Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

O nouă vizită în Republica Moldova a reprezentantului special al președinției austriece a OSCE, Wolf Dietrich Heim, și întâlnirile acestuia la Chişinău și Tiraspol. Reformele economice anunțate de administrația transnistreană – ce părere au despre acestea experți de la Chişinău și Tiraspol, dar și locuitorii regiunii transnistrene.

Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

În ciuda opoziției președintelui Igor Dodon, militari moldoveni participă la aplicațiile militare „Rapid Trident” începute vineri în Ucraina. Președintele pro-rus Igor Dodon a încercat în calitate de comandant suprem să împiedice trimiterea celor 57 de militari la exercițiul anual „Rapid Trident” de lângă Lvov, din perioada 8-23 septembrie, spunând că nu a fost consultat. Dar Guvernul a trecut peste interdicția prezidențială, iar moldovenii au plecat spre vestul Ucrainei joi. Dodon a amenințat că-i va retrograda pe comandanții militari care i-au nesocotit opoziția. Moldova participă la exercițiu de peste 20 de ani, ca țară-parteneră. Anul acesta la aplicații participă 1800 de militari din 14 țări, majoritatea membre NATO.

Premierul Pavel Filip a efectuat vineri o vizită de lucru la Odesa. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, acesta s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Volodymir Hroisman. Cei doi au participat la o conferință internațională pe tema dezvoltării infrastructurii de transport între Europa și Asia. Premierul Filip s-a întâlnit destul de frecvent în ultima vreme cu factorii de decizie de la Kiev, pe fondul încălzirii relațiilor bilaterale și al răcirii legăturilor dintre Chișinău și Moscova. În iulie, Pavel Filip a inaugurat împreună cu președintele Petro Poroșenko controlul comun de mărfuri și persoane la punctul de trecere a frontierei, „Cuciurgan-Pervomaisc”, pe segmentul transnistrean al graniței comune.

La Palanca, Ştefan Vodă, au început lucrările de construcţie a noului punct de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina. Investiţiile sunt estimate la 5,5 milioane de euro, inclusiv 4,5 milioane contribuţia Uniunii Europene. Potrivit unui comunicat de presă al PNUD Moldova, se estimează că, după reconstrucţie, timpul de trecere prin acest punct se va micşora cu 20%. Dacă până acum aproape 600.000 de persoane traversau anual frontiera prin punctul Palanca, datorită noii construcţii numărul acestora se va dubla. Primul punct de control comun a fost deschis în vară la Cuciurgan, pe segmentul transnistrean, trezind protestele Moscovei și ale administrației de la Tiraspol, care a calificat măsura drept blocadă a regiunii transnistrene.

Reprezentantul special al președinției austriece a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Wolf Dietrich Heim, s-a aflat în Republica Moldova în perioada 6-8 septembrie și a avut întrevederi atât la Chişinău, cât și la Tiraspol. Acesta a anunțat la finalul vizitei că o nouă rundă de negocieri în chestiunea transnistreană ar putea avea loc în luna octombrie, iar următoarea – în noiembrie. Vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, a spus la o conferință de presă comună că o eventuală nouă rundă de negocieri va avea loc numai dacă vor fi luat eîn calcul anumite cerințe ale Chişinăului.

Regiunea transnistreană intenționează să facă demersurile pentru a cere statut de observator la Organizația Națiunilor Unite. Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a cerut joi sovietului suprem să sprijine această inițiativă. Krasnoselski a spus că, cităm: „Transnistria există de mai bine de 27 de ani și are peste 500.000 de locuitori de diferite naționalități, a căror opinie nu este reprezentată pe platforma Națiunilor Unite. Avem tot dreptul la acest lucru. ONU este o platformă bună pentru ne prezenta pozițiile”, a menționat liderul de la Tiraspol. Chişinăul nu a reacționat oficial la acest demers.

Autorităţile de la Kiev au spus că se vor opune solicitări administraţiei de la Tiraspol de a obţine statutul de observator la ONU, pentru că regiunea nu poate fi privită separat de Republica Moldova, se spune într-o declarație citată de Moldpres a deputatei Irina Friz, de la Blocul Petro Proroșenko, președinta comisiei pentru securitate națională și apărare din parlamentul ucrainean. Citez: „Declarațiile șefului regiunii separatiste Vadim Krasnoselski reprezintă o nouă tentativă de a discredita și de a distruge sistemul de drept internațional, creând condiții pentru formarea mișcărilor separatiste în lume”, a spus Irina Friz. Deputata ucraineană s-a pronunţat şi pentru retragerea trupelor ruse de menținere a păcii din stânga Nistrului.

Uniunea Europeană va prelungi cu șase luni sancțiunile împotriva oficialităților ruse și a separatiștilor pro-ruși sprijiniți de Moscova în estul Ucrainei.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a declarat misiunea ONU de menținere a păcii în estul Ucrainei propusă de președintele rus Vladimir Putin trebuie să întărească pacea în zonă, nu să cimenteze ocupația rusească a unei părți din Ucraina. Declarația a fost făcută în discursul anual al președintelui în fața Radei de la Kiev. În propunerea avansată de Rusia se spune și că misiunea va trebui acceptată și de separatiștii din estul Ucrainei și că aceasta ar urma să opereze strict pe linia care separă forțele ucrainene de cele ale separatiștilor susținuți de Rusia. „Scopul misiunii nu ar trebui să fie păstrarea ocupației rusești și legalizarea prezenței militare a Rusiei, ci o pace durabilă”, a spus președintele Petro Poroșenko. Kievul a caracterizat propunerea ruseasca drept „stranie”, dar a promis să o discute.

Reuniți la Tallinn, în Estonia, miniștrii apărării din țările UE s-au declarat încrezători joi că o cooperare europeană permanentă în domeniul apărării va fi putea fi lansată spre sfârșitul anului curent. Potrivit planului discutat la Tallinn, țările UE ar urma să înființeze un fond de apărare și să coordoneze anumite cheltuieli militare.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Așadar, reprezentantul Special al Președintelui în exercițiu al OSCE din partea Austriei pentru procesul de reglementare transnistreană, Wolf Dietrich Heim, s-a aflat în Republica Moldova între 6 și 8 septembrie. Despre discuțiile pe care le-a avut acesta la Chişinău și Tiraspol, dar și declarațiile la încheierea vizitei, relatează Nicu Gușan:

Reprezentanții OSCE pentru problema transnistreană au părut ceva mai optimiști, cel puțin față de ultima vizită din luna mai, punând speranțe în reluarea discuțiilor în formatul „5+2”. Totul depinde însă dacă părțile implicate vor reuși să definitiveze unele soluții, cu privire la lista de probleme negociată, a sugerat emisarul OSCE pentru problema transnistreană, Wolf Dietrich Heim:

Wolf Dietrich Heim
Wolf Dietrich Heim

„În ceea ce privește grupurile de lucru, cele mai productive sunt grupurile pe domeniile: transporturi, telecomunicații și educație. Aici este un spectru larg de întrebări care pot fi discutate și pe marginea cărora putem vedea un progres bun.”

Oficialul OSCE s-a referit în special la problemele incluse în Protocolul de la Berlin semnat în iunie 2016. Este vorba de interconectarea rețelei telefonice de pe cele două maluri ale Nistrului, înregistrarea mijloacelor de transport din regiunea transnistreană astfel încât să fie admise în traficul internațional, dar si alte aspecte ce țin de libera circulație a oamenilor, dar și a mărfurilor.

Mai multe dintre punctele incluse în documentul semnat anul trecut la Berlin au provocat critici în mediul neguvernamental și printre experți de la Chișinău. Admiterea transportului înregistrat în stânga Nistrului în traficul internațional dar și recunoașterea diplomelor universitare din regiunea transnistreană au fost calificate de activiști ai societății civile drept „concesii unilaterale” în fața Tiraspolului.

Vicepremierul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan: „La momentul de față există posibilitatea de a identifica soluții în interconectarea telefonică. Noi încercăm să obținem rezultat și pe retrocedarea accesului pentru țăranii din raionul Dubăsari, ca să aibă acces la pământurile lor situate după traseu, și de asemenea pe subiectul școlilor cu predare în grafie latină. Aici noi insistăm pe necesitarea retrocedării sediilor pentru aceste școli ca ele să poată să funcționeze în condiții normale.”

Deocamdată, Gheorghe Bălan a putut vorbi doar despre așteptări și posibile soluții, cât despre rezultate concrete, a sugerat el, speră să poată anunța cât mai curând.

Acum urmează ca grupurile specializate să lucreze la anumite aspecte tehnice, a mai spus Gheorghe Balan. În primul rând, este discutată posibilitatea ca operatorul de telefonie din regiunea Transnistreană să se înregistreze oficial în Republica Moldova pentru a putea presta servicii în mod legal. În ceea ce privește admiterea transportului din stânga Nistrului în traficul internațional, Gheorghe Bălan a spus următoarele:

„În cadrul grupului de lucru se caută soluții pentru înregistrarea acestora la oficiile Registru cu posibilitatea obținerii documentelor valide moldovenești și a unor numere moldovenești care le-ar permite să circule în străinătate.”

La Tiraspol însă concluziile reprezentanților politici sunt mai puțin optimiste. Așa-numitul ministru de externe în administrația separatistă de la Tiraspol Vitali Ignatiev a declarat mediatorilor OSCE, în cadrul întâlnirii din 7 septembrie, că „Moldova continuă să demonstreze lipsa voinței de a se concentra pe discuții regulate, fără compromisuri și cu rezultate”. El a mai spus că dialogul cu autoritățile de la Chișinău s-a înrăutățit, în special după ce mai mulți oaspeți ai Tiraspolului au fost întorși de pe aeroportul Chișinău.

Cât despre recenta cerere a Chișinăului privind retragerea trupelor rusești din raioanele de est, emisarul OSCE a preferat să nu o comenteze, spunând că pentru OSCE este important că prezența pacificatorilor este bazată pe o înțelegere legală, făcând trimitere la acordul bilateral dintre Chișinău și Moscova.

***

Europa Liberă: Retragerea trupelor rusești din regiunea transnistreană a constituit în ultimul timp un prilej nu doar de dezbatere, dar şi de disensiuni între guvernul de la Chișinău și președintele Moldovei. Guvernul a anunțat că va aduce cazul în faţa Adunării Generale ONU, care începe pe 12 septembrie la New York. Președintele Moldovei a criticat măsura, la fel ca şi Moscova.

Propunerea Moldovei a fost criticată și de liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, care a anunțat că interesele Tiraspolului vor fi prezentate la ONU de Federația Rusă. În acest context, la Chișinău a avut loc o dezbatere publică, la care a participat și despre care știe mai multe Alla Ceapai:

La dezbaterea organizată de agenţia de presă IPN au participat politicieni din majoritatea parlamentară şi din opoziţie, inclusiv cea extraparlamentară. Opiniile s-au împărţit aproape egal între cei care sprijină retragerea trupelor ruseşti din stânga Nistrului şi cei care critică demersul guvernului către ONU de a discuta acest subiect la Adunarea Generală din 12 septembrie.

Deputatul democrat Sergiu Sârbu, unul dintre autorii declarației parlamentare privind retragerea trupelor ruseşti, declarație ce a determinat guvernul să se adreseze la ONU , a spus că demersul nu este unul nou, că este absolut legitim, ba chiar întârziat.

Deputatul liberal Roman Boţan, preşedintele Comisiei parlamentare securitate naţională, a lăudat demersul guvernării, dar a pus la îndoială sinceritatea acestuia.

Un punct de vedere similar a fost exprimat şi de reprezentantul Partidului Platforma DA, Dinu Plângău, care a spus că actuala guvernare nu şi-ar dori de fapt soluţionarea conflictului transnistrean şi că dimpotrivă ar sprijini financiar regimul separatist inclusiv prin importul de energie electrică de la unitatea industrială subordonată regimului tiraspolean.

De cealaltă parte, deputatul socialist Vladimir Ţurcan a criticat cererea Executivului de la Chişinău, spunând că aceasta nu va produce efecte juridice şi că demersul este unul politic, dar „periculos”. Ţurcan a reiterat poziţia fostului său lider de partid, a preşedintelui Igor Dodon, spunând că se pune la cale o provocare fără şanse de a impulsiona rezolvarea paşnică a conflictului transnistrean, în schimb pentru a fi pe placul Occidentului.

Sergiu Perciun, vicepreşedintele partidului pro-rus „Patrioţii Moldovei”, a fost şi mai tranşant. El a spus că trupele rusești trebuie să staţioneze în continuare în stânga Nistrului pentru că ar fi un „garant” în raport cu unionismul.

Dacă ar fi să identific totuşi puncte de convergenţă, ar fi două: cererea Guvernului de la Chişinău este una politică. Ceea ce nu a fost negat nici măcar de reprezentantul guvernării, deputatul democrat Sergiu Sârbu. Şi al doilea: participanții la dezbatere au împărtășit puncte similare de vedere şi în privință imposibilităţii escaladării conflictului transnistrean, contrar avertismentelor lansate de Moscova şi Tiraspol.

Democratul Sergiu Sârbu a negat categoric faptul că cererea Guvernului ar putea genera o anumită activizare a conflictului înghețat:

„Resping categoric toate aceste presupuse scenarii ce ţin de declanşarea unui nou conflict pe Nistru. Guvernarea are doar o singură intenţie de a soluţiona paşnic conflictul şi nu există nici un scenariu a unui eventual război pe Nistru”.

Socialistul Vladimir Ţurcan: „Ca rezultat – această problemă transnistreană în cel mai bun caz va fi îngheţată şi mai mult. Dacă dorim să soluţionăm în mod paşnic, trebuie să mergem pe calea de a convinge oamenii din stânga Nistrului, în caz contrar ei nu vor înţelege aceşti paşi”.

Comentatorul Nicolae Negru nota într-un editorial publicat în Ziarul Naţional că presa rusă „a distorsionat de la bun început intențiile Chișinăului, speriind lumea cu spectrul unui nou război pe Nistru, iar preşedintele Igor Dodon ar asistă activ şi ar contribui la ațâțarea unei isterii de „război”. Nicolae Negru nu exclude că această cerere a Guvernului ar putea fi o „încercare de implicare a Republicii Moldova într-un conflict militar regional”, odată ce preşedintele Igor Dodon a anunțat că va scoate la 24 septembrie oamenii în stradă și nu a exclus convocarea Marii Adunare Națională care să revendice debarcarea actualei puteri.

***

Europa Liberă: Executivul regiunii transnistrene a adoptat o serie de modificări ale legislației prin care și-ar dori să inițieze o amplă reformă economică, scopul căreia ar fi întărirea capacităților interne de producere, susținerea businessului mic și mijlociu și atragerea de investiții, în așa fel încât regiunea să devină mai viguroasă și mai autosuficientă din punct de vedere economic.

A fost adoptat un plan de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor pentru activitățile de antreprenoriat, document elaborat în baza propunerilor mediului de afaceri. Printre sarcinile de bază sunt eliminarea barierelor birocratice, reducerea controalelor, îmbunătățirea relațiilor dintre antreprenori și autorități, simplificarea procedurilor și reducerea cheltuielilor pentru formalități birocratice. Se discută de asemenea despre simplificarea procedurilor de comerț extern și despre facilități pentru investiții, despre organizare de tendere on-line, asigurarea unor condiții egale pentru agenții economici cu forme diferite de proprietate, precum și elaborarea unui portal pentru servicii electronice.

L-am întrebat pe expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, сare sunt de fapt intențiile administrației transnistrene și care este esența acestei reforme?

Uzina metalurgică de la Rîbnița
Uzina metalurgică de la Rîbnița

Serghei Melnicenko: „Bazele acestei activități de reformare a economiei regiunii au fost puse încă pe 11 ianuarie, în cadrul unei întâlniri comune a executivului, a Sovietului suprem și a președintelui pe atunci nou-ales, Vadim Krasnoselski. Atunci șeful executivului Alexandr Martînov a anunțat elaborarea a câtorva foi de parcurs. Una dintre ele viza crearea unui climat de afaceri favorabil și reducerea barierelor administrative, iar cea de a doua viza crearea de stimulente pentru exportul produselor transnistrene în afara regiunii. Cel de al doilea este un aspect foarte important, având în vedere că Transnistria este o regiune orientată către export, unde baza bugetul o constituie taxele de pe urma mărfurilor livrate pe alte piețe.

Interesant este că actuala componență a executivului a pus cea mai mare parte de muncă pentru elaborarea acestor foi de parcurs nu pe seama funcționarilor transnistreni, ci pe seama structurilor de business. Și în procesul lucrului s-a creat o cooperare între Camera de comerț și industrie, Asociația producătorilor industriali și agricoli și recent creata asociație obștească Most, în traducere poduri, care reunește businessul mic și mijlociu.

Și acum, iată că prima foaie de parcurs, legată de reducerea barierelor administrative și crearea unui mediu de afaceri favorabil, a fost prezentată deja. Aceasta conține 168 măsuri. La sfârșitul lunii august documentul a fost aprobat la ședința executivului și acum a devenit de facto un plan de acțiuni.

Principiul după care s-a mers a fost următorul – în funcție de solicitările businessului, subiectul era examinat și se decidea dacă administrația poate da curs acestor solicitări, sau totuși nu poate. Pentru că noi înțelegem că businessul și administrarea publică au scopuri diferite – businessul vizează venituri, iar administrația are ca sarcină onorarea obligațiilor sociale. Scopul a fost de a găsit acel mijloc de aur între interesele mediului de afaceri și cele ale administrației.

Dar trebuie să ținem cont de faptul că adoptarea foii de parcurs de către executiv este doar un început de cale. Se va vedea în timp cum aceste lucruri vor fi realizate în practică și dacă nu cumva vor întâmpina piedici din partea structurilor birocratice, care cu același salariu bugetar vor trebui să lucreze mult mai intens.”

Europa Liberă: Ce reacții au generat aceste intenții în mediul de afaceri?

Serghei Melnicenko: „Judecând după stările de spirit din mediul de afaceri, acesta a primit pozitiv aceste promisiuni și speră că actualul climat de afaceri se va îmbunătăți.

Să nu ignorăm faptul că deja în ultimele 8 luni, de când a venit la putere actuala echipă, anumite mișcări înainte s-au înregistrat - și pe partea ce ține de povara fiscală, și pe partea ce ține de reducerea costurilor patentelor individuale pentru anumite categorii ale populației – familiilor cu mulți copii, tineri specialiști, studenți, foștii șomeri.

Și deja sunt unele rezultate. Se simte creșterea numărului locurilor de muncă în domeniul antreprenoriatului individual. Au fost cumpărate cu 1500 mai multe patente în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Iar în domeniul industriei ușoare au fost create peste 100 de noi locuri de muncă. Se va vedea în timp cum vor evolua lucrurile.”

Europa Liberă: Dar care e situația cu cea de a doua foaie de parcurs, cea cu privire la susținerea exporturilor?

Serghei Melnicenko: „Acest document a fost lucrat fără o publicitate la fel de mare ca în cazul primului, a fost mai puțin public. Acolo lucrurile sunt legate mai mult de factorii externi și de necesitatea de a negocia, de a căuta puncte de tangență cu Serviciul federal vamal al Rusiei, cu controlul fitosanitar, cu Rosspotrebnadzor și altele. În vederea unei birocratizări foarte mari a acestor structuri din Rusia acest lucru a fost mai greu de făcut. Dar eu cred că și pe această direcție vor fi anumite mișcări înainte.

Încă o trăsătură specifică a verii care s-a încheiat a fost prezentarea în executiv a noii legi cu privire la investiții. În ce constă acest document? S-ar părea că și legea adoptată în 2014 oferă preferințe bune investitorilor, chiar aș spune că este vorba despre preferințe fără precedent în comparație cu vecinii. Dar evident că factorul instabilității politice are un impact negativ asupra atragerii de investiții în Transnistria.

Care au fost cerințele potențialilor investitori la elaborare noului proiect de lege cu privire la investiții? Cerințele țineau de faptul că investitorii vroiau să aibă posibilitatea de a semna contracte directe, pe un termen clar definit, cu executivul, și să poată, în cazul unor litigii, să depună contestații împotriva executivului de la Tiraspol în instanțele de judecată din Federaţia Rusă. Și această prevedere a fost adoptată.

În principiu, această prevedere ar putea veni ușor în contradicție cu principiul că legile sunt valabile în egală măsură pentru toți. Dar nu știm încă dacă acest lucru va fi luat în calcul. Deocamdată proiectul cu privire la investiții în noua redacție încă nu a intrat în Sovietul suprem.”

Europa Liberă: Aceste reforme despre care vorbim sunt chiar necesare pentru regiunea transnistreană, sau este vorba despre un lobby al reprezentanților agenților economici care acum, nu este un secret, se află la putere?

Serghei Melnicenko: „Poate că totuși nu avem chiar toate motivele să vorbim despre niște reforme foarte profunde, globale. Este vorba despre diminuarea presiunii fiscale sau eliminarea barierelor birocratice. În timp de noțiunea de reformă presupune altceva – asta e ceea ce a făcut, de exemplu, Gaidar în Rusia, adică atunci când lucrurile sunt transformate radical. Acum în Transnistria nu este vorba despre un proces la fel de amplu.

Dar dacă aceste măsuri sunt o necesitate stringentă pentru regiune? Răspunsul univoc este „Da!”. Dovadă este presiunea mare asupra bugetului și asupra fondului social. Evident că trebuie de făcut ceva. Dacă acest lucru este convenabil singurului grup financiar-industrial cu potențial economic mare din Transnistria? Da, este convenabil. Și ce dacă? Țineți minte cum spunea Ford – „ceea ce este profitabil pentru Ford, este profitabil și pentru America”. Așa și la noi, ceea ce este profitabil pentru grupul financiar-industrial este profitabil și pentru Transnistria, având în vedere că activele concernului Sheriff sunt aici și întreprinderile care fac parte din holding plătesc impozite aici, creează locuri de muncă aici. Așa că eu aș spune că este o reformare reciproc-avantajoasă, în cazul în care aceasta chiar va avea loc.

Dar niciun fel de reformare nu va aduce rezultate dacă nu vor fi și investiții. Pe interior nu există suficiente resurse. Regiunea are un deficit acut de resurse pentru modernizare, pentru reutilarea producțiilor industriale, pentru crearea infrastructurii – sociale, orășenești, sătești. Deci, lipsesc resursele.

Sistemul bancar este slab și este în imposibilitatea de a oferi credite de 3-5 procente. Există anumite speranțe legate de Rusia, care s-a angajat să modernizeze complet sisteme de irigare din regiunea transnistreană până în 2020.”

Europa Liberă: Ce schimbă aceste reforme pentru oamenii simpli, ce vor câștiga ei din asta?

Serghei Melnicenko: „Eu cred că este evident câștigul direct – în primul rând reducerea migrației de muncă, crearea de noi locuri de muncă, posibilitatea de a depăși barierele administrative pentru a deschide propria afacere. În plus, crește valoarea impozitelor care completează bugetul, și în consecință ar trebui să aibă loc creșterea bunăstării și nivelului de viață. La începutul acestui an Sovietul suprem deja a aprobat decizia de a majora cu 7 la sută pensiile și salariile bugetarilor.

Da, se poate spune astăzi că îndeplinirea obligațiilor sociale curente întâmpină greutăți mari, mai ales având în vedere perioada de vară, când activitatea economică scade din intensitate, însă trebuie achitați banii de concedii pentru profesori. Aceste plăți au fost făcute cu anumite întârzieri.

Dar deocamdată există un trend pozitiv în comparație cu situația care a fost anterior. Datorii mari care să permită oamenilor să se plângă la Procuratură sau în alte instanțe în legătură cu încălcarea drepturilor lor salariale nu sunt în acest moment.”

***

Europa Liberă: Încă una dintre măsurile planificate de executivul de la Tiraspol este reducerea pentru anul viitor a impozitului pe venitul organizațiilor, reducere care va ajunge, în funcție de domeniul de activitate al întreprinderilor, până la 50 la sută. Responsabilii din cadrul administrației de la Tiraspol susțin că pentru prima etapă această măsură ar putea reduce veniturile la buget, însă măsura este de natură să stimuleze producția și astfel vor crește și încasările bugetare.

Ce părere au oamenii de rând despre această intenție a administrației, va aduce sau nu aceasta beneficii și ce alte măsuri pot fi adoptate pentru susținere economiei, au căutat să afle corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

- Eu cred că oamenii de la noi au obosit atât de mult de toate greutățile, încât vor căuta din nou posibilități de a ocoli plățile. Nu cred că vor plăti. Pentru că pe noi viața ne impune, situația ne impune să ne descurcăm – vor fi contabilități duble și așa mai departe. Sherifful cred că ar trebui impus să plătească toate impozitele complet.

- Teoretic ar trebui să crească încasările. Dar la noi trebuie mărită concurența în sfera de producție. Și nu numai, ar trebui și în domeniul serviciilor, că acum la noi Sherifful e peste tot. Trebuie majorate și salariile, pentru că a crescut cursul de schimb.

- Impozitele pentru antrepretori sunt foarte mari, se pot face mai mici. Pentru că omul plătește și chiria, si marfa o procură, și salarii la angajați…

- Nu cred că este cel mai important lucru care trebuia făcut. Ar fi trebuit modernizate mai întâi toate domeniile, inclusiv administrația.

- Desigur că susțin – dacă vor fi mai puține impozite, vor fi mai mulți oameni de afaceri și mai multe locuri de muncă.

- Încasările la buget vor scădea. Pentru că nimeni nu va plăti. Dacă până acum măcar ceva încasări erau, acum nici astea nu vor fi.

- Pe mine mă deranjează că produsele noastre sunt mai scumpe decât cele importate. Ar trebui luate măsuri ca ele să fie măcar la același preț cu cele de import, chiar dacă produsele noastre sunt mai calitative. Ar trebui să le dea privilegii întreprinderilor noastre pentru ca ele să poată reduce costul producției. Atunci ar fi venituri în plus la bugetul nostru, pentru că s-ar fi cumpărat cu siguranță produsele noastre.

***

Europa Liberă: Cum sunt văzute însă la Chişinău intențiile administrației transnistrene de a reforma economia regiunii? Am discutat subiectul cu expertul Centrului analitic Expert-Grup, Dionis Cenușă.

Europa Liberă: Cum vi se par reformele economice lansate la Tiraspol? Se lucrează de vreo câteva luni la ele, inclusiv cu consultanță din partea Federației Ruse.

Dionis Cenușă: „Regiunea transnistreană este într-o dependență extrem de mare față de Rusia, pe de o parte, și, pe de altă parte, față de acele întreprinderi care depind de cum derulează exportul cu piața europeană.

Prin urmare, regiunea transnistreană depinde de economie. Iar ceea ce se întâmplă în economia regiunii la moment nicidecum nu este sustenabil. Iar Federația Rusă nu vrea, posibil ar putea, dar nu vrea să întrețină regimuri separatiste din contul său. Cu cât mai autonomă este regiunea, cu atât mai ușor îi vine Rusiei de a-și realiza interesele sale geopolitice în regiune.

Prin urmare, revigorarea economiei sau reformatarea economiei regiunii transnistrene ar însemna ca regiunea să devină mai autonomă, să devină mai puțin dependentă de piața europeană, să fie, de ce nu, conectată la piața Federației Ruse și, totodată, să fie mai transparentă la nivelul folosirii banilor pe care Federația Rusă îi transmite sub formă de subvenții.

Rusia încearcă să devină cât mai rațională cu privire la regimurile separatiste sau, în general, regimurile pe care le susține în străinătate, iar fiecare ban pe care îl investește să-i aducă valoare adăugată.

Dionis Cenușă
Dionis Cenușă

Eu cred că, pe lângă ceea ce Rusia planifică în regiune, mai este și încercarea regiunii de a obține, de ce nu, finanțări din partea partenerilor europeni. Vorbim despre implementarea elementelor DCFTA în regiunea transnistreană, chiar dacă Tiraspolul refuză să le numească în acest fel, oricum Uniunea Europeană este interesată să a aduce cât mai aproape regiunea transnistreană de nivelul malului drept. Iar pentru asta e nevoie, bineînțeles, de a reformata legislația și, bineînțeles, de a revizui foarte multe politici comerciale.

Este important de înțeles că regiunea transnistreană are nevoie de finanțare pentru asemenea reforme. Iar Federația Rusă, din câte înțeleg eu, vrea și ar fi interesată, de ce nu, ca unele reforme să fie susținute și pe bani europeni. Prin asta își economisește ea bani. Dar, totodată, și regiunea transnistreană este, într-un fel, apropiată mai mult de ideea unei eventuale federalizări, care este atât de mult promovată de Igor Dodon și alte forțe pro-ruse.

Eu cred că vorbim despre niște acțiuni care au scopuri pe termen lung, dar ceea ce este important și sigur este că regiunea transnistreană, fără asemenea reforme economice, este sortită colapsului.”

Europa Liberă: De ce credeți asta? Situația economică din stânga Nistrului a fost mereu precară, însă regiunea transnistreană supraviețuiește de 27 de ani.

Dionis Cenușă: „Este sortită colapsului pentru că economia nu este sustenabilă. Reforme care au fost amânate foarte mulți ani, inclusiv legislație care are foarte mult iz sovietic, ei nu operează cu nici un fel de sistem de servicii electronice, transparență, ei nu pot atrage investiții.

Niciun investitor nu va veni într-o regiune în care nu există un minim standard de competitivitate. Iar regiunea transnistreană, dacă nu poate atrage subvenții sau Rusia nu poate să dea subvenții abundente, cum a făcut până acum, are nevoie de investiții private. Niciun investitor privat nu va veni într-o regiune care se află într-o asemenea situație economică, unde nici măcar elementele Federației Ruse nu sunt aplicate – și aici mă refer la politica fiscală, la politica monetară și așa mai departe.

Deci, îmbunătățirea situației economice din regiunea transnistreană este ceva benefic și pentru economia regiunii, și pentru Rusia, și pentru Uniunea Europeană, și pentru Republica Moldova, este un beneficiu comun pentru toți. Iar în final, probabil, acest lucru, bineînțeles, va contribui și la detensionarea situației. Acum regiunea transnistreană se vede, într-un fel, într-o blocadă economică, iar prin aceste reforme economice, inclusiv susținute de către Federația Rusă, asemenea sperietori nu vor mai funcționa atât de eficient precum anterior.”

Europa Liberă: Vadim Krasnoselski, atunci când a anunțat această reformă, spunea că scopul ar fi mărirea autosuficienței, să zicem așa, a economiei din regiunea transnistreană și, respectiv, consolidarea prin această pârghie economică a așa-zise independențe a regimului separatist. Dumneavoastră spuneți, pe de altă parte, că este și în interesul Republicii Moldova această reformatare economică, această modernizare economică a Transnistriei.

Dionis Cenușa: „Da, pentru că această reformatare presupune introducerea unor standarde, introducerea unei legislații care va armoniza, într-un fel, nivelurile celor două maluri, care acum sunt extrem de fragmentate. Și, totodată, indiferent de ce spune Tiraspolul, Federația Rusă la moment nu vede și nu promovează independența acestei regiuni.

Din contra, pentru Federația Rusă este important, pe termen lung, federalizarea Republicii Moldova și asigurarea unei entități statale docile pe termen nedeterminat.

Europa Liberă: Și atunci pentru Chișinău care ar fi avantajul în situația asta?

Dionis Cenușa: „Pentru Chișinău ar fi avantajul că situația din regiunea transnistreană din punct de vedere economic se îmbunătățește, prin urmare nu există niciun fel de risc al unui colaps neașteptat, care ar putea provoca acutizarea și învrăjbirea și mai mare. Pentru că cu atât mai puține resurse are Tiraspolul, cu atât mai dușmănos el devine.

Bunăoară, atunci când a fost instituit controlul comun la frontiera moldo-ucraineană, s-a vorbit foarte mult despre reducerea resurselor pe care ei le vor obține în buget. Prin urmare, cu cât mai puține resurse ei au, cu atât mai puțin elitele care, în principiu, au nevoie de bani pentru a se menține la putere, au posibilitatea de a comunica cu populația și de a avea o anumită legitimitate. Prin urmare, reformele economice sunt nu doar niște necesități vitale pentru supraviețuirea elitei de acolo, dar și ceva cerut, susținut de Federația Rusă care pur și simplu are nevoie de entități mai sustenabile, inclusiv pentru proiecte pe termen lung, cum ar fi federalizarea Republicii Moldova, proiect propus insistent de către președintele Igor Dodon.

Europa Liberă: Ce perspective vedeți pentru un progres real în reglementarea transnistreană în acest an și chir până la alegerile parlamentare din Republica Moldova de anul viitor?

Dionis Cenușă: „Dialogul dintre Tiraspol și Chișinău este, la moment, scurtcircuitat de instituirea punctului comun de control la frontiera moldo-ucraineană, este, la fel, afectat de declarațiile pe care le face Partidul Democrat privind retragerea forțelor militare din regiunea transnistreană. Prin urmare, există foarte multe subiecte sensibile care, după mine, nicidecum nu facilitează o restabilire a dialogului politic și, respectiv, restabilirea formatului de negocieri 5+2.

În plus, Germania, care a fost mereu și este un formator al soluționării conflictului transnistrean, este, la moment, în febra electorală și, probabil, această febră electorală va dura toată luna septembrie. În octombrie vom fi în situația când se va forma Guvernul și, iarăși, Germania va fi cu totul cu gândul la alte interese.

Adică, sunt mai mulți factori, atât de ordin intern, în Republica Moldova, în regiunea transnistrean, cât și pe plan extern, care nicidecum nu creează premise pentru a avea un dialog politic în cadrul formatului de negocieri 5+2 până la sfârșitul acestui an.”

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG