Linkuri accesibilitate

Cum ajută Germania copiii cu nevoi speciale din Tiraspol


Terenul de joacă deschis de Centrul de reabilitare și consultații OSORȚ cu ajutorul Germaniei la Tiraspol

Din sumarul ediţiei de astăzi a emisiunii Dialoguri Transnistriene:

La Tiraspol s-a deschis un teren de joacă destinat copiilor cu nevoi speciale, finanțat de Ambasada Germaniei în Republica Moldova. Autoritățile de la Chişinău au decis să acorde un mandat de deputat regiunii transnistrene în cadrul următoarelor alegeri parlamentare care vor avea loc în baza sistemului electoral mixt. Proteste anticorupție la Kiev și la Moscova primul candidat pentru funcția de președinte al Federaţiei Ruse și-a anunțat intenția de a se înscrie în cursa electorală.

***

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Viceministrul afacerilor externe, Lilian Darii, a avut o întrevedere săptămâna trecută, cu reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea conflictului transnistrean, Victor Krijanivski, aflat într-o vizită de lucru în Republica Moldova. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, în cursul întrevederii a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea ultimelor evoluții în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, modalităților de a avansa în cadrul acestui dosar, oportunității unei noi runde de negocieri în formatul „5+2”. În context, Lilian Darii a menționat deschiderea autorităților moldovenești pentru identificarea unei soluții viabile cu respectarea suveranității şi integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu acordarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Totodată, oficialul moldovean a reiterat poziția Republicii Moldova cu privire la necesitatea retragerii trupelor şi munițiilor rusești dislocate în stânga Nistrului.

Într-un interviu acordat unui post rusesc de televiziune, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a declarat că intenția de a scoate din regiune prezența militară rusă, atât a componentei de pacificare, cât și a Grupului operativ de trupe ruse, este „o pregătire pentru o fază militară a conflictului”. Liderul transnistrean a mai declarat că procesul de negocieri în formatul 5+2 trebuie să se bazeze pe principiul independenței Transnistriei, prioritare fiind soluționarea chestiunilor economice, umanitare și culturale. „În procesul de interacțiune cu partea moldovenească trebuie să lucrăm cu cei care au atribuții reale să adopte decizii”, a mai spus Vadim Krasnoselski. Acum două săptămâni Krasnoselski l-a criticat pe Igor Dodon, spunând că acesta este un politician inconsecvent.

Administrația de la Tiraspol anunță tendințe pozitive în economia regiunii, după schimbarea puterii care a avut loc la începutul acestui an și după o lungă perioadă în care indicatorii economici au fost pe minus. Șeful executivului transnistrean, Alexandr Martinov, spune că în industrie se înregistrează o tendință constantă de creștere, după ce administrația condusă de Vadim Krasnoselski a inițiat mai multe reforme economice și a lichidat schemele de evaziune. Statisticile din regiune anunță că în primele nouă luni ale acestui an veniturile bugetare au crescut cu 9,3 la sută față de anul trecut și au fost reduse și cheltuielile – cu 6,6 la sută. Volumele producției industriale au crescut și ele considerabil, mai ales în luna septembrie. Statisticile prezentate de Tiraspol spun că dacă nu s-ar lua în calcul pierderile generate de oprirea pentru două luni a exportului de curent electric, atunci creșterea industrială ar fi de 22,4 la sută față de anul trecut, iar în luna septembrie această creștere a ajuns la 88,7 la sută. Peste 64 la sută din exportul regiunii transnistrene revine piețelor din UE. Tiraspolul a acuzat Chişinăul și Kievul de instituirea unei blocade economice.

Comisia specială pentru crearea circumscripţiilor electorale pentru alegerile parlamentare din 2018 din Republica Moldova a convenit provizoriu că în regiunea transnistreană ar urma să fie instituită o singură circumscripţie electorală, iar Diasporei i-ar reveni patru circumscripții. O împărțire cu care nu este categoric de acord președintele Igor Dodon și fosta sa formațiune, Partidul Socialiștilor, care cer cinci mandate pentru regiunea transnistreană și alte zece pentru diaspora. Igor Dodon a amenințat chiar că socialiștii s-ar putea retrage din Comisia pentru crearea circumscripţiilor electorale.

Curtea Constituțională a decis vineri că președintele Parlamentului sau premierul vor putea semna, în locul președintelui Igor Dodon, numirea noului ministru al apărării. Curtea a fost sesizată de guvern joi, pentru a constata îndeplinirea circumstanţelor care justifică instituirea interimatului funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova. Este vorba de o suspendare temporară, legată strict de numirea noului ministru. Preşedintele Igor Dodon a refuzat să semneze decretul respectiv, chiar dacă premierul i-a propus candidatura lui Eugen Sturza de două ori. Potrivit Constituției, a doua oară președintele nu avea dreptul să refuze. Pe 17 octombrie, Curtea Constituțională a decis că președintele țării poate fi suspendat temporar din funcție pentru a debloca sistemul decizional.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a afirmat că va promova adoptarea până la sfârșitul anului a legii pentru crearea unui tribunal anticorupție. Declarația de vineri seara făcută în timpul unei vizite la o unitate de grăniceri, survine după patru zile de proteste anticorupție din fața Parlamentului de la Kiev organizate de fostul președinte georgian Mihail Saakașvili împreună cu alți activiști și politicieni ucraineni de opoziție. Iar Rada Supremă de la Kiev a cerut avizul Curții Constituționale pentru propunerea legislativă de anulare a imunității deputaților. Decizia este considerată o mică victorie a protestatarilor anticorupție. Mii de demonstranți au pichetat Rada Supremă săptămâna trecută, înregistrându-se de câteva ori altercații cu poliția. Demonstranții mai cer adoptarea unui cadru legislativ care să permită destituirea șefului statului în anumite condiții.

***

Europa Liberă: Centrul de reabilitare și consultații OSORȚ de la Tiraspol, unde părinții își aduc copiii cu nevoi speciale și-a deschis un teren de joacă. Acum copiii se pot da în leagăne, se pot antrena pe aparate sportive, pot construi castele de nisip și își pot dezvolta abilitățile motorii ale mâinilor. Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, transmite că la un astfel de teren de joacă copiii și părinții acestora au visat demult:

Cu susținerea ambasadei Germaniei în Republica Moldova, dar și cu contribuția administrației locale orășenești un astfel de teren de joacă a fost în sfârșit construit. Povestește Aliona Savițkaia, mama unuia dintre copiii care frecventează centrul OSORȚ.

La inaugurare la Tiraspol
La inaugurare la Tiraspol

Aliona Savițkaia: „Iată că a fost finalizat terenul de joacă, sunt foarte recunoscătoare pentru faptul că copiii noștri vor putea face sport acum. Și leagăne avem, și aparate sportive, tot de ce este nevoie. Acum vor avea unde să-i consume energia. Copiii noștri sunt și așa privați de multe lucruri. Săptămâna trecută copiii ne-au ajutat să facem ultimele finisaje, au făcut ordine și au smuls buruienile. Și noi, părinții am lucrat aici în ultimele două săptămâni. Suntem foarte recunoscători pentru faptul că avem acum un astfel de teren.”

Reprezentantul ambasadei Germaniei în Republica Moldova, Floren Zaltz, care a participat la deschidere, a subliniat că îi face plăcere să vadă copii care zâmbesc și să conștientizeze că misiunea diplomatică germană are posibilitatea să îmbunătățească viața copiilor cu necesități speciale de pe malul stâng al Nistrului.

După cum ne-a declarat directorul centrului OSORȚ, Ludmila Borodina, organizația s-a adresat de mai multe ori și oamenilor de afaceri, și autorităților cu rugămintea de a sprijini construcția unui astfel de teren de joacă specializat. Nu este vorba doar despre leagăne și aparate sportive, dar și despre containere speciale cu cristale de sare, pietricele rotunde, cu boabe de ovăz și porumb – lucruri necesare pentru a susține dezvoltarea copiilor cu nevoie speciale. Iată ce ne-a spus Ludmila Borodina:

Ludmila Borodina: „Am așteptat foarte mult ca să putem amenaja teritoriul adiacent Centrului nostru. Copiii chiar nu aveau unde să se joace, să alerge, să sară, să se dea în leagăne. Am rugat de mult timp, de multe ori, diferite firme să ne ajute să amenajăm un astfel de teren. Îi mulțumim tare mult Ambasadei Germaniei că au fost atât de receptivi la solicitarea noastră, ne-au sprijinit și ne-au dat posibilitatea să construim acest teren. Acum acesta este inaugurat oficial.

Datorită susținerii ambasadei, au reușit să facem de facto chiar trei terenuri – terenul de joacă, zona cu echipamente sportive și terenul pentru jocuri senzoriale. Tot în cadrul acestui proiect am cumpărat pentru copiii noștri materiale didactice, jocuri, materiale logopedice. Ne lipseau aceste materiale atunci când lucram cu copiii. Am cumpărat și lucrurile necesare pentru a îngriji grădina și terenul de joacă. Ne dorim foarte mult să plantăm aici și copaci și să facem un parc frumos, mai spune directorul centrului OSORȚ, Ludmila Borodina.

Tinerii părinți din regiunea transnistreană spun cu toții că lipsa terenurilor de joacă este o mare problemă atunci când merg la plimbare cu copiii. Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat trecătorii ce alte lucruri ar fi necesare pentru ca copii să se simtă bine.

- E nevoie de indemnizație pentru mama fetei mele, salariu pentru tatăl lor și, evident, asistență medicală gratuită de facto, nu doar în articolul din Constituție.

- Pentru mamele cu mulți copii se pot face măcar anumite lucruri gratuite. Primesc 240 de ruble pentru un copil. În ziua de azi nici măcar de la second hand nu-l poți îmbrăca. Trebuie să luptăm pentru drepturile noastre. Oamenii aleg puterea și deci au dreptul să ceară socoteală

- Ar fi bine să fie terenuri de joacă în fiecare curte. Pentru că terenurile pe care le avem sunt într-o stare deplorabilă.

- Terenuri de joacă, medicină de calitate.

- Avem destul de multe școli suplimentare, pe interese - dansuri, pictură, altele, poți duce copii ude vrei, dorință să fie.

- E nevoie de terenuri de joacă interesante, copii cresc, se dezvoltă, trebuie să le fie interesant.

- De exemplu la noi în curte terenul de joacă este foarte sărac. La patru blocuri e una singură, cu un tobogan li două leagăne. Sectorul nostru este unul mai mult sau mai puțin tânăr, copii sunt mulți și se simte lipsa terenurilor de joacă.

Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: În luna noiembrie, Europa Liberă începe difuzarea, în fiecare zi de luni, a unei serii de filme documentare despre situația drepturilor omului în regiunea transnistreană. Proiectul se numește Evadare din Transnistria și este susținut de Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova. Am rugat-o pe autoarea filmelor, colega noastră Eugenia Pogor, să ne povestească despre acest proiect:

Eugenia Pogor recompensată pentru reportajele din seria „Pur și Simplu”
Eugenia Pogor recompensată pentru reportajele din seria „Pur și Simplu”

Europa Liberă: Eugenia, ai realizat de curând câteva filme legate de situația, inclusiv cea a drepturilor omului, din regiunea transnistreană. Filmele le vom avea începând de săptămâna viitoare pe site-ul nostru, până atunci, deschide-ne te rog un pic parantezele: despre ce este vorba?

Eugenia Pogor: „Este vorba despre un proiect care se numește „Evadare din Transnistria” și este o serie de documentare, patru, mai exact. Sunt niște portrete, portretele unor oameni care au fugit din regiunea separatistă din stânga Nistrului pentru că le-au fost încălcate drepturile sau au avut anumite probleme.

Lucrând la aceste filme, am înțeles că în ultimii 26 de ani, după recensământul din 1989, populația din Transnistria practic s-a înjumătățit. Evident că și acolo lumea pleacă peste hotare din cauza situației economice, în mare parte. Dar sunt și foarte multe cazuri în care oamenii evadează din regiune pentru că le sunt încălcate drepturile, au probleme, sunt supuși unor presiuni din partea autorităților separatiste.

După valul de refugiați, cum se numeau atunci, după războiul din 1992, persoanele intern deplasate au tot venit la Chișinău și au tot cerut ajutor autorităților. Acum, potrivit Biroului de reintegrare, sunt până la 10 de astfel de fugari anual care vin, cer ajutorul nu doar al autorităților, dar și al organizațiilor neguvernamentale, cum ar fi Asociația Promo-Lex, cu care am lucrat la acest proiect.

Deci, este vorba de istoriile unor oameni care s-au ciocnit cu anumite probleme, iar poveștile lor, puse împreună, formează, ca un puzzle, un portret al acestei regiuni, cu toate metehnele ei.”

Europa Liberă: Personajele din filmele tale nu s-au oprit la Chișinău, au mers mai departe. De ce a fost nevoie de asta? Nu și-au găsit dreptatea sau refugiul pe malul drept, la Chișinău? De ce au fost nevoiți să plece în Occident?

Eugenia Pogor: „Din cele patru personaje doar unul este, deocamdată, la Chișinău. Este vorba despre un tânăr care a evadat din armata transnistreană, din așa-numita armată. Este un tânăr care a dezertat dintr-o unitate militară și a ajuns pe jos la Chișinău. A mers trei zile doar în șlapi și în uniformă, a trecut înot Nistrul, a dormit prin păduri. El este, deocamdată, la Chișinău, pentru că nici măcar nu are acte de identitate. Deja de câțiva ani încearcă să-și restabilească actele.

O altă problemă este că persoanele din stânga Nistrului, care vin de acolo din cauza unor probleme, nu au aici un statut foarte clar. Legislația Republicii Moldova nu stabilește statutul de persoane intern deplasate, cum se întâmplă în alte țări.

Un copil priveşte filmul realizat de Eugenia Pogor despre localitatea Sculeni de pe ambele maluri ale Prutului
Un copil priveşte filmul realizat de Eugenia Pogor despre localitatea Sculeni de pe ambele maluri ale Prutului

De exemplu, în Ucraina, unde a fost deja adoptată o astfel de legislație, chiar dacă conflictul din Donbas a izbucnit relativ recent, pentru că și ei după izbucnirea războiului, s-au ciocnit cu un val de astfel de persoane care au venit și au cerut ajutor sau măcar un loc unde să-și pună capul pe pernă.

Iar la noi în legislație nu există așa ceva și acești oameni au un statut incert, nu știu de la cine să ceară ajutor, unde pot să se oprească, unde pot fi cazați, de ce ajutoare financiare pot beneficia.”

Europa Liberă: Și atunci, o parte dintre ei decid să plece mai departe de Republica Moldova.

Eugenia Pogor: „Da, și un motiv mult mai grav, zic eu, mult mai întemeiat este și securitatea lor. Pentru că, neavând vămi, în sensul adevărat al cuvântului, cu Transnistria care este de jure teritoriu al Republicii Moldova, acești oameni se pot trezi oricând cu milițieni sau securiști din stânga Nistrului îmbrăcați în civil și pot fi, efectiv, răpiți din stradă și închiși în stânga Nistrului, ceea ce s-a și întâmplat de mai multe ori.

Deci, din motive de securitate mulți dintre ei aleg să plece din Republica Moldova și se stabilesc în diverse țări, unii în Est, alții în Vest.”

Europa Liberă: Povestește-ne un pic despre caracterul și povestea persoanelor cu care ai reușit să stai de vorbă, ale celorlalte personaje ale tale.

Eugenia Pogor: „Un alt personaj este un mic întreprinzător care aduna fier vechi, deci, o activitate pe cât se poate de banală. Nu o făcea în cantități foarte mari, dar, pentru că în regiunea transnistreană există monopol pe această activitate și o singură companie în domeniu, se pare că el a deranjat și a fost oprit în vama cu Ucraina cu o cantitate neînsemnată de metal uzat.

A avut dosar pentru contrabandă. Articolul din așa-numita legislație transnistreană, conform căreia a fost ulterior judecat, suna cam așa: „Contrabandă de narcotice, substanțe explozive, arme nucleare, materie primă de importanță strategică.”. Deci, un articol halucinant. Ulterior, el s-a pomenit și cu un dosar pentru terorism, pentru că, la fel ca și jurnalistul Serghei Ilcenko, ar fi scris pe un forum împotriva așa-numitelor autorități din stânga Nistrului.

În Germania am filmat istoria unui corespondent de război, este vorba despre un jurnalist care a reflectat evenimentele din 1992, a scris pentru agenții și ziare importante din Rusia, Israel, Franța. Evident, o făcea atunci sub acoperire, semna cu pseudonime, transmitea de la telefoanele vecinilor sau ale prietenilor informațiile pentru redacțiile din Occident. El a imigrat printr-un program pentru etnici evrei, iar acum este stabilit în orașul Bremen din Germania.

Și o eroină mai tânără, este vorba de o studentă care învață la facultate acum, în România. Ea și-a făcut studiile într-un liceu cu predare în grafie latină din stânga Nistrului, la Dubăsari, mai exact. În cazul ei nu putem vorbi despre o evadare propriu-zisă. Este vorba de o fată care și-a urmat visele și vrea să aibă un viitor mai bun, care a vrut să aibă studii mai bune, vrea să aibă, ulterior, salariu mai mare.”

Europa Liberă: Deci, un fel de evadare în formula noii generații, a generației tinere.

Eugenia Pogor: „Exact, exact.”

Europa Liberă: Tu ești jurnalistă, cunoști de ani de zile subiectul. Cât de diferită sau, poate, asemănătoare a fost percepția atunci când citeai lucrurile astea, auzeai despre ele și acum, când ai lucrat la aceste filme, te-ai întâlnit cu acești oameni și ai discutat cu ei față în față?

Eugenia Pogor: „Asta, de fapt, este cea mai bună forma de a arăta situația de acolo, de a vorbi cu oamenii simpli care s-au ciocnit cu niște probleme concrete. Nu mai vorbim despre încălcări ale drepturilor omului, la general, ci este vorba de omul mic care s-a trezit într-o zi cu niște probleme pe cap și nu are cui să i se plângă, nu are cu cine lupta.

Am impresia că unele istorii sunt revelatoare chiar și pentru oamenii din regiune, pentru că însăși personajele mele din filme mi-au spus că nimeni de acolo nu bănuiește cât este de grav până când nu se trezește el cu o astfel de problemă. Deci, oamenii, ascultând în fiecare zi la televizor niște lucruri, sunt într-atât de mult zombați, manipulați, că nici măcar nu-și dau seama pe ce lume trăiesc până nu au ei înșiși probleme, ei sau cineva din apropiații lor.

Și ce am mai înțeles eu este că dacă nu ai pe cineva să lupte pentru tine, nu ai în spatele tău o familie, o mamă care să lupte ca o leoaică pentru tine, o soție care să bată la toate ușile la Chișinău, la autorități, la misiuni diplomatice, la organizații internaționale, riști să putrezești într-o închisoare sau chiar să-ți pierzi viața.”

Europa Liberă: Deci, nu este o situație particulară a acestor patru personaje din filmele tale, este o situație generalizată?

Eugenia Pogor: „Da, evident. Sunt atâția tineri care sunt bătuți, umiliți în armată, le sunt estorcați bani acolo, unii chiar își pierd viața în armată, în niște circumstanțe suspecte. Deci, nu este un caz singular. Cazuri de genul ăsta sunt reflectate până și în rapoartele ombusmanului local, dacă putem să-i spunem așa. Se știe că există relațiile acestea nestatutare în armata transnistreană.

La fel, oamenii de afaceri au foarte des probleme, se știe și se vorbește mult despre monopolul companiei Sheriff în regiune. Deci, nu sunt niște cazuri singulare, cu siguranță.”

Europa Liberă: Așadar, în luna noiembrie, în fiecare zi de luni, căutați pe site-ul nostru, europaliberă.org, epizoadele din proiectul Evadare din Transnistria. Filmele documentare realizate de Eugenia Pogor le veți putea urmări și la postul public de televiziune Moldova1.

***

Europa Liberă: La Kiev, au avut loc zilele trecute demonstraţii împotriva corupției, proteste inițiate de fostul guvernator al Odesei și președinte al Georgiei, Mihail Saakashvili, dar la care au participat toate partidele parlamentare ucrainene, cu excepția celor din coaliția președintelui. Liliana Barbaroșie l-a întrebat сare este mobilul acestor demonstraţii pe Pavlo Zhovnirenko, preşedinte al Centrului de Studii Strategice de la Kiev.

Pavlo Zhovnirenko: „Protestele sunt obiective, pentru că nici criza economică, nici cea politică nu au contenit, dar cel mai important e că promisiunile din programul electoral al lui Petro Poroşenko nu se îndeplinesc. Şi tocmai cele mai importante dintre aceste promisiuni neonorate - schimbarea sistemului electoral din mixt în proporţional, dar cu liste deschise, anularea imunităţii parlamentare şi lupta cu corupţia – sunt acum invocate de opoziţie în proteste. Nu aş putea să afirm cu certitudine deplină care este scopul adevărat al protestatarilor din faţa Radei Supreme, dar faptul că ei au nişte cereri obiective, neinduse din exterior, e absolut cert.”

Europa Liberă: Puterea de la Chişinău a schimbat recent sistemul electoral şi intenţionează să desfăşoare viitoarele alegeri după un sistem similar celui contestat acum de opoziţia de la Kiev. De ce este contestat sistemul mixt în Ucraina?

Pavlo Zhovnirenko: „Pentru că alegerile în circumscripţiile electorale au fost marcate de un grad înalt de corupţie electorală şi marea majoritate a deputaţilor din circumscripţii au fost aleşi pe calea cumpărării directe sau indirecte a alegătorilor, prin cunoscutele pachete gratuite cu hrişcă şi ulei.

Pavlo Zhovnirenko
Pavlo Zhovnirenko

Pe de altă parte, nici sistemul proporţional nu ne poate salva de corupţie, ci doar o centralizează. Cel care vrea să treacă în Parlament prin intermediul listelor, pur şi simplu îşi cumpără un loc pe acele liste. Cu ce se deosebesc listele deschise, pe care le cere opoziţia, de cele închise, ce depind plenar de liderii de partide, e că alegătorul primind lista alege individual persoana pentru care găseşte de cuviinţă să voteze.

Europa Liberă: Ce rol joacă în aceste demonstraţii Mihail Saakaşvili?

Pavlo Zhovnirenko: „Saakaşvili nu prea are încotro. El este politician. Să se pensioneze şi să plece în Olanda nu e în stilul lui. Eu înclin să-i dau dreptate în ceea ce spune despre importanţa reuşitei ucrainene. Pentru că dacă Ucraina ar reuşi, atunci şi Georgiei i-ar fi mai uşor să iasă de sub umbrela rusească. Şi Saakaşvili a devenit un fel de lider neoficial al opoziţiei acum pentru că, nefiind din Ucraina, el e ceva mai liber, nu are angajamente şi conexiuni cu alţi lideri ucraineni, prin urmare nu este constrâns de aceste legături, adesea războinice între ceilalţi lideri ai opoziţiei ucrainene. De aceea, el este acum varianta optimală a unui lider neformal al celor ce îl contestă pe Poroşenko.”

Europa Liberă: Aş vrea în continuare să discut cu dvs. posibilele evoluţii. Cum apreciaţi puterea opoziţiei şi pe cea a preşedintelui Poroşenko?

Pavlo Zhovnirenko: „La noi Maidan-urile niciodată nu s-au întâmplat pentru că ar fi fost induse din exterior. Toate au avut loc atunci când se întâmplau lucruri ce îi scoteau din sărite pe ucraineni. În 2014, acest lucru a fost falsificarea alegerilor de către Ianukovici.

În 2013, oamenii au fost indignaţi de faptul că nişte tineri neînarmaţi au fost snopiţi cu brutalitate în bătăi. Ce vreau să spun e că acum depinde dxe autorităţi dacă va fi Maidan sau nu va fi. Protestatarii nu sunt prea numeroşi. Dar ce uimeşte sunt măsurile de securitate nemaipomenite pe care le-au luat autorităţile. Nu am văzut atâtea garduri de protecţie din momentul revoluţiei. Dar asta ar putea lucra împotriva autorităţilor, pentru că ucrainenii nu rabdă atunci când îşi simt ameninţate libertăţile. Prin urmare, dacă [Arsen] Avakov [ministrul afacerilor interne din Ucraina] vrea un Maidan, el va împrăștia orăşelul de corturi. În aceste condiţii, este foarte probabilă extinderea acestor demonstraţii.

Pe de altă parte, în Radă existe câte un proiect de lege pentru fiecare din cerinţele opoziţiei, şi cel cu privire la anularea imunităţii, şi cel cu privire la tribunalele anticorupţie, şi cel cu privire al schimbării sistemului. Dat fiind faptul că Poroşenko controlează majoritatea parlamentară, el ar putea să îndeplinească toate aceste condiţii foarte uşor, în mai puţin de o săptămână. În acest caz, el ar lipsi de muniţie opoziţia şi ar putea spune: mulţumesc, ne-aţi ajutat, noi vroiam acelaşi lucru, mulţumesc că aţi grăbit procesul.

Dacă va alege altă cale, va turna benzină pe foc. ”

Europa Liberă: Am să vă cer acum o apreciere mai generală: cum se mişcă de fapt lucrurile în Ucraina?

Pavlo Zhovnirenko: „Este dificil. Noi purtăm un război pe două fronturi, agresiunea rusă şi oligarhia ucraineană, ambele la fel de importante. Pentru noi, cei din societatea civilă, important este să luptăm cu oligarhia astfel încât să nu dăm cumva prin asta muniţie Moscovei ca să se folosească de slăbiciunea noastră. Astfel se explică lipsa, practic, în ultimii ani a vreunei acţiuni în forţă a opoziţiei. Prin urmare, măsuri radicale din partea societăţii civile acum nu vor exista, pentru că ea înţelege pericolul. Dacă se va întâmpla ceva de acest gen, atunci iniţiatorii vor fi cu siguranţă fie autorităţile, fie Kremlinul.”

***

Europa Liberă: La Tiraspol, ambasadorul Federaţiei Ruse, Farit Muhametșin, a discutat recent despre pregătirile din regiunea transnistreană pentru alegerile prezidențiale din Federația Rusă din luna martie anul viitor. Muhametșin a remarcat că la ultimele alegeri în Duma de Stat, în Transnistria au votat 50 000 de cetățeni ruși, o prezență de 83% a alegătorilor din regiune, în timp ce în Germania au votat doar 8 mii de oameni, deși acolo locuiesc 4 milioane de ruși. Ambasadorul Rusiei a lăudat Transnistria pentru ceea ce el a numit „rezultatele bune” și organizarea excelentă a alegerilor de care regiunea a dat mereu dovadă. La rândul său, liderul transnistrean a spus că este gata să deschidă un număr mai mare de secții de votare decât în anii precedenți.

Săptămâna trecută la Moscova și-a anunțat intenția de a candida în alegerile prezidențiale din Rusia, din martie anul viitor Xenia Sobceak, jurnalistă, cunoscută pentru o viață socială activă, dar și pentru faptul că este fiica fostului primar din Sankt Petersburg, Anatoli Sobceak. Împotriva președintelui Vladimir Putin, care nu și-a anunțat încă oficial candidatura. Ileana Giurchescu are amănunte:

Desigur, nimeni nu uită că Putin și-a început cariera politică la Sankt Petersburg, la începutul anilor '90 ai secolului trecut, sub îndrumarea lui Anatoli Sobceak.

Xenia Sobceak a recunoscut că este o decizie neobișnuită, mai ales pentru că îl sprijină pe activistul anti-corupție Alexei Navalnîi, care nu are însă dreptul de a candida, după ce a fost condamnat în mai multe procese de evaziune fiscală. Navalnîi și suporterii săi susțin că este vorba de dosare motivate politic.

Xenia Sobceak la o conferință de prsă
Xenia Sobceak la o conferință de prsă

Într-un scurt mesaj postat pe Instagram și Facebook, Xenia Sobceak a declarat că s-a decis să candideze pentru a permite alegătorilor să voteze „împotriva tuturor”, un vot de protest împotriva sistemului.

„Votând pentru mine, alegătorii pot spune: gata, ne-am săturat. Iar împreună suntem o forță”, declară între altele Sobceak.

Pentru moment, Navalnîi nu a comentat anunțul, acesta a fost în închisoare pentru 20 de zile, pentru faptul că a organizat proteste neautorizate.

Dar cum zvonul despre candidatura lui Sobceak circula de multă vreme, Navalnîi l-a comentat luna trecută. Nu numai că a reamintit faptul că Xenia Sobceak este un produs al „sistemului” pe care ea susține că vrea să-l înlocuiască. Dar a avertizat că se lasă folosită de Kremlin pentru a da alegerilor prezidențiale de anul viitor un iz de legitimitate. Și pentru a crea iluzia unei diversități, a unei alternative la candidatura lui Putin.

Pentru Navalnîi, Xenia Sobceak nu este decât o vedetă de „reality show”, în căutare de prieteni și „like”-uri pe rețelele de socializare.

Sobceak a asigurat însă că se va retrage dacă Navalnîi primește totuși dreptul de a candida. Ceea ce este puțin probabil. În scurtele ei intervenții, jurnalista vorbește despre lupta împotriva corupției, a minciunii și a hoților, toate teme luate din campaniile lui Alexei Navalnîi.

Xenia Sobceak ar fi prima candidată femeie în 14 ani, un lucru pe care a vrut să-l reamintească și în video-ul postat miercuri, când și-a anunțat planul: anunțul este filmat în bucătărie.

Xenia Sobceak este populară în Rusia, dar nu are pondere politică. Nici credibilitate, atunci când se erijează în purtătoarea de drapel a luptei anti-corupție sau anti-sistem. Familia fostului primar din Sankt Petersburg face parte din „sistem”, iar Xenia Sobceak îl cunoaște pe Vladimir Putin din fragedă copilărie.

XS
SM
MD
LG