Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

La Tiraspol a avut loc Ziua Europei, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Și opinii pe marginea evoluțiilor în reglementarea transnistreană, formulate de experți, dar și de ambasadorul SUA și cel ai Uniunii Europene în Republica Moldova.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Drapele europene și românești la Tiraspol
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


Ambasadorul american la Chişinău, James Pettit, apreciază ca fiind nejustificate îngrijorările potrivit cărora Chișinăul ar face din nou cedări în fața Tiraspolului la negocierile privind reglementarea transnistreană, oferindu-i elemente de suveranitate. „Am văzut un progres. Și toate aceste realizări pe care le-am văzut realmente îmbunătățesc suveranitatea Chişinăului deasupra Transnistriei, într-un anumit sens”, a spus ambasadorul american, într-un interviu pentru postul public de televiziune Moldova 1 și Radio Europa Liberă.

Ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Peter Michalko, a spus că rezultatele negocierilor, deși criticate de unele voci din societatea moldovenească, sunt în avantajul oamenilor de rând de pe cele două maluri ale Nistrului și vor aduce beneficii pe termen lung. „Eu nu văd niciun risc în ceea ce privește suveranitatea Republicii Moldova când mă uit la acest progres care a fost înregistrat”, a declarat Peter Michalko.

Declarațiile ambasadorilor SUA și UE vin la scurt timp după runda de negocieri în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană, de la Roma, încheiată cu semnarea unui protocol între Chişinău şi Tiraspol privind îndeplinirea tuturor prevederilor așa-numitului pachet de înțelegeri convenit în timpul președinției germane a OSCE, în 2016. Detalii, pe parcursul programului.

Participanţii la reuniunea în formatul 5+2 de la Roma
Participanţii la reuniunea în formatul 5+2 de la Roma

La Tiraspol, în cadrul Universității Taras Șevcenko, a fost organizată Ziua Europei, la care au participat reprezentanți ai 18 misiuni diplomatice din țările Uniunii Europene și CSI. Vizitatorii târgului au aflat despre programele de schimb de studenți, despre noi destinații turistice, au discutat despre cultura și tradițiile țărilor europene. Ultima dată un „Orășel European” a fost organizat la Tiraspol în 2013, dar de atunci în ultimii cinci ani un astfel de eveniment nu a mai avut loc.

O delegație importantă de ambasadori acreditați în Republica Moldova a vizitat săptămâna trecută Tiraspolul, la invitația administrației conduse de Vadim Krasnoselski, unde acestora li s-au prezentat oportunitățile investiționale pe care le oferă regiunea. Liderul de la Tiraspol a spus că legislația în domeniu a fost reformată și că în prezent economia regiunii „nu se limitează la patrimoniul industrial sovietic, ci este vorba de noi întreprinderi moderne, create în perioada transnistreană”. „Vrem să oferim ţărilor dvs. o afacere bună şi niciun fel de politică”, a spus Krasnoselski.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Noul şef al guvernului populist italian, Giuseppe Conte, a declarat vineri că este „de acord” cu preşedintele american Donald Trump, care a pledat pentru reprimirea Rusiei în grupul principalelor puteri economice democrate din lume. „Sunt de acord cu preşedintele Trump: Rusia ar trebui să revină în G8. Este în interesul tuturor”, a scris Giuseppe Conte pe Twitter, înainte de deschiderea, în Canada, a summitului G7. Marți, Conte a cerut și ridicarea sancțiunilor europene impuse Rusiei. Vorbind în senatul de la Roma, Conte a spus că va fi un avocat al deschiderii europene către Rusia, iar îmbunătățirea relațiilor cu Moscova și lupta cu imigrația ilegală vor fi prioritățile sale principale.

Premierul italian Giuseppe Conte
Premierul italian Giuseppe Conte

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a discutat sâmbătă la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin despre un schimb de „deţinuţi politici”, între care se numără și Oleg Senţov, a anunţat preşedinţia ucraineană. Știrea a fost confirmată de Kremlin. Discuția a avut loc în pregătirea unei noi întâlniri luni, la Berlin, a miniștrilor de externe din așa-numitul „format Normadia”, din care fac parte Rusia, Ucraina, Germania și Franța. Procesul lui Sențov a fost criticat drept unul motivat strict politic de Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană. Din 14 mai, Sențov se află în greva foamei, certând eliberarea din închisorile rusești a 64 de deținuți politici ucraineni.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: La Tiraspol, în cadrul Universității „Taras Șevcenko”, a fost organizată Ziua Europei, la care au participat reprezentanți ai misiunilor diplomatice din țările Uniunii Europene. Aceștia au prezentat țările lor și au povestit despre programe educaționale, culturale și turistice care pot fi accesate de locuitorii din stânga Nistrului.

Ziua Europei la Tiraspol
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:43 0:00

Ultima dată un „Orășel European” a fost organizat la Tiraspol în 2013, dar de atunci în ultimii cinci ani un astfel de eveniment nu a mai avut loc, transmite corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.

Evenimentul a fost deschis cu un cuvânt de salut de șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko, care a subliniat că modelul european de democrație și de parteneriat social-economic satisface necesitățile și aspirațiile locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Peter Michalko: „Noi avem un scop principal: să contribuim la îmbunătățirea vieții oamenilor.”

Șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a subliniat că Republica Moldova și regiunea transnistreană au semnat inclusiv un acord cu privire la domeniul educației, care presupune recunoașterea documentelor de studii eliberate de universitatea de la Tiraspol.

Vitali Ignatiev: „Noi am semnat recent acordul cu privire la apostilarea diplomelor și aceasta este o posibilitate suplimentară pentru absolvenții noștri să lucreze și să-și continue studiile în toată lumea.”

Cred că este un start foarte bun și promițător. Suntem foarte bucuroși că acest eveniment a avut loc și considerăm că este un moment important pentru consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului...

Comentând participarea la sărbătoarea Zilei Europei la Tiraspol, șeful adjunct al misiunii diplomatice germane în Republica Moldova, Florian Seitz, s-a arătat convins de faptul că ritmul de colaborare cu regiunea transnistreană va crește pe viitor:

Florian Seitz: „Cred că este un start foarte bun și promițător. Suntem foarte bucuroși că acest eveniment a avut loc și considerăm că este un moment important pentru consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului. Noi considerăm că trebuie extinsă activitatea în domeniile umanitar și educațional și facem mult pentru asta. De exemplu, din partea Germaniei aici vine cu regularitate lectorul Serviciului academic german, organizează prelegeri. El merge cu regularitate și la filiala din Râbnița a universității. Și noi ne dorim ca această colaborare să se extindă. Uneori, pentru a lansa anumite procese, este nevoie de un astfel de eveniment cu vizibilitate mare. Noi știm că partea transnistreană este foarte interesată să stabilească contacte noi cu universități din străinătate prin programul Erasmus. Și din acest punct de vedere, pot spune că evenimentul de astăzi este unul foarte util”, a comentat șeful adjunct al misiunii diplomatice germane în Republica Moldova, Florian Seitz.

În ceea ce privește studenții, aceștia sunt în același timp surprinși și mulțumiți că au găsit noi posibilități de a-și ridica nivelul de studii.

- Cred că evenimentul este unul necesar. Toată lumea e drăguță și povestește despre ce posibilități de a face studii în țările lor sunt. Prezintă o mulțime de posibilități la care aici nu avem cum să avem acces. Și este foarte bine. Noi vrem să învățăm mai multe, important e să existe și posibilități. Iar universitățile din străinătate oferă asta, și asta te pune pe gânduri dacă nu cumva ar merita de mers. Eu cred că m-aș decide pentru Suedia.

- Mi-a plăcut foarte mult. Nici până în acest moment nu pot înțelege ce se întâmplă aici, pentru că eu m-am obișnuit cu faptul că Transnistria este foarte închisă față de influențele externe – în general față de tot ce este din străinătate, în special din Europa. Și, de exemplu, dacă cineva mi-ar fi spus acum cinci ani că aici va flutura drapelul european sau vor fi împărțite drapele ale României… dacă aș povesti tatălui meu asta, nici acum nu m-ar crede. Și eu cred că asta e bine, e spre bine să existe schimburi de studenți. Trebuie să avem libertatea de mișcare, să învățăm și să călătorim și să vedem diferite țări.

- Este destul de interesant, am aflat foarte multe lucruri noi. Demult vroiam să aflu aceste informații. În Europa nu prea călătoresc, iar aici se poate afla totul în detaliu. Sunt multe lucruri interesante.

- Impresiile sunt minunate. Prietenia popoarelor este întotdeauna un lucru bun.

Europa Liberă: Studenți din regiunea transnistreană, intervievați de corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.

***

Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.

În cadrul unei conferințe organizate săptămâna trecută la Chişinău de Institutul pentru Democrație și Inițiative Sociale „Viitorul”, experți de la Chişinău și din Ucraina au avertizat asupra ceea ce au numit amenințările hibride pentru ambele țări care provin din regiunea transnistreană, controlată politic de Federaţia Rusă. Aceștia au subliniat că, în opinia lor, deciziile care se adoptă acum în reglementarea transnistreană ar putea știrbi din suveranitatea și viabilitatea statului Republicii Moldova și servi în viitor drept precedent pentru reglementarea conflictului din Donbasul ucrainean.

Directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, atenționează asupra faptului că prin intermediul procesului de negocieri activizat în ultima perioadă, inclusiv în formatul 5+2, Federaţia Rusă încearcă să impună partenerilor internaționali ca fiind de la sine înțelese câteva narative false – ideea că Tiraspolul și Chişinăul sunt părți egale în negocieri, că pașii mici aduc încrederea între părți și că prezența militară rusă în stânga Nistrului este tolerabilă.

Igor Munteanu
Igor Munteanu

Igor Munteanu: „Are loc o schimbare a agendei jucătorilor internaționali implicați ca mediatori sau observatori în formatul 5+2. Anumite voci susțin că asta ar însemna o anumită acceptabilitate a structurii statului de fapt din Transnistria și asta ar însemna un fel de încercare de a aplica instrumente soft de mobilizare sau de atragere a actorilor din regiunea transnistreană la o discuție mai serioasă cu Republica Moldova pentru statutul politic al acestei regiuni.

Din punctul meu de vedere, este o iluzie, pentru că noi avem de a face nu cu niște actori autonomi, ci cu proxi, deci cu actori care sunt gestionați de la distanță, așa cum gestionezi televizorul cu telecomanda, de la Moscova. Moscova își impune agenda în acest moment într-o formulă soft care ar putea fi transferată teoretic și Ucrainei.

Deci, o Republică Moldova transformată după rețeta lui Primakov într-un stat comun, dar, de fapt, unde Transnistria va trage în altă parte, ar însemna posibilitatea pentru transnistreni de a juca un rol politic de vito asupra principalelor direcții de politică externă sau de politică internă pe care Republica Moldova ar trebui să le urmeze conform Acordului de Asociere. Principalele reforme vor fi imposibil de implementat dacă Transnistria se va opune.

Ca să declanșezi schimbări de esență în regiunea transnistreană trebuie să declanșezi întâi de toate două elemente – demilitarizarea regiunii și liberalizarea spațiului public...

De ce face Rusia asta? Pentru că Rusia în acest moment are nevoie și de modele pozitive în care să demonstreze că poate să meargă la dialog după ce a stricat tot porțelanul din bucătărie cu războiul din Donbas și anexarea Crimeii. Partea proastă este că decidenții noștri nu privesc strategic asupra mizelor care se discută la această masă de negocieri, nu sunt pregătiți, foarte mulți dintre ei, și nu analizează consecințele secundare ale unor decizii de acceptare pe anumite domenii a unor atribuții care nu țin de transnistreni.

Iar ca să declanșezi schimbări de esență în regiunea transnistreană trebuie să declanșezi întâi de toate două elemente – demilitarizarea regiunii și liberalizarea spațiului public. Unii dintre negociatorii internaționali, inclusiv dl Frattini, nu cunoaște regiunea, este interesat doar de propria sa agendă politică, vrea să folosească un mic caz din Europa de Est pentru propriile sale interese și ignoră cu premeditare consultarea cu toți actorii care sunt interesați – pe plan intern și pe plan internațional.

Ați văzut opiniile experților ucraineni. Ei sunt extrem de preocupați că asemenea sub-produse de negocieri prost gestionate, chiar dacă în acest moment sunt foarte mulți care aplaudă, ar putea să se răsfrângă extrem de negativ asupra felului în care ei gestionează reglementarea conflictului și a unui război pe teritoriul lor. Respectiv, orice decizie are consecințe regionale și poate să aducă efecte profund negative pentru stabilitatea democratică a statelor noastre.”

Europa Liberă: Un alt aspect asupra căruia insistați Dvs. este că Republica Moldova nu ar trebui să accepte garanții internaționale în procesul de negocieri, o altă teză asupra căreia insistă Tiraspolul și Moscova. De ce?

Igor Munteanu: „Singurul jucător activ care este interesat să dea garanții, mai ales militare, este Federaţia Rusă. Iar acceptarea garanțiilor militare ar însemna protectorat care întotdeauna va avea efecte perverse asupra caracterului pașnic al discuțiilor.

Doar demilitarizarea completă a regiunii și plasarea sub controlul, pentru perioada tranziției, a unei organizații internaționale, a unei misiuni civile de pacificare ar putea să aducă o anumită siguranță cetățenilor și instituțiilor că vom putea vedea un rezultat pe o perspectivă medie. Fără aceste elemente însă suntem plasați sub un mare pericol de a ne fi impuse soluții din exterior fără a se ține cont de interesul național pe care noi în vedem aici.”

***

La conferința de la Chişinău, experții de la Chişinău și Kiev și-am mai exprimat regretul, în contextul amenințărilor comune pentru Ucraina și Republica Moldova care vin din regiunea transnistreană, că în formatul 5+2 nu se discută retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului, un element esențial pentru garantarea securității în regiune.

Expertul ucrainean Artiom Filipenko este și el de părere că o eventuală transnistrizare a Republicii Moldova, adică un model de reglementare care ar da regiunii separatiste prea multe pârghii de influență asupra politicilor Chişinăului, este un precedent foarte periculos pentru Ucraina.

Artiom Filipenko, analist politic de la Odesa
Artiom Filipenko, analist politic de la Odesa

Artiom Filipenko: „Impresia mea este că Ucraina nu a conștientizat până la capăt riscurile pe care le are în legătură cu Transnistria. Este vorba nu doar despre caracterul militar, dar și despre faptul că Transnistria poate deveni poligon unde se va elabora modelul de reglementare. În Abhazia și Osetia acest model nu se va mai elabora, pentru că Rusia a recunoscut independența acestora. Iar Transnistria este un poligon ideal. De ce? Pentru că aici se poate testa ce fel de cedări se pot obține, se poate obține o așa-numită legitimizare voalat-treptată a regimului separatist. De exemplu, se recunosc diplomele de studii… Iar în consecință acest model poate fi folosit și în Ucraina.

Și Kievul trebuie să înțeleagă că dacă aici vor fi decizii proaste, respectiv și nouă ni se va impune același lucru în Donbas. Mai ales că vedem acum că ceea ce cer aceste entități separatiste este același lucru care se conținea în Memorandumul Kozak...

Și Kievul trebuie să înțeleagă că dacă aici vor fi decizii proaste, respectiv și nouă ni se va impune același lucru în Donbas. Mai ales că vedem acum că ceea ce cer aceste entități separatiste este același lucru care se conținea în Memorandumul Kozak – așa-numita federație asimetrică cu drept de veto asupra deciziilor de politică externă. Acesta este scopul de bază. Adică Rusia nu are nevoie să absoarbă toată Ucraina, e suficient să aibă aceste enclave care pur și simplu nu vor lăsa Ucraina să meargă în direcția Europei.”

Europa Liberă: Experții moldoveni vorbesc despre faptul că ceea ce se întâmplă acum în formatul 5+2 este exact elaborarea acestor pași de compromis care pot deveni un precedent pentru Ucraina. Cum vede Ucraina aceste negocieri? Partenerii externi spun că are loc un progres, că are loc o apropiere a părților, că pașii mici sunt cei care contribuie la creșterea încrederii și apropie soluționarea problemei.

Artiom Filipenko: „Dar vedeți că în același timp nu sunt ridicate problemele-cheie: cea a contingentului militar rusesc pe teritoriul Transnistriei, o chestiune care este scoasă de pe agendă și fără de care e greu de mișcat lucrurile. La fel, de facto nu sunt ridicate temele din așa-numitul al treilea coș, adică statutul politic al Transnistriei, care este de asemenea o chestiune-cheie.

Acei pași mici care se fac, da, ei ca și cum contribuie la apropiere. Dar, să fim sinceri, oamenii demult s-au obișnuit și s-au adaptat la situația existentă, nu există piedici pentru deplasarea oamenilor, indiferent de situație, relațiile interumane au existat mereu.

Aici mai este o problemă legată de faptul că Republica Moldova așa și nu a reușit să creeze un model economic atractiv. Adică omul care trece așa-numita frontieră dintre Transnistria și Moldova nu găsește o diferență fundamentală dintre situația de pe cele două maluri. Dacă în Republica Moldova ar fi fost apărate drepturile investitorilor, drepturile omului, bunăstarea economică ar fi fost mult mai mare și ar fi fost condiții foarte bune pentru dezvoltarea afacerilor, lucrurile ar fi stat altfel. Dar așa, lucrurile sunt cumva similare, în oglindă, și oamenii exact la fel pleacă la muncă în străinătate. Deci, e o mare întrebare în ce măsură acești pași mici vor apropia părțile.

Artiom Filipenko, în prim-plan, la conferinţa de la Chişinău
Artiom Filipenko, în prim-plan, la conferinţa de la Chişinău

Aici există un alt risc – faptul că toată lumea acum are nevoie de o poveste de succes. Și Rusiei îi este convenabilă o astfel de poveste de succes, pentru că Rusia a demontat tot sistemul de drept internațional și acum vrea să apară în calitate de pacificator.

Și politicienilor din Europa situația le convine, pentru că vedem că inclusiv unele țări europene au obosit de aceste sancțiuni, pentru că văd în Rusia o piață pentru produsele lor și ar vrea să revină la businessul pe care îl făceau altădată. Și aceste țări sunt gata să salute aceste inițiative.

Iar Rusia le servește acest joc foarte bine. Noi înțelegem foarte bine că fără acceptul Rusiei Transnistria nu ar fi mers la semnarea unor acorduri, nu ar fi deschis podul și așa mai departe. Rusia a făcut o reverență în fața Germaniei când a fost semnat protocolul de la Berlin, apoi în direcția Austriei, iar acum – în direcția Italiei, mai ales că acolo a venit la putere un guvern pro-rus.

Și OSCE trebuie să-și arată eficiența, pentru că deocamdată există foarte multe pretenții legate de activitatea ei, inclusiv lipsa de reacție la intensificarea exercițiilor militare...

Și OSCE trebuie să-și arată eficiența, pentru că deocamdată există foarte multe pretenții legate de activitatea ei, inclusiv lipsa de reacție la intensificarea exercițiilor militare, la faptul că acestea au loc în Zona de Securitate. Și asta, chiar dacă este obligația directă a OSCE, în calitate de garanți ai reglementării transnistrene, să ia atitudine în astfel de cazuri. Iată de ce acum toată lumea are nevoie de o poveste de succes.”

Europa Liberă: Care este prețul acestei povești de succes?

Artiom Filipenko: „Din păcate, prețul poate fi foarte și foarte mare. În primul rând, pierderea într-o anumită măsură a suveranității Republicii Moldova, o creștere a dependenței în fața influențelor unor actori internaționali, în special a Rusiei. Un alt preț este și faptul că acest model care va fi adoptat ulterior va fi impus Ucrainei. Și astfel Rusia se va apropia de obiectivul său strategic – de a menține aceste state în sfera sa de influență.”

***

Europa Liberă: Ambasadorul american la Chişinău, James Pettit, apreciază ca fiind nejustificate îngrijorările potrivit cărora Chișinăul ar face din nou cedări în fața Tiraspolului, oferindu-i elemente de suveranitate. „Dimpotrivă, am văzut mult progres, iar toate deciziile care s-au luat întăresc, de fapt, suveranitatea Chişinăului asupra Tiraspolului într-un anumit sens”, a spus ambasadorul american, într-un interviu pentru postul public de televiziune Moldova 1 și Radio Europa Liberă, realizat de Liliana Barbaroșie.

James Pettit, ambasadorul Statelor Unite la Chişinău
James Pettit, ambasadorul Statelor Unite la Chişinău

James Pettit: „Am văzut un progres. Și eu cred că această îngrijorare care se răspândește – de pierdere a suveranității și de a ceda prea mult transnistrenilor - nu este bazată pe realitate. Toate aceste realizări pe care le-am văzut realmente îmbunătățesc suveranitatea Chişinăului deasupra Transnistriei, într-un anumit sens, dar într-un mod just și într-un mod care ține cont de dorințele ambelor părți.

De exemplu, înregistrarea autovehiculelor va fi sub controlul funcționarilor care reprezintă autoritățile centrale, în colaborare cu autoritățile transnistrene. Diplomele se recunosc cu ștampile oficiale și așa mai departe și este controlată de autoritățile responsabile de acest domeniu de la Chişinău. Scopul este o colaborare cu Transnistria care recunoaște că ei au un statut special, dar că nu este o țară suverană și nu este o altă țară. Și scopul final va fi reintegrarea Transnistriei în Republica Moldova, dar cu condițiile care sunt acceptabile ambelor părți.

Eu știu că există multă emoție, pentru că a fost un război violent între Transnistria și Chişinău. Și eu știu că mulți consideră că ei sunt separatiști, că nu merită nimic. Dar asta nu este soluția. Pentru că trebuie să trăim împreună, trebuie să facem viața mai plăcută pentru a nu forța o reacție violentă. Pentru că transnistrenii din când în când spun că și Ucraina, și Republica Moldova fac o blocadă a teritoriului. Este forte important să promovăm încredere între ambele părți.”

***

Europa Liberă: Într-un interviu în exclusivitate pe care ni l-a acordat, șeful Delegației UE la Chişinău, Peter Michalko, a spus și el că rezultatele negocierilor pentru reglementarea transnistreană, deși criticate de unele voci din societatea moldovenească, sunt în avantajul oamenilor de rând de pe cele două maluri ale Nistrului și vor aduce beneficii pe termen lung.

Europa Liberă: Domnule ambasador Peter Michalko, săptămâna trecută a avut loc runda de negocieri oficiale în formatul 5+2 la Roma, este prima întâlnire de acest fel în acest an. La Roma au fost voci foarte optimiste, care spuneau că lucrurile se mișcă în direcția cea bună. Percepția dumneavoastră care este?

Peter Michalko, la Tiraspol, 23 mai 2018
Peter Michalko, la Tiraspol, 23 mai 2018

Peter Michalko: „Și de partea mea percepția este aceeași, că progresul are loc. Și aș vrea să felicit și președinția italiană a OSCE cu acest progres înregistrat, la fel ca și părțile, și participanții la întâlnirea 5+2 care a avut loc la Roma. Aceasta, pe de o parte, a confirmat progresul în îndeplinirea acelor puncte în care lucrurile au mers înainte și a dat și perspectiva pentru îndeplinirea altor puncte din lista Berlin-plus pentru viitor.

Cred că această mișcare pozitivă pe care o înregistrăm trebuie să fie aplaudată, trebuie să fie văzută pozitiv. Și este, în mare parte, și datorită eforturilor Chișinăului și a guvernării de la Chișinău faptul că acest progres a fost înregistrat.

Sperăm că acest progres va continua și îndeplinirea acelor puncte care au fost incluse și în protocolul de la Roma va continua. Procesul există, se mișcă înainte, sigur că cu perspectiva de a ne aduce mai aproape de reglementarea conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: În societatea moldovenească știți că există și voci destul de critice în raport cu ce se întâmplă acum cu reglementarea transnistreană. În special în zona societății civile, o parte din ONG-uri vorbesc despre linii roșii, despre cedări unilaterale din partea Chișinăului și despre pași către o de facto federalizare – când vine vorba despre plăcuțele de înmatriculare, apostolarea diplomelor și așa mai departe. Dumneavoastră unde vedeți punctul de echilibru între acest progres, care este dorit în reglementarea transnistreană, și punctul în care Republica Moldova riscă să cedeze din suveranitate?

Peter Michalko: „Eu nu văd niciun risc în ceea ce privește suveranitatea Republicii Moldova când mă uit la acest progres care a fost înregistrat. Lista Berlin-plus a fost agreată deja cu doi ani în urmă, progresul bazat pe această listă a fost înregistrat anul trecut și îl vedem și anul acesta. Și ce este important este că, în paralel, există și a fost confirmată formula, inclusiv la nivelul miniștrilor țărilor membre a OSCE, pentru rezolvarea conflictului transnistrean, formulă care confirmă că această rezolvare va avea loc pe baza suveranității și integrității teritoriale Republicii Moldova, cu statut special pentru Transnistria.

Sunt sigur că se vor crea și situații în care ne vom putea mișca în viitor și înspre rezolvarea conflictului ca atare...

Aceste puncte (din protocolul Belin-plus – n.red.) și îndeplinirea lor se înscriu deplin în această filozofie, dar ajută și la mișcarea lucrurilor mai departe și la găsirea unor soluții concrete pentru problemele oamenilor care trăiesc pe malul stâng și pe malul drept ale Nistrului. În acest mod, sunt sigur că se vor crea și situații în care ne vom putea mișca în viitor și înspre rezolvarea conflictului ca atare.

Noi, ca Uniunea Europeană, participăm activ și la formatul 5+2 ca observator, dar și vrem să contribuim la această întărire a încrederii, dacă doriți, cu programul nostru propriu, care se numește „Mersul pentru întărirea încrederii”, pe care îl implementăm.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, sugestia dumneavoastră: care ar fi măsura în care, într-un proces de negocieri, ce știm are loc de multe ori după ușile închise, care este deci măsura în care în acest proces trebuie să fie consultată societatea și, în particular, societatea civilă? Adică conlucrarea dintre autoritatea centrală și societatea civilă într-o problemă sensibilă cum este reglementarea transnistreană în ce măsură trebuie să existe?

Peter Michalko: „Sigur că, pe parcursul unui proces complex care are loc, de exemplu, în acest caz este important să fie auzite vocile care există în societate și să existe comunicare între cei responsabili pentru decizii și cei din societate care își exprimă opinia formată în acest sens. Dar este foarte important ca acest fel de comunicare să aibă loc într-un mod în care să nu fie politizat, în care se iau în vedere strict interesele naționale, într-o formă bazată pe voința de rezolvare a conflictului, și nu pe utilizarea pozițiilor asupra elementelor acestui proces în mod politic.

Eu cred că și aici există posibilitatea de a continua comunicarea. Dar, cum am spus, este absolut necesar să nu fie politizat. Dacă e să mă exprim puțin mai concret, în procesele de rezolvare a conflictelor este nevoie de deschiderea spre compromisuri care, în același timp, nu sunt compromisuri asupra interesului principal și este nevoie și de voința de a găsi soluții pentru situațiile și problemele de actualitate.

Crearea și încrederii reciproce și condițiilor pentru viitoarea soluționare a conflictului sunt foarte importante, sunt niște decizii care pot să fie luate greu, pot să fie luate cu foarte mare responsabilitate și impactul pozitiv al lor va putea fi văzut numai în viitor.”

Europa Liberă: Dle. Ambasador, statisticile din regiunea transnistreană vorbesc despre o creștere a comerțului cu Uniunea Europeană, în special a exporturilor transnistrene. Are legătură acest lucru cu Acordul de Liber Schimb, care știm că funcționează și pentru malul stâng al Nistrului? Și care este momentul în care administrația transnistreană va trebui să se conformeze în totalitate prevederilor acestui acord? Știm că a existat o perioadă de tranziție prevăzută pentru regiunea transnistreană.

Peter Michalko
Peter Michalko

Peter Michalko: „Comerțul cu Uniunea Europeană, dacă vorbim despre regiunea transnistreană, are loc strict în cadrul Acordul de Liber Schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Creșterea despre care ați pomeni are loc tot în acest cadru. Și vedem că și în condițiile acestui acord se poate dezvolta activitatea economică inclusiv a agenților economici de pe malul stâng care sunt înregistrați pe malul drept și în acest regim efectuează operațiuni de export.

Pentru Republica Moldova s-a înregistrat o creștere impresionantă. Astăzi avem 67 la sută din exporturile moldovenești care pleacă pe piața europeană. Și regiunea transnistreană, ca parte a Republicii Moldova, înregistrează o creștere similară, la nivel de 58 la sută, cu o dinamică în creștere puternică.

Eu cred că și acesta este un semnal pozitiv care va crea posibilități noi și pe viitor va crea condiții pozitive și în ceea ce privește viitoarea reglementare a diferendului transnistrean.”

Europa Liberă: Încă un aspect aș vrea să abordăm, dle. ambasador, legat de controlul mixt la frontiera moldo-ucraineană. Știm că procesul este susținut și de Uniunea Europeană. Acum ceva timp s-a anunțat că acest control a intrat în format complet. Pe de altă parte, vedem că Tiraspolul și Moscova au obiecții la acest control și încearcă să-l includă în negocierile privind formatul 5+2. În plus, Tiraspolul vorbește despre blocadă, chiar dacă raportează creștere economică. Dvs. cum vedeți formatul optim în care trebuie să fie soluționată această chestiune?

Peter Michalko: „Acest control comun a fost introdus pe baza acordului bilateral dintre Republica Moldova și Ucraina. Ambele aceste țări sunt susținute de către UE și în ceea ce privește cooperarea în domeniul protecției frontierelor sau în domeniul vamal. Misiunea EUBAM este aici și cu scopul de a susține cu sfaturi ambele părți și în acest sens. Deci, din partea Uniunii Europene asistența tehnică este oferită.

În ceea ce privește impactul, noi vedem că această introducere a controlului comun are un impact pozitiv asupra agenților economici care pot folosi disponibilitatea controlului vamal acolo unde trec granița și asta înseamnă și reducerea costurilor logistice. Și cred că cu timpul acest lucru va însemna și trecerea mai rapidă și mai ușoară a frontierei, și va fi un factor pozitiv și pentru populația atât de pe malul stâng, cât și pentru operatorii economici și – de ce nu – pentru traficul internațional.

Acest aspect nu face parte din lista temelor, sau domeniilor, care se discută în formatul 5+2.”

Europa Liberă: Din punctul dumneavoastră de vedere, cum vă explicați, din perspectivă politică, dar și geopolitică, această accelerare, acum, a proceselor ce țin de reglementarea transnistreană?

Peter Michalko: „Pentru că am avut prilejul să fiu aproape de proces în mai multe momente, pot să vă spun că întotdeauna speranța pentru progres a existat. Mă bucur, și toți partenerii și participanții la acest proces ne bucurăm că are loc această dinamizare. Și sperăm, credem și vom face totul pentru a susține această dinamică, acest progres. Și mai departe vom susține părțile să continue dialogul, să continuăm dialogul în formatul 5+2 ca să putem să mergem și mai departe.

Cred că devine tot mai clar că acest progres aduce lucruri bune pentru populație și că aceasta este direcția corectă în care trebuie să ne mișcăm.”

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG