Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Tiraspolul anunță o redresare a situației pe piața valutară locală. Cum a influențat prăbușirea rublei transnistrene viața de zi cu zi a locuitorilor regiunii? Și... puncte de vedere de la Chișinău despre situația economică din stânga Nistrului și perspectiva reluării negocierilor pentru reglementarea transnistreană.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Președintele Igor Dodon și-a continuat vizitele pe la baze militare ca să vadă dacă au loc activități suspecte, așa cum a semnalat nu de mult pe rețele sociale vicepremierul rus Dmitri Rogozin. După ce la 14 iunie fusese la Bulboaca, Dodon a mers joi la baza de aviație de la Mărculești și la baza-depozit de la Florești, scriind apoi pe Facebook că „nu este nimic ieșit din comun și nici nu a fost depistată prezența trupelor altor state”. Rogozin scrisese că la Bulboaca s-ar instrui cu sprijin financiar american comandouri moldovene care să lupte în Transnistria. Dodon a spus luni că nu a văzut așa ceva la Bulboaca, dar a promis că va rămâne vigilent și va inspecta și alte baze.

Igor Dodon la baza aeriană de la Mărculești
Igor Dodon la baza aeriană de la Mărculești

Ministerul de externe de la Chișinău a anunțat că informaţiile apărute în presă privind intenţiile autorităţilor moldoveneşti de a modifica regimul de vize dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă nu corespund adevărului. Președintele Igor Dodon a fost citat de ziarul rusesc Izvestia, avertizând împotriva introducerii vizelor moldovene pentru cetățenii ruși. Dodon a reacționat la relatările Izvestiei că o pretinsa inițiativă legislativă s-ar discuta în parlament și a spus că așa ceva ar fi o provocare. Într-o declarație făcută Europei Libere, liderul fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat, Marian Lupu, a dezmințit existența unor asemenea intenții și a calificat articolul din Izvestia drept „o manipulare grosolană” și „o tentativă de a face PR pentru preşedintele Dodon”.

Președintele Igor Dodon a cerut, joi, consilierilor săi și Consiliului Suprem de Securitate să elaboreze o nouă Strategie a securității naționale până la sfârșitul anului 2018. În anunțul publicat pe pagina sa de Facebook, Dodon a amintit că tot el a retras din dezbatere publică, prin decret, vechiul proiect al strategiei, pe motiv că „nu corespundea situației la zi”. În proiectul precedent, elaborat sub auspiciile fostului președinte Nicolae Timofti, se spunea că propaganda rusă amenință grav valorile şi interesele Republicii Moldova, iar militarii ruși din stânga Nistrului amenință suveranitatea şi integritatea teritorială.

Și tot președintele Igor Dodon a participat, sâmbătă, la Comrat, la controversatele festivități dedicate zilei așa-numitei republici Găgăuzia, instituită relativ recent de autoritățile autonomiei. Dodon a vizitat regiunea la invitația bașcanului Irina Vlah. Autonomia proclamată unilateral de conducerea de la Comrat pe 19 august 1990 a fost declarată neconstituțională, un statut special al autonomiei găgăuze fiind elaborat și adoptat patru ani mai târziu.

La microfon Radu Benea, continuăm sinteza știrilor la Radio Europa Liberă.

R. Moldova și Ucraina vor extinde controlul comun la toate punctele de trecere a frontierei comune pe segmentul transnistrean, se spune într-un comunicat difuzat după discuțiile din 14 august, la Chișinău, între vicepremierul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, și ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Ivan Gnatîşin. Cei doi au discutat, de asemenea, despre finalizarea procesului demarcării frontierei dintre cele două țări. Kievul și Chișinăul au lansat luna trecută controlul comun la punctul de frontieră Cuciurgan-Pervomaisk, promițând că vor extinde treptat această practică la celelalte 12 aflate pe segmentul transnistrean. Tiraspolul a protestat, spunând că ar fi vorba de o blocadă.

Gheorghe Bălan a avut o întrevedere, în 15 august, și cu ambasadorul american la Chișinău, James Pettit. Potrivit unui comunicat al Biroului pentru politici de reintegrare, Gheorghe Bălan a repetat dorința Chișinăului de a găsi soluții unor probleme importante precum restabilirea legăturii telefonice între cele două maluri ale Nistrului, asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor şi a mijloacelor de transport, funcţionarea normală a şcolilor cu predare în baza grafiei latine, apostilarea diplomelor de studii din regiunea transnistreană, asigurarea accesului liber al fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole. A fost menţionată importanţa menţinerii unui dialog activ şi constructiv în cadrul negocierilor în formatul „5+2”.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Banca centrală de la Tiraspol a anunțat că devalorizarea rublei transnistrene ar fi produs efecte pozitive asupra pieței valutare și a economiei din autoproclamata republică nistreană. Potrivit unui comunicat al băncii, decizia din 17 iunie de a ridica prețul fixat al dolarului de la 11,3 ruble până la 15 ruble a fost „inevitabilă”, în condițiile în care în prima jumătate a anului volumul producției industriale s-a redus cu aproape 10%, exporturile s-au prăbușit la cel mai de jos nivel din ultimii patru ani, iar deficitul bugetar a depășit 60%.

În comunicat se spune că devalorizarea rublei transnistrene a stimulat exporturile și a avut ca efect echilibrarea balanței comerciale, masa monetară s-a redus, iar încasările valutare au crescut. Banca de la Tiraspol afirmă că, în prezent, reușește pe deplin să facă față cererii de valută din partea agenților economici și că valuta poate fi găsită și în vânzare la oficiile de schimb, nu doar la piața neagră.

Principala sursă de valută a regiunii transnistrene rămâne vânzarea de curent electric de la Centrala Cuciurgan către malul drept al Nistrului, dar Tiraspolul susține că redresarea crizei valutare cu care se confruntă din martie 2016 s-ar datora ultimelor intervenții ale Băncii centrale.

A luat sau nu a luat sfârșit criza valutară în stânga Nistrului? Cum s-a răsfrânt această criză asupra vieții cotidiene și ce schimbări a produs decizia administrației transnistrene privind devalorizarea rublei cu aproape 50%? Am încercat să aflăm, discutând cu mai mulți locuitori din orașul Bender:

„Copilul meu învață în Rusia și înainte puteam să-i trimit niște bani din salariul meu. Dacă ar fi trebuit să schimb rublele noastre în altă valută, ar fi fost foarte complicat. Nu cumpăram valută, pentru că exista un sistem care convertea rublele transnistrene în ruble rusești. Era foarte comod, însă acum acest sistem nu mai există. Deci, acum trebuie să cumpărăm ruble, și e un chin. Toată speranța este soțul meu, care însă nu lucrează aici. Din cauza asta, mergem în Moldova și toate cumpărăturile le facem acolo, tot ce este necesar.”

„Cei care au luat împrumuturi, le-au luat desigur în dolari, iar acum dolarul s-a ridicat – cum să le întorci? Viața s-a schimbat, desigur, prețurile...”

„Criza i-a afectat pe toți, și pe mine. Dolarul a fost 11 și, deodată, s-a făcut 17-18 ruble. Te duci să cumperi dolari - nu-s. E bine că această criză nu s-a răsfrânt foarte mult asupra pensiilor sau a tarifelor la servicii comunale. Gazul e gratis, curentul e 50% pentru pensionari. Dar tinerilor le vine foarte greu, mai ales cei care au copii și n-au de lucru... Pe scurt, sunt probleme. Acum însă avem nevoie de lei. Trebuie să ne luăm cetățenia moldoveană, și fără lei - nicicum.”

„Uleiul de floarea soarelui, o sticlă mică, a costat 9 ruble, acum deja e 11-12 ruble. Deci, totul depinde de dolar. Și eu primeam valută, dar puțin și... neoficial, cum să spun, era un curs de fațadă și la alt curs vindeau. E tot mai rău și mai rău...”

„Viața e grea, nu e deloc bine. Prețurile au crescut chiar și în rețeaua Sheriff, destul de mult, diferența e sesizabilă.”

„Păi, nu vedeți cum trăim? E limpede, de jur împrejur suntem blocați. Mulțumim Domnului și pentru ceea ce avem. Nu pot să-mi cumpăr tot strictul necesar, mâncarea e mai mult de post - lactatele sunt scumpe. Bineînțeles că toate sunt legate de dolar. A fost 11, acum e 15-16 ruble oficial. Toate s-au scumpit: serviciile comunale, produsele din carne s-au scumpit foarte mult, dar acum e post, așa că nu cumpăr...”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din orașul Bender.

***

Europa Liberă: Cum se văd de la Chișinău evoluțiile de pe piața valutară din stânga Nistrului și perspectivele economice ale regiunii transnistrene? Colegul meu Nicu Gușan a stat de vorbă cu analistul economic Iurie Morcotîlo de la Centrul independent Expert-grup, care a amintit mai întâi care au fost cauzele ce au dus la declanșarea în februarie-martie 2016 a crizei de valută din Transnistria.

Iurie Morcotîlo: „Au fost mai multe cauze ale deficitului de valută și ele țineau atât de factori interni din regiune, cât și de factori externi. Voi începe cu cei externi. Factorii externi țineau de criza economică din regiune și de scăderea exporturilor agenților economici din regiunea transnistreană, atât către destinația Europa, cât și către țările CSI, fie Ucraina sau Rusia. Ca urmare, volumul valutei care venea în regiune a scăzut. Aceasta a fost începând cu anul 2014, în aceeași perioadă prin care a trecut și Republica Moldova, malul drept al Nistrului, Chișinăul, când s-a devalorizat și leul. Erau probleme comune pe extern. Problema a fost însă agravată în regiunea transnistreană, fiindcă administrația din Tiraspol, din considerente mai mult electorale, a decis să nu devalorizeze așa-numita rublă din regiunea transnistreană și pentru a păstra, să spunem așa, veniturile populației la un anumit nivel stabilit. Din păcate, acest fapt a lovit în competitivitatea economică a agenților economici și s-a răsfrânt negativ asupra încasărilor la bugetul regiunii. Fiindcă, dacă toate monedele naționale ale țărilor din zonă s-au devalorizat, iar așa-numita rublă transnistreană nu, atunci produsele din regiunea transnistreană au devenit mai puțin competitive și, respectiv, aceasta a lovit în exporturile transnistrene. Iar dolarii sau euro, care erau repatriați înapoi, nu mai atingeau același volum, dacă, teoretic, ei ar fi devalorizat rubla. Și asta a dus la o reticență a agenților economici de a reîntoarce valuta și a scăzut oferta din partea agenților economici și la dolari, și la euro. Toate acestea țin de factorii externi.”

Iurie Morcotîlo
Iurie Morcotîlo

Europa Liberă: Conjunctura nefavorabilă de pe piețele externe era menționată și de administrația de atunci de la Tiraspol printre cauzele care au dus la diminuarea fluxurilor valutare. Dar care au fost cauzele interne ale crizei din regiunea transnistreană?

Iurie Morcotîlo: „Factorii interni erau că se ducea o luptă aprigă între grupul de companii Sheriff și fostul așa-numit președinte al regiunii transnistrene Evgheni Șevciuk. Întrucât cea mai mare parte a economiei din regiune este dominată de acest conglomerat de companii, Sheriff, acesta controlează, efectiv, și partea cea mai mare a fluxurilor de valută din regiune. Și, probabil, la un moment dat, ei au decis prin micşorarea acestui influx de valută să facă presiuni asupra lui Șevciuk, pentru a arăta populației că, uitați-vă, administrația nu face față crizei economice fiindcă dispare valuta și, efectiv, și alte produse pe piața locală. În acea perioadă, deficitul acesta valutar s-a suprapus cu campania electorală pentru alegerea așa-numitului președinte din regiune. Apoi, a urmat al treilea factor, legat de contractul de livrare a energiei electrice de la Centrala Cuciurgan, care este printre principalii furnizori de valută în regiunea transnistreană. Fiindcă după ce a fost ales Vadim Krasnoselski ca așa-numit președinte, el totuși n-a putut soluționa problema, în pofida retoricii că Sheriff-ul și-a reluat activitatea. Problema deficitului de valută a persistat până în prima jumătate a acestui an, până în lunile mai – iunie 2017, însă acum s-a redresat.”

Europa Liberă: Ce anume a contribuit la redresarea crizei valutare?

Iurie Morcotîlo: „Administrația a întreprins doi pași care au salvat situația. Primul pas ține de faptul că ei au decis să devalorizeze rubla, așa numita rublă. Fiindcă, până recent, cursul era fixat la dolar, în primul rând față de dolar. Cursul era de circa 11,1 ruble pentru un dolar. Ei au decis recent să o devalorizeze și acum cursul oficial, stabilit de așa-numita bancă centrală a lor, este de 15 ruble. Dar pe piața neagră cursul ajunge la 16-17 ruble pentru un dolar. Aceasta a fost o contribuție pozitivă, pentru că a îmbunătățit situația exporturilor și a stimulat agenții economici să vândă valută, să vândă valuta oficial. În perioada crizei, oamenii nu puteau găsi valută la casele de schimb sau la bănci, fiindcă nu era convenabil pentru cei care o dețineau să o vândă băncilor la un curs de 11,1, dacă pe piața neagră ei puteau să o vândă la 15, până la 18 ruble, de exemplu, pentru un dolar. Acum, când au devalorizat rubla, aceste motive au cam dispărut și dolarii, euro sau leii au reapărut la casele de schimb și în bănci, oficial. Al doilea factor care a ajutat regiunea cu influxul de valută este că autoritățile de la Chișinău au semnat din nou contractul de cumpărare a energiei electrice de la Centrala Cuciurgan. Deoarece stația de la Cuciurgan și-a reluat livrările de curent către malul drept al Nistrului, volumul de influxuri valutare a crescut, la fel a crescut din nou și fluxul de plăți și contribuții la bugetul regiunii și asta tot a ajutat la reapariția valutei în regiunea transnistreană.

Dacă e să rezumăm acești factori, de ce s-a redresat situația: primul este că au devalorizat rubla, al doilea factor este că Centrala de la Cuciurgan și-a reluat livrările de energie electrică spre malul drept al Nistrului și aceasta a adus noi fluxuri de valută în regiune și, al treilea factor, ca pondere mai puțin important, este că situația economică în regiune s-a redresat și, de exemplu, agenții economici care aveau exporturi către Uniunea Europeană sau către Federația Rusă, în comparație cu anul 2014 sau cu 2015, și-au îmbunătățit situația și au reluat exporturile, și aceasta este tot o contribuție, mai minoră, dar totuși este o contribuție la influxul de valută în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Liderii de la Tiraspol mai afirmă că această criză valutară și economică din regiune s-ar datora în mare parte și măsurilor de blocadă, cum le numesc, din partea Moldovei și Ucrainei, o ultimă măsură fiind controlul mixt vamal și de grăniceri pe segmentul transnistrean al frontierei, introdus recent la punctul de trecere de la Cuciurgan de pe teritoriul Ucrainei. Chișinăul și Kievul spun însă că, dimpotrivă, acest control mixt va facilita circulația persoanelor și mărfurilor, pentru că se va aplica principiul ghișeului unic. Cum ați comenta declarațiile Tiraspolului?

Iurie Morcotîlo: „Blocada, etc. este o retorică pură a Tiraspolului pentru a nu permite controlul asupra frontierei în comun de către autoritățile Republicii Moldova și ale Ucrainei. Fiindcă acele limitări care au fost impuse la început de Ucraina ele nu interziceau strict importul de anumite produse. Ucrainenii au impus la început anumite interdicții, ca importul să nu se facă prin punctele acelea care sunt sub jurisdicția Tiraspolului. Era vorba de mărfuri supuse accizelor, cum sunt țigările sau produsele petroliere. Ei puneau condiția ca aceste mărfuri să fie importate prin teritoriul controlat de Republica Moldova. Da, asta putea să implice anumite costuri, însă agenții economici din regiunea transnistreană, cu toate facilitățile pe care ei le au în Republica Moldova, puteau prin alte puncte de trecere să importe aceste produse – țigări, băuturi alcoolice sau produse petroliere - în regiunea transnistreană. Iar ceea ce ține de controlul comun, tot nu văd nici un impediment. Fiindcă dacă un agent economici din regiunea transnistreană are o activitate transparentă din punct de vedere economic, poftim, el poate să facă toate operațiunile de import – export prin punctele de control. Singurul aspect este că în activitatea de control se implică și autoritățile vamale și grănicerii, de exemplu, autoritățile din Republica Moldova. Eu nu văd și nimeni nu a impus anumite restricții. De exemplu, dacă agentul economic are, cum am spus, o activitate transparentă și fără risc de contrabandă, atunci nu văd nici o problemă. Problema consta, în opinia mea, în faptul că foarte mult timp cât hotarul din estul Republicii Moldova nu era controlat erau riscuri majore de contrabandă. Fiindcă de ce ucrainenii au argumentat interzicerea importului prin punctele de control controlate de regiunea transnistreană a țigărilor. Un simplu exemplu. Ei spuneau, uitați-vă, voi în regiune importați un volum de țigări care este cu mult mai mare decât orice logică permisibilă, fiindcă toate populația din regiune, nu țin mite precis cifrele, dar se spunea că inclusiv copiilor mici ar fi trebuit să le revină câte 10-15 țigări pe an, acesta-i un volum enorm. Este logic că acest volum de țigări care se importa în regiunea transnistreană nu se consuma, ci mergea mai departe, fie pe malul drept, fie mai departe în România prin canale de contrabandă. Și aici este un punct rațional, fiindcă o regiune care depindea de fluxuri cam obscure de valută, când se impun anumite reguli mai stricte, atunci ele pot să dispară. În schimb, regulile de joc devin mai clare și este un stimul ca aceste fluxuri financiare obscure să dispară. Și aceasta este problema regiunii transnistrene, că ea, de exemplu, nu și-a dezvoltat economia pe anumite principii de transparență și competitivitate, dar pur și simplu elitele sau acei actori care erau în regiune erau implicați în anumite scheme coruptibile sau obscure transfrontaliere. Părerea mea este că acest control dublu și anumite limitări la import, dacă vom exclude componenta aceasta de politică și retorică, dimpotrivă, vor fi doar în favoarea agenților economici și a populației din regiune, fiindcă vor impune autoritățile din regiune să facă anumite reforme care să stimuleze dezvoltarea economică a regiunii. Problema este că acolo este un grad înalt de monopolizare din partea Sheriff-ului care nu prea este interesat de diversificarea economică a regiunii și aceste este un impediment destul de grav.”

Europa Liberă: Un punct de vedere de la Chișinău, al economistului Iurie Morcotîlo, de la Centrul analitic independent Expert-grup.

***

Europa Liberă: După ce vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost declarat, la începutul acestei luni, persoană indezirabilă în Republica Moldova, tot mai mulți analiști politici spun că relațiile tensionate moldo-ruse își vor lăsa amprenta și asupra reglementării transnistrene în așa-numitul format internațional 5+2, care și așa rămâne blocat de mai bine de un an. Valentina Ursu a stat de vorbă pe această temă, dar și despre alte evoluții de ultimă oră, cu fostul negociator șef din partea Chișinăului, fostul vicepremier pentru reintegrare Eugen Carpov:

Eugen Carpov: „Relația cu Federația Rusă trebuie tratată cu multă atenție și, totodată, cu seriozitate din partea politicienilor din Republica Moldova, fie președintele Dodon sau partidele care sunt la guvernare și care promovează anumite acțiuni în raport cu acest stat. În ultima perioadă, lucrurile au degradat. Cred că am ajuns la un punct negativ în relațiile moldo-ruse care nu a mai existat până acum, dar aceasta se datorează, în primul rând, acțiunilor neprietenești ale Federației Ruse. Rusia a intrat pe o cale de războire cu vecinii în modul cel mai direct. Prima țară care a avut de suferit este Ucraina, grație vecinătății și unor aspecte, legături, decizii istorice care au existat anterior…”

Eugen Carpov
Eugen Carpov

Europa Liberă: Observatorii procesului de reglementare transnistreană sunt sceptici și aproape că nu mai cred că într-un timp previzibil s-ar putea întruni formatul de negocieri „5+2”. Dvs. ce credeți, mai există șanse pe parcursul acestui an, cât Austria deține președinția OSCE, să fie convocat acest mecanism?

Eugen Carpov: „Din propria experiență știu că fiecare stat care deține președinția OSCE își dorește anumite realizări – deblocarea unor procese de discuții, reluarea negocierilor, eventual, obținerea unor decizii, semnarea acestora și poate întreprinderea unor pași concreți pentru soluționarea unor probleme. Pe de altă parte, noi trebuie să vedem care este oportunitatea întâlnirilor, chiar și în cadrul formatului „5+2”, în situația în care este evident că niciun fel de progrese nu pot fi atinse, iar Federația Rusă, Tiraspolul ar putea utiliza întâlnirile în formatul „5+2” pentru a ataca, de fapt, poziția Chișinăului sau a Ucrainei, sau a altor actori din acest format. Din punctul acesta de vedere, cred că Chișinăul nu trebuie să se grăbească cu întâlnirile în acest format. Când am condus negocierile din poziția de viceprim-ministru, negociator-șef, atunci procesul negocierilor în formatul „5+2” era blocat și noi depuneam eforturi pentru a-l debloca și a veni cu inițiative, soluții pentru problematica existentă. Astăzi, situația este diferită și trebuie analizată din alt punct de vedere.”

Europa Liberă: Și pe când erați Dvs. negociator-șef, ați promovat această politică a pașilor mici și acum analizele arată că ați fi fost prinși pe picior greșit încă de pe atunci, pentru că Tiraspolul a urmărit să-și atingă doar scopurile regiunii, poate și personale ale liderilor de acolo, dar niciodată nu s-a gândit că va accepta o variantă de discuție pe marginea statutului care trebuie să-i fie oferit acestei regiuni?

Eugen Carpov: „Analizele referitor la perioada anterioară pot fi diferite și punctele de vedere ale analiștilor, ale experților sunt diferite, dar eu vreau să atrag atenția asupra faptului că atunci, în anii 2011-2014, negocierile erau blocate, de mulți ani nu s-a discutat, în general. Noi am mers pe strategia deblocării procesului „5+2”, pentru a avea platformă de discuții, negocieri. Venind pe această platformă, ca pas următor am avut intenția de a promova politica pașilor mici. Care era alternativa pentru politica pașilor mici? Era o politică a unor pași mari, să spun așa, mai simplu.”

Europa Liberă: Statutul, proiectul statutului?

Eugen Carpov: „Statutul. Dar atâta timp cât era foarte clar că nu există nici cea mai mică șansă de a promova un statut care să fie acceptat în formatul „5+2”, de a promova niște decizii grele, cardinale pentru rezolvarea acestui proces…”

Europa Liberă: Deci, coșul trei niciodată n-a fost deschis?

Eugen Carpov: „Coșul trei de fiecare dată, la fiecare ședință în formatul „5+2”, Chișinăul a insistat ca discuțiile să meargă pe toate trei coșuri. Asta a fost stipulat și în anumite documente semnate pe atunci că negocierile trebuie să meargă în paralel, și nu consecutiv, dintr-un coș în altul. Nu a fost susținută ideea, nu a fost de acord Tiraspolul, nu a fost de acord Moscova, care sprijinea în permanență tacit și direct, și indirect Tiraspolul și din cauza asta n-a reușit discuția despre subiectele de securitate, de statut, aspecte militare, deci, prezența trupelor străine, operațiunea de pacificare ș.a.m.d. Dar noi am încercat să obținem aceste discuții, dar pentru a nu bate pasul pe loc, am mers pe ideea pașilor mici. În ce măsură ne-a reușit? Câteva inițiative au fost realizate, mai multe nu au fost realizate, dar asta este un proces de negocieri, niciodată nu poți fi sigur care va fi rezultatul final al discuțiilor.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, fermierii se tem că le vor fi înstrăinate terenurile. Decizia autorităților de la Tiraspol e ca să privatizeze terenurile care aparțin agricultorilor din zona de securitate. E o problemă care pune pe gânduri, pentru că, dacă reușește Tiraspolul să privatizeze acele terenuri, unde se ajunge?

Eugen Carpov: „Da, e un pericol foarte mare. În primul rând, pământul aparține statului. Atâta timp cât conflictul nu este reglementat, iar teritoriul din stânga Nistrului este recunoscut pe plan internațional de toate statele lumii ca parte constituțională a Republicii Moldova, o privatizare a terenurilor nu trebuie admisă. Aici, din punctul meu de vedere, astăzi, Chișinăul ar trebui să fie mai hotărât sau cred că poate și este hotărât. Eu, de exemplu, aș examina și varianta introducerii unor sancțiuni, anumite sancțiuni pentru liderii de la Tiraspol în cazul în care ei vor continua să promoveze asemenea proiecte cum ar fi privatizarea pământurilor și nu doar celor ale fermierilor moldoveni din satele controlate de Chișinău, dar, în general, a terenurilor din stânga Nistrului. Eu cred că…”

Europa Liberă: La ce sancțiuni vă referiți? Să nu le dea voie să ajungă în Aeroportul Internațional?

Eugen Carpov: „Exact, exact! Atâta timp cât cei din Tiraspol sunt absolut necooperanți în a reveni la normalitate, atâta timp cât și oficialii moldoveni, dar și cei străini sunt impuși de structurile de la Tiraspol să respecte un anumit regim de informare, de a obține permis pentru a intra pe teritoriul din stânga Nistrului, și Chișinăul este în drept să aplice acțiuni de reciprocitate. Eu cred că a venit timpul când și domnul Krasnoselski, și alți lideri din stânga Nistrului ar putea fi incluși pe o listă și să nu poată veni decât cu informarea, cu acordul Chișinăului în condițiile în care noi vom considera că ei ar putea să intre pe malul drept sau, dacă nu, să nu le fie permisă intrarea.”

Europa Liberă: Și dacă se răcește relația Chișinău-Tiraspol, va fi și mai greu de lucrat asupra unei soluții durabile pentru această criză transnistreană?

Eugen Carpov: „Va fi mai greu. Eu nu sunt cel care și nu am promovat puncte de vedere nici când am fost eu negociator-șef puncte de vedere radicale când să aplicăm forța, să aplicăm altceva.”

Europa Liberă: Tiraspolul poate să se răzbune pe școlile cu predare în grafie latină? Au și ei pârghii pe care le folosesc.

Eugen Carpov: „Tiraspolul se răzbună și așa, dar eu vorbeam despre situația când Tiraspolul avansează în decizii care vin împotriva Chișinăului. Deci, dacă astăzi o problemă creată de Tiraspol a fost preluarea controlului asupra terenurilor fermierilor, acum aceste terenuri ar putea fi privatizate, ar putea fi transmise unor proprietari, persoane fizice sau juridice. Dacă s-au transmis o dată, aceste terenuri vor putea fi revândute de mai multe ori, după care va fi foarte greu să fie preluate înapoi în gestiunea statului. Deci, asemenea acțiuni sunt total neprietenești din partea Tiraspolului, ele absolut iese din cadrul general al relațiilor Chișinău-Tiraspol pe perioada negocierilor și dacă ei își permit în continuare acțiuni unilaterale împotriva tuturor principiilor agreate în formatele de negocieri, atunci și Chișinăul nu ar trebui să stea cu mâinile lăsate, dar ar trebui să vadă cum să le arătăm celor din regiunea transnistreană că, totuși, lucrurile se schimbă.”

Europa Liberă: Opiniile fostului vicepremier pentru reintegrare al Republicii Moldova, parlamentarul popular-european Eugen Carpov, consemnate de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG