun de control pe frontiera moldo-ucraineană a fost deschis în 2012, Briceni-Rosoșani. Alte puncte asemănătoare au fost deschise la Criva - Mămăliga, Larga - Chelmenți și Giurgiulești - Reni.

***

Europa Liberă: Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, ne transmite că regiunea transnistreană se confruntă acum cu greutăți economice legate de reducerea volumelor exporturilor și, respectiv, reducerea încasărilor valutare. Principalii furnizori de valută, care sunt marile întreprinderi industriale din regiune, nu par să fie prea optimiste în ceea ce privește perspectivele. Pierderea pieței principale de desfacere – a celei moldovenești, pentru energia electrică produsă în regiunea transnistreană a redus mai mult decât în jumătate parametrii de activitate ai centralei de la Cuciurgan. Volumele insuficiente de fier vechi și materie primă, dar și sistările de curent electric din partea Ucrainei au forțat și Uzina metalurgică de la Râbnița să-și reducă capacitățile de producere.

Karina Maximova a realizat un interviu cu expertul rus Andrei Deviatkov, analist superior la Centrul pentru cercetări a spațiului post-sovietic al Institutului Economic de pe lângă Academia de științe a Rusiei, care a vizitat recent Tiraspolul. Acesta vorbește despre principalele provocări pe care le vede în fața Transnistriei și despre perspectivele regiunii.

Europa Libera: Dle Deviatkov, ați fost la Tiraspol cu o lecție publică în cadrul căreia ați vorbit despre principalele amenințări și provocări externe pentru Transnistria. Ce factori trezesc acum îngrijorarea experților?

Andrei Deviatkov: „Impresia mea este că există doua categorii de provocări care prezintă amenințări pentru Transnistria. În primul rând – logica dezvoltării piețelor mondiale și a proceselor economice mondiale. În plus, reducerea rolului și cererii pentru acele mărfuri pe care le produce Transnistria, în primul rând, pentru electricitate și produse ale industriei metalurgice.

Al doilea grup de provocări este legat de acei actori care se folosesc de această situație și încearcă, să zicem așa, să influențeze de facto statalitatea transnistreană în scopurile lor geopolitice sau geoeconomice.”

Andrei Deviatkov
Andrei Deviatkov

Europa Libera: În Transnistria se vorbește mult despre faptul că planificatele posturi mixte moldo-ucrainene vor înrăutăți starea și așa nu foarte roză a economiei de pe malul stâng al Nistrului. Din punctul Dumneavoastră de vedere, există temei pentru astfel de îngrijorări?

Andrei Deviatkov: „Totul depinde de felul în care acest lucru va fi făcut. Să ne amintim că și în 2006 a fost schimbat regimul pentru exporturile transnistrene. Acest lucru s-a făcut la sugestia Uniunii Europene și sub presiunea Rusiei. Dar s-a făcut în așa fel încât să nu fie complicată situația exportatorilor transnistreni, să fie evitată dubla impozitare și în așa fel încât Chişinăului să nu poate juca cu măsuri de presiune asupra exportului transnistrean. Dar aceasta a fost situația anului 2006.

Acum însă se pune problema reintegrării complete a spațiului vamal al Republicii Moldova, în condițiile în care relațiile dintre Rusia și Occident sunt cu mult mai proaste decât erau în 2006. Atunci, apropo, încă nu fusese rostit discursul de la Munchen al lui Putin și situația părea destul de senină.

Astăzi avem criza ucraineană. Dacă în 2006 era Voronin, care juca pe politica „caruselului”, era ba pro-occidental, ba pro-rus, acum este o altă putere care demonstrează o loialitate politică Occidentului. Și astfel, situația pentru Transnistria astăzi este cu mult mai complicată și mai periculoasă. Și dacă totul va fi realizat așa cum declară Ucraina și Moldova, adică va fi impus un control nu doar asupra circulației oamenilor, dar și asupra mărfurilor, inclusiv a importurilor, atunci acest lucru va însemna, într-adevăr, o de facto extindere a suveranității Moldovei asupra Transnistriei. Acesta nu va însemna doar un pas politic, ci și pierderi financiare pentru Transnistria.

Dar aici mai există un moment – Uniunea Europeană și alți actori înțeleg că nu trebuie să exercite presiuni prea mari. Pentru că acest lucru va amplifica conflictul de pe Nistru. Și acum nimeni nu vrea să repete scenariul ucrainean în Moldova. Toată lumea este interesată de un anumit status-qvo.

Și anume acesta este singurul lucru de care îmi leg speranțele. Da, posturi comune vor fi, dar acestea vor fi în mare parte formale.”

Europa Libera: Subiectul transnistrean ba apare în planurile pe termen scurt ale dialogului părților interesate, ba din nou reintră în umbră, însă problematica îmbunătățirii calității vieții oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului nu-și pierde niciodată din actualitate. Ce credeți că se poate face pentru ca oamenii să simtă schimbări reale?

Andrei Deviatkov: „În primul rând cred că trebuie să se înceteze jocurile geopolitice. Mai ales acest lucru este valabil pentru Moldova, unde chestiunea conjugării vectorului rusesc și a celui european este problema principală.

Însă forțele politice locale umflă jocul geopolitic pentru a evita schimbările reale din țară. Și desigur că de pe urma acestor lucruri are de suferit Transnistria. Chiar se poate spune că acum practic se arde acel potențial al măsurilor de încredere care a fost pus la bază acum cinci ani, dar și cel care cândva a fost pus încă în perioada lui Voronin, atunci când s-au semnat unele înțelegeri.

Geopolitica, inclusiv în contextul crizei ucrainene, lovește foarte puternic interesele oamenilor de rând. Aici trebuie spus că astfel de jucători precum Kievul și Chişinăul trebuie în primul rând să înțeleagă că există pe de o parte teritorii, iar pe de altă parte – oameni. Trebuie de făcut totul pentru ca oamenii să trăiască în liniște, să nu fie război, pentru ca cetățenii să poată trece liniștit granița, să nu se bată apă în piuă. Și trebuie să se pună accent pe proiecte comune de dezvoltare – proiecte economice, sociale. Dar acest lucru este posibil doar atunci când politica de conjunctură va ceda locul unei viziuni strategice. Acum, în primul rând în Moldova și la Kiev este vorba despre o politică situativă și nu despre o viziune strategică a situației.

În aceste condiții Rusia face maximum ce poate pentru a menține viața oamenilor din Transnistria, dar resursele și posibilitățile Rusiei nu sunt nelimitate și nu este exclus că regiunea se va confrunta cu anumite fenomene de criză. Acest lucru este probabil inevitabil, inclusiv în condițiile situației economice actuale din lume.”

Europa Liberă: Un interviu realizat de corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, cu expertul rus Andrei Deviatkov.

***

Europa Liberă: Despre ultimele evoluţii înregistrate în dosarul transnistrean şi în dialogul Chişinău-Tiraspol şi despre perspectivele de avansare în procesul de negocieri, un dialog cu cercetătoarea de la Berlin Anneli Ute Gabanyi.

Europa Liberă: Se vorbeşte mult despre nevoia şi despre importanţa unei viziuni comune a autorităţilor Republicii Moldova asupra dosarului transnistrean. Şi aceasta după ce în fruntea ţării a venit Igor Dodon care, încercând să apropie Republica Moldova mai mult de Federaţia Rusă, chiar zicea că în doi-trei ani s-ar putea găsi şi o variantă de compromis pentru a soluţiona această criză transnistreană. Dumneavoastră dintr-o parte cum vedeţi conjugarea acestor eforturi comune ale preşedintelui şi guvernanţilor să rezolve această problemă?

Anneli Ute Gabanyi: „Este, într-adevăr, foarte straniu cum două forţe care reprezintă executivul din Republica Moldova au viziuni atât de disparate, nu numai diferite. Şi se vede că domnul preşedinte Dodon speră că un nou Parlament, eventual, ar putea să aibă vederi mai apropiate de dânsul. Dar problema este cum reacţionează presa din Republica Moldova, dacă subliniază cetăţenilor această diferenţă şi le explică unde rezidă interesele lor, în care parte.”

Europa Liberă: În societatea moldavă problema transnistreană, soluţionarea ei nu se regăseşte, cel puţin, în primele zece priorităţi. Aceasta îndepărtează şi mai mult rezolvarea acestei probleme?

Anneli Ute Gabany
Anneli Ute Gabany

Anneli Ute Gabanyi: „Este unul dintre aspectele care sunt importante şi care subliniază de ce partea rusă nu a insistat niciodată asupra unei rezolvări, ca să spun aşa, violente şi foarte rapide a acestei probleme, ştiind că atâta timp cât această problemă continuă, desigur, cetăţenii de pe cele două maluri ale Nistrului se îndepărtează tot mai mult. Fenomenul s-a observat şi în războiul rece între cele două Germanii, însă, din fericire, totuşi, contactele au fost în aşa măsură încât, până la urmă, putem să ajungem, deşi lupta nu este încă încheiată, la o mentalitate comună între oamenii din cele două părţi. Este clar, este în interesul atât al decidenţilor din Transnistria, cât şi al Rusiei, mai ales, ca prin alienarea populaţiei să se ajungă, până la urmă, la o rezolvare în interesul celor două forţe.”

Europa Liberă: Dar viziunea celor de la Tiraspol şi a celor de la Chişinău diferă prea mult. Pentru că şi liderul actual nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat, cu mai multe ocazii, de când se află în fruntea regiunii, că există totul pentru ca ei să-şi apere independenţa şi că nu vor face niciun pas înapoi, decât să ajungă la recunoaşterea acestei independenţe. Cum se găseşte limbaj comun, dacă ei rămân pe o poziţie destul de ostilă Chişinăului?

Anneli Ute Gabanyi: „Este clar că este o contradicţie care nu poate fi rezolvată, cel puţin, nu cu vorbe bune în formatul „5+2”. Interesant este că ceea ce spune Krasnoselski este mult mai belicos decât s-au pronunţat antemergătorii lui. Deci, este o atitudine mai categorică în această privinţă. Şi atitudinea aceasta cred că reflectă şi nervozitatea atât a liderului de la Tiraspol, cât şi a părţii ruseşti vis-a-vis de înţelegerile la care au ajuns Kievul şi Chişinăul, între timp.”

Europa Liberă: Tema care se discută acum cel mai mult este instituirea acestui control în comun la frontiera de stat moldo-ucraineană, pe segmentul transnistrean al acestei frontiere, fiind remarcate avantaje şi beneficii pentru populaţia şi agenţii economici din stânga Nistrului. Dar şi aici Tiraspolul se opune cu vehemenţă.

Anneli Ute Gabanyi: „Acest lucru chiar se poate înţelege. Pentru că este vorba nu numai de acele daune presupuse pentru populaţia din regiune, factori economici etc. Este clar că factorii economici, care nu lucrează cinstit, sunt nervoşi. Şi este vorba, într-adevăr, de traficul către Odesa, este un punct, după cum a arătat şi fostul vicepremier pentru Reintegrare, domnul Carpov, foarte clar, este un punct strategic pentru Transnistria. Însă, pe de altă parte, trebuie să spun că scopul urmărit acum, în sfârşit, zic eu, de Chişinău, într-un mod decis de a asigura această frontieră, este o decizie strategică şi bineînţeles că putea să fie luată numai în doi. Faptul că proiectul deja este ceva mai vechi, dar a putut să fie implementat sau va fi implementat doar acum, arată că şi Ucrainei i-a trebuit o vreme pentru a înţelege acest aspect strategic. Şi l-au înţeles foarte bine. Pentru că, într-adevăr, Republica Moldova, atât timp cât nu are controlul asupra frontierelor ei de stat, pe lângă faptul că nu exercită controlul asupra unei părţi a teritoriului său, nu poate fi considerată un stat suveran. Şi această lipsă de control atât asupra teritoriului, cât şi asupra frontierei este o deficienţă nu numai în ceea ce priveşte posibilităţile de a evita să devină un failed state, până la urmă, pentru că aceasta este definiţia, dar este şi o problemă în vederea integrării în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Deputaţii de la Kiev în ultimul timp au devenit foarte activi şi iau atitudine vis-a-vis de felul cum trebuie să fie rezolvată problema transnistreană. Unii dintre ei chiar spun tranşant: „Kievul trebuie să discute doar cu Chişinăul toate problemele ce ţin de controlul vamal şi de frontieră, chiar dacă Tiraspolul se opune acestei înţelegeri”.

Anneli Ute Gabanyi: „Este limpede. Pentru că aceste puncte comune de frontieră care, de altfel, nu sunt înfiinţate numai la partea controlată de Transnistria, dar şi în alte puncte, se vor afla pe teritoriul Ucrainei. Şi mai este un lucru, este o procedură care există în Uniunea Europeană şi sigur că statele înfiinţează astfel de puncte comune pe baza unor înţelegeri bilaterale. Transnistria, bineînţeles, vrea să multilateralizeze problema şi să o pună pe agenda „5+2”. Iar prietenul mai mare, Rusia, deja a declarat, de asemenea, în această privinţă că nu ar fi o problemă bilaterală, ci o problemă care trebuie discutată în formatul „5+2”. Deci, aici va fi foarte important dacă se ajunge, şi foarte probabil să se poată ajunge şi la discutarea problemei. În primul rând, Ucraina şi Moldova să continue să îşi susţină punctul comun de vedere şi în acest format. Dar totul va depinde aici de Occident.”

Europa Liberă: Depinde şi de Occident, depinde şi de Răsărit. În eventualitatea dacă Igor Dodon încearcă să apropie şi mai mult Moldova de Federaţia Rusă, credeţi că domnul Putin îi va face anumite concesii domnului Dodon în ceea ce priveşte dosarul transnistrean?

Anneli Ute Gabanyi: „Nu cred. Au mai fost preşedinţi moldoveni care au crezut acest lucru şi de fiecare dată s-au înşelat. Nu. Aici e vorba de nişte decizii strategice care, de altfel, devin cu atât mai importante, cu cât Rusia încearcă în momentul de faţă să îngheţe situaţia din estul Ucrainei şi să formeze din acele raioane o nouă Transnistrie, însă cu diferenţa că ele au o frontieră comună cu Rusia şi nu cu Ucraina.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, de mai mulţi ani are loc această tradiţională conferinţă bavareză cu genericul „Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”. Cum vi se pare dumneavoastră, care observaţi tot ceea ce se întâmplă în regiune, aceste măsuri chiar devin unele de consolidare a încrederii?

Anneli Ute Gabanyi: „Nu cred pentru că voinţa decidenţilor de la Tiraspol nu este câştigarea încrederii celor de pe malul drept al Nistrului. Interesul lor este să câştige din aceste discuţii bavareze cât mai multe avantaje de toate felurile atât economice, cât şi de recunoaştere a independenţei lor, adică, pentru cei din Transnistria. Dar este un proces care, dacă îl priveşti într-un mod obiectiv din afară sau fie chiar şi de către cei care îl organizează, ar trebui să-şi dea seama la un moment dat că nici bunăvoinţa celor de la Chişinău nu poate fi extinsă la infinit.”

Europa Liberă: Mai mulţi actori importanţi implicaţi în soluţionarea conflictului transnistrean ani la rând declară că e cel mai uşor conflict de rezolvat. De ce nu aduce şi rezultate, dacă e atât de uşor de rezolvat această problemă transnistreană?

Anneli Ute Gabanyi: „Dacă ar rămâne aceiaşi politicieni din aceeaşi ţară în fruntea OSCE, probabil că ar învăţa că acest lucru este o iluzie. Dar eşecul fiecăruia dintre aceşti politicieni la sfârşitul fiecărui an şi schimbarea lor la vârful OSCE arată că, concluziile care s-ar putea trage la sfârşitul fiecărui an, dacă s-ar transmite de la ţară la ţară şi de la politician la politician, ar ajunge, eventual, la altă concluzie. Dar aşa pentru mine este aproape amuzant să văd de atâţia ani aceleaşi iluzii, aceleaşi încercări, aceleaşi eforturi care, până la urmă, nu duc mai departe problema transnistreană nici măcar cu un milimetru.”

Europa Liberă: Până la urmă, depinde de felul cum se înţelege Chişinăul cu Tiraspolul sau depinde la ce înţelegeri şi compromisuri vor ajunge Occidentul cu Moscova?

Anneli Ute Gabanyi: „După părerea mea, numai ultima variantă. Exclusiv.”

Europa Liberă: Deci, totul depinde de relaţia Rusiei cu Occidentul?

Anneli Ute Gabanyi: „Absolut. Eu văd importanţa atitudinii decidenţilor de la Chişinău numai în a-şi apăra poziţia şi în a nu claca. Este singura soluţie pe care o au, să apere decizia Parlamentului din 2005 şi să arate, eventual, să mai explice, din când în când celor din Occident, că acel minunat termen, care s-a inventat, dacă nu mă înşel, în 2003, cu statutul special al Transnistriei, este, de asemenea, o fantoşă, este un termen parazitar, un termen elastic de care fiecare trage în direcţia lui, fiecare interpretează ce vrea. Însă acest termen nu înseamnă absolut nimic.”

Europa Liberă: În anumite cercuri deseori se spune că modelul găgăuz ar fi potrivit pentru soluţionarea problemei transnistrene. Găsiţi asemănări sau deosebiri?

Anneli Ute Gabanyi: „Este foarte interesantă întrebarea pe care o puneţi. Pentru că atunci când aceste două republici au fost create înaintea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, erau gândite de către marii maiştri ai combinaţiilor de la Moscova drept două variante de a fi propuse, până la urmă, pentru impunerea voinţei Rusiei, dreptul de veto asupra politicii Moldovei. Acum ceea ce observ eu, cel puţin, în Germania, dar cred că este mai general, este un interes foarte sporit pentru Găgăuzia. Adică, văzându-se, totuşi, că modelul transnistrean nu pare a fi un model prea strălucit, mai ales după ce şi subvenţiile Moscovei economice din cauza crizei de acolo nu sunt atât de grozave, populaţia trăieşte foarte modest, acum atenţia se îndreaptă către aşa-zisul model al Găgăuziei. Şi stau şi mă minunez câteodată câte avantaje se văd în acel model care, până la urmă, nu văd în ce ar consta caracterul de model.”

Europa Liberă: Cercetătoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, în dialog cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană a avut loc săptămâna trecută a doua ediție a festivalului de film documentar „Chesnok” – Usturoiul, în traducere. Zece filme documentare au fost prezentate publicului de la Tiraspol, Bender, Dubăsari și Râbnița. Proiecții au avut loc și la Chişinău. Festivalul a fost susținut de Ministerul de Externe al Cehiei și organizat de platforma internațională de film documentar despre drepturile omului „Movies that Matter Foundation” și a clubului obștesc „Apriori” de la Tiraspol.

Un alt festival, al filmului american, a avut loc la Chişinău în perioada 26 aprilie – 1 mai. Cea de a 11-a ediție a fost organizată de ambasada Statelor Unite în Republica Moldova. O ediție a acestui festival este pregătită să fie desfășurată și la Tiraspol în luna mai, iar filmele vor fi subtitrate în limba rusă. La ceremonia de deschidere a festivalului, colega mea Natalia Sergheev a stat de vorba despre importanța culturii în relațiile dintre oameni cu atașatul cultural al ambasadei SUA, Jonathan Wolfington.

Jonathan Wolfington
Jonathan Wolfington

Jonathan Wolfington: „Misiunea principală a Festivalului Filmului American în Moldova este să oferim publicului moldovean oportunitatea de a privi filme în original. În ediția din acest an, vor fi prezentate pelicule atât din Statele Unite, cât și din Europa. Plusul de a privi filme la cinema, comparativ cu televizorul sau calculatorul, este că la cinematograf ai parte de o experiență colectivă. Simțim emoțiile oamenilor din audiență, iar după film putem vorbi despre film cu cei de alături. Cred că e o oportunitate extraordinară pentru a aduna multă lume bună în același spațiu, care să împărtășească experiența de a privi un film.”

Europa Liberă: De ce ați ales filme de ficțiune, chiar animație? Cineva s-ar putea gândi că poate filmele documentare ar reflecta mai bine cultura și realitățile din Statele Unite…

Jonathan Wolfington: „Sunt de acord, filmele documentare sunt foarte importante pentru ilustrarea unei culturi. Ele au o valoare enormă și susținem mai multe inițiative în acest domeniu. Însă acest festival este orientat mai ales spre ficțiune și filme bazate pe narațiune. Explicația e simplă: asta e oferta de la Hollywood pentru audiențele largi.

De exemplu, filmul „Podul spionilor” este bazat pe un caz real, un eveniment istoric, și anume un schimb de prizonieri din perioada Războiului Rece. Unele dintre aceste filme sunt istorii ficționalizate a unor evenimente bine cunoscute, cum ar fi filmele „Ben-Hur”, „Cele zece porunci”… Desigur, luăm în vedere aspectul documentar. Dar Festivalul Filmului American se axează mai ales pe ficțiune și narațiune de calitate.”

Europa Liberă: În program aveți filme noi și vechi, pelicule care au intrat în fondurile de aur ale cinematografiei și care sunt iubite de milioane de persoane. De care principii sunteți ghidați atunci când le alegeți?

Jonathan Wolfington: „În fiecare an încercăm să alegem o tematică deosebită pentru eveniment. Ediția curentă a festivalului onorează patrimoniul nostru comun. Am încercat să abordăm filmele dintr-o perspectivă universală și am căutat titluri cât mai variate. De exemplu, „Indiana Jones” e un film excelent pentru familie. În Statele Unite, le numim „pelicule pop-corn”. Mergi la cinema, evadezi din rutina zilnică pentru câteva ore și uiți de toate problemele.

Alte filme sunt un pic mai serioase. „Regatul Cerului” e mai sobru, „Lawrence al Arabiei” e desigur un film clasic, care a câștigat multe premii. E un film care trebuie privit pe ecrane largi, fiindcă a fost regizat ca să fie văzut de public. Când a fost produs, nu existau prea multe televizoare, dar astăzi privim filme și pe telefoanele mobile! Desigur, în acest caz, calitatea imaginii nici nu se compară cu cea de pe un ecran de 20 de metri lungime.”

Europa Liberă: Ați căutat mai ales diversitatea filmelor sau mizați și pe diversitatea audienței?

Jonathan Wolfington: „Am vrut să atragem și un public cât mai variat. De asta am inclus desenul animat „Mașini” și filmul „Sunetul Muzicii”. Vrem ca oamenii să-și aducă și copiii la unele filme ca să împărtășească această experiență cu generația care crește.”

Europa Liberă: Cât de eficientă este cultura în calitate de instrument diplomatic?

Jonathan Wolfington: „În opinia mea, cultura este un mediu excelent pentru a crea poduri de comunicare între oamenii din diferite țări. Este o modalitate bună să scoatem factorul politic din ecuație, să lăsăm la o parte divergențele de opinii și să ne adunăm ca să împărtășim experiența umană colectivă. Fie vorba de muzică, filme sau sporturi, cultura ne permite să comunicăm în aceeași limbă.”

Europa Liberă: Este a 11-a ediție a festivalului, practic, acest eveniment a devenit o tradiție pentru cinefilii locali. Care sunt așteptările voastre pentru anul curent?

Jonathan Wolfington: „Pe parcursul ultimilor ani, am înțeles că niciodată nu poți ști care filme se vor bucura de cea mai mare popularitate sau la care sala va fi pe jumătate goală. Sfatul meu pentru toți e să vină din timp la cinema, poate cu 20 de minute mai devreme, dacă vor să găsească locuri libere.”

Europa Liberă: Veți aduce festivalul și la Tiraspol, în luna mai. De ce credeți că este important să organizați acest eveniment în stânga Nistrului?

Jonathan Wolfington: „Vom face a doua versiune a festivalului pentru publicul din stânga Nistrului, care va avea loc în perioada 17-21 mai. Cred că este important să organizăm acest festival la Tiraspol, fiindcă avem puține ocazii de a interacționa cu cei care locuiesc în regiunea transnistreană. În calitate de ambasadă, suntem aici pentru toți cetățenii din întreaga Republică Moldova, nu doar pentru cei din Chișinău. Încercăm să stabilim legături cu sudul, nordul țării și regiunea din stânga Nistrului, care este un teritoriu important pentru Republica Moldova. Pentru publicul de la Tiraspol am pregătit un program diferit, cu filme care vor fi subtitrate în limba rusă, pe când cele prezentate la Chișinău vor avea subtitrare în limba română.”

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG