Linkuri accesibilitate

„Călătoriile și studiile în alte țări inspiră”


Careul de început de an şcolar dintr-o şcoală din Bender

Prima zi de septembrie a adus mai multe noutăţi în materie de educaţie în regiunea transnistreană, printre care deschiderea claselor liceale şi predarea religiei în şcoală.

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Noul an școlar a început pe ambele maluri ale Nistrului. În regiunea transnistreană copiii vor avea în clasa a cincea religia ca obiect obligatoriu de studii– ce părere au locuitorii din stânga Nistrului despre această inițiativă a autorităților. Câțiva studenți din regiunea transnistreană au câștigat burse de studii în Germania – ce așteptări au și de ce este importantă cunoașterea limbilor străine. Reforme economice ample anunțate de Tiraspol. Și un interviu cu fermierul Alexei Buzuc despre necazurile ce îi dezbină pe oameni la Copanca, sat în apropierea zonei transnistrene.

Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***


Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a transmis un mesaj de felicitare cu ocazia împlinirii a 27 de ani de la proclamarea independenței nerecunoscutei republici moldovenești nistrene. După cum transmite agenția oficială de la Tiraspol, Novostipmr, în mesajul său Dmitri Rogozin scrie că astăzi Transnistria continuă să-și intensifice legăturile cu Federația Rusă, multe dintre problemele din regiune fiind rezolvate datorită sprijinului multilateral rusesc. Totodată, Dmitri Rogozin a avertizat că, citez,Federația Rusă în calitate de țară-garant nu va admite repetarea aventurilor militaro-politice pe malurile Nistrului, indiferent de unde acestea ar proveni”. „Viitorul Transnistriei este alături de Măreața Rusie”, astfel și-a încheiat mesajul său emisarul Kremlinului. Reamintim că Rogozin a fost declarat acum două luni persona non-grata în Moldova pe de către Guvernul de la Chișinău, o decizie criticată la vremea respectivă de către președintele moldovean Igor Dodon.

Tiraspolul a marcat cu fast sâmbătă cea de a 27-a aniversare a secesiunii de Republica Moldova, cu paradă militară, concerte și focuri de artificii. În cadrul paradei, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat că „fundamentul securității și independenței Transnistriei sunt forțele armate” și că „armata transnistreană bine instruită și pregătită de luptă este factorul care ține la distanță multe capete fierbinți din țările învecinate”.

Ministrul de Externe, Andrei Galbur, s-a întâlnit cu ambasadorul rus, Farit Muhametşin, în urma nemulțumirilor exprimate de Moscova față de demersul Guvernul moldovean ca retragerea trupelor ruse din Republica Moldova să fie inclusă pe agenda Adunării Generale ONU din luna septembrie. Potrivit unui comunicat de presă, ministrul a repetat că demersul vizează „retragerea completă a forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”, dar nu și retragerea trupelor ruse de menținere a păcii în zona de securitate de pe Nistru.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că cei care au sugerat Republicii Moldova ideea evacuării pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană pun la cale un război în regiune. „Nu cred că se poate prevesti un război. Nimeni nu vrea acest lucru, cu excepția celor care au ghidat mâna reprezentanților guvernului moldovean, când aceștia scriau nota cu privire la necesitatea evacuării militarilor noștri din Transnistria”, a declarat Lavrov vineri la deschiderea noului an de studii în fața studenților Institutului de relații internaționale de la Moscova, MGIMO. Și președintele pro-rus Igor Dodon a criticat demersul Guvernului moldovean, spunând că este „praf în ochii curatorilor și păpușarilor occidentali” ai guvernării. Moscova s-a angajat în cadrul summitului OSCE de la Istanbul din 1999 să-și retragă trupele și munițiile din regiunea transnistreană până în 2002, lucru care însă nu s-a întâmplat.

Statele Unite au cerut joi Rusiei să-și închidă consulatul din San Francisco și două clădiri anexe de la Washington și New York, ca răspuns la cererea Kremlinului de reducere a personalului misiunii diplomatice americane din Rusia. Luna trecută Rusia a ordonat Statelor Unite să-și reducă personalul diplomatic și tehnic din Rusia cu peste jumătate, la 455 de oameni, după ce Congresul aprobase noi sancțiuni la adresa Rusiei, cu o majoritate covârșitoare.

NATO spune că va trimite trei observatori în Belarus și Rusia să monitorizeze apropiatul exercițiul militar Zapad 2017 și a repetat solicitarea ca Minskul și Moscova să permită o observare străină mai amplă.

Șefa Guvernului de la Berlin Angela Merkel s-a pronunțat din nou marți pentru menținerea sancțiunilor europene impuse Rusiei pentru intervenția în Ucraina. „Sancțiunile vor fi ridicate când o să dispară motivul pentru care există – faptul că Ucraina nu-și poate exercita suveranitatea pe întreg teritoriul său”, a spus Merkel la o conferință de presă la Berlin.

Angela Merkel și rivalul său în alegerile generale din 24 septembrie, social-democratul Martin Schulz, fost președinte al Parlamentului European, se pregătesc pentru singura lor confruntare față în față care va avea loc luni seară. Potrivit unui sondaj de opinie ZDF difuzat vineri, blocul creștin-democrat al doamnei Merkel este creditat cu 39% din voturi, iar opoziția social democrată – cu 22%.

Regizorul Kiril Serebrenikov
Regizorul Kiril Serebrenikov

Peste 300 de personalități culturale tinere din Rusia au publicat o scrisoare deschisă de sprijin pentru regizorul de teatru Kiril Serebrenikov, aflat în arest la domiciliu și confruntat cu acuzații de deturnare de fonduri. În scrisoarea publicată la 30 august, semnatarii afirmă că dosarul este o încercare „motivată politic” de a-l reduce la tăcere pe Serebrenikov și „un simptom periculos care spune multe despre atitudinea conducerii Rusiei față de cultură”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că sprijinul exprimat de oamenii de cultură pentru regizorul de 47 de ani este „de înțeles”, dar a respins ideea că Serebrenikov ar fi victima vreunor presiuni de natură politică sau a cenzurii.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Pe data de 1 septembrie noul an școlar a început pe ambele maluri ale Nistrului. Corespondenta noastră Karina Maximova transmite că la Tiraspol au fost deschise 160 de instituții de învățământ - școli, licee, colegii și universități.

În noul an de studii numărul de elevi a crescut cu 1618. Din septembrie s-a deschis o școală nouă în satul Nezavertailovka din raionul Slobozia, precum și 20 de clase de a 10-a, primul an din ciclul liceal din satele din raioanele Grigoriopol și Dubăsari. Aceste decizii sunt explicate de administrația transnistreană prin dorința de a oferi tinerilor de la sate posibilitatea de a-și face studii în localitatea lor, pentru a reduce astfel migrația internă în regiune.

Administrația transnistreană a mai anunțat și că la Tiraspol a început să circule primul troleibuz școlar, care dimineața va duce elevii din sectoarele orașului la instituțiile de învățământ. Dacă practica se va dovedi a fi una de succes, atunci troleibuzele școlare vor circula și pe alte trasee, unind toate sectoarele orașului, promit autoritățile municipale ale Tiraspolului pe site-ul oficial.

O altă noutate a acestui an de studii ține de introducerea unui nou obiect de studii pentru elevii de clasa a cincea. Începând din acest an aceștia vor studia obligatoriu materia numită „bazele culturii spiritual-morale a popoarelor Transnistriei”. Mai devreme, în 2015, în calitatea de experiment elevilor de clasa a patra li s-a predat obiectul „bazele culturii ortodoxe și ale eticii”. Acum experimentul a fost extins.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au căutat să afle de la trecători ce părere au aceștia despre ideea de a introduce un nou obiect de studii pentru elevii de clasa a cincea și ce cred despre introducerea în învățământul laic a unor materii ca religia?

„Eu cred că aceste obiecte trebuie introduse la dorință, pentru că copii sunt din familii diferite care pot avea confesiuni diferite şi poate că cineva va fi nemulțumit dacă aceste lucruri se vor face în mod obligatoriu. Nu ar trebui să apară situații de conflict”.

– „Eu cred că nu au nevoie copiii de materii în plus. Dacă cineva este interesat de subiect, ar trebui să fie create niște cercuri de interese unde să fie studiată această materie. Sau ar trebui să fie nu mai mult de o lecție pe săptămână care să atingă esența credințelor religioase și fără teme pentru acasă – ar trebui să fie ore de cultură generală, fără a aprofunda subiectul”.

– „Ar trebui să fie un fel de ore de cultură, cu lecturi în clasă, pentru ca o dată pe lună, de exemplu, să se discute despre Dumnezeu, despre cultura ortodoxă. Nu cred că e cazul de făcut o materie separată”.

– „Eu cred că la vârsta asta copiii încă nu înțeleg prea bine ce înseamnă religia, de ce este nevoie de ea. Cred că va fi o sarcină suplimentară, în plus, pentru copii. Fiecare copil va înțelege cu timpul ce religie îi este mai aproape și nu trebuie să-i fie impusă cu forța o anumită credință”.

– „Această materie trebuie să fie predată de persoane care au făcut teologie. Dacă vor preda profesori simpli, eu sunt împotrivă”.

– „Elevii în școală trebuie să primească cunoștințe pentru cultura lor generală – ce este religia, cum a apărut și așa mai departe. Trebuie să fie ca o materie facultativă. Copiii trebuie să fie inițiați, iar dacă cineva va fi interesat de subiect, îl va putea aprofunda folosind mijloacele moderne de comunicare”.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Agențiile transnistrene de știri transmit că Universitatea de la Tiraspol va participa în programul american de schimb academic Fulbright. Potrivit site-ului instituției, un memorandum în acest sens a fost semnat înainte de începerea noului an școlar între Facultatea de filologie a Universității din Tiraspol și Ambasada SUA în Republica Moldova. Fulbright este cel mai mare program de schimb academic al Statelor Unite care reunește studenți din 140 de state. Iar pe parcursului anului de studii care a început un profesor american va lucra în calitate de profesor-asistent în cadrul Facultății de filologie a Universității din Tiraspol. Acesta va preda studenților, dar în același timp va iniția și profesorii în metodele noi de predare a limbii engleze.

Așadar, un nou an de învățământ a început, și odată cu acesta o parte dintre studenți au ajuns să-și realizeze visul de a merge la studii în țările Uniunii Europene. Câțiva studenți din regiunea transnistreană s-au aflat anul acesta pe lista celor care au câștigat o bursă în Germania pe linia Serviciului german de schimburi academice, DAAD.

Anastasia din Râbnița se numără printre acești studenți. Am întrebat-o ce a motivat-o să studieze limba germană și să intre într-o competiție destul de complicată pentru a obține o bursă de studii în Germania.

Anastasia: „Studiez germana din școală, îmi place foarte mult. Din cauza asta am și decis să studiez la universitate la facultatea de limbi străine. După doi ani de studii, am văzut posibilitate de a obţine o bursă DAAD. Mulți colegi de-ai mei, studenți, au primit o astfel de bursă și am văzut că este un lucru posibil și am vrut și eu să încerc.

Am scris o testare pentru început, destul de complicată de altfel, rezultatele au fost bune pentru mine, am trecut și eram foarte bucuroasă. Apoi a trebuit să adun dosarul cu acte, tot nu a fost ușor, am avut nevoie de multe documente, iar când am aflat rezultatele au fost foarte fericită. Eu am optat pentru două orașe – Bonn și Koln. Până la urmă bursa va fi la Bonn.”

Europa Liberă: Ați spus că mulți dintre colegii Dvs. au avut deja burse în Germania. Probabil ați făcut și schimb de impresii cu ei. Cu se impresii s-au întors studenții din regiunea transnistreană după studiile făcute în Germania? Și ce așteptări aveți Dvs.?

Anastasia: „În primul rând, este foarte interesant pentru mine să văd Germania. În al doilea rând, vreau foarte mult să-mi îmbunătățesc nivelul de limbă germană. Și cred că această bursă mă va ajuta foarte mult. Eu sunt viitor profesor și pentru un viitor profesor acest lucru este foarte important”.

Europa Liberă: Regiunea transnistreană în general este destul de închisă când vine vorba despre comunicarea cu lumea externă, în special cu Occidentul. Călătoriile și vizitele de acest fel modifică în vreun fel viziunile asupra lumii a celor care merg în Occident și revin apoi acasă?

Anastasia: „Bineînțeles. În Germania totul e diferit. Totul este mai larg, sunt foarte multe posibilități. La noi cumva lucrurile sunt foarte înguste și nu se pot construi perspective pentru viitor. Iar când pleci undeva departe începi să privești lumea cu totul altfel și vezi noi posibilități, vezi că poți face lucruri utile chiar și în orașul tău.”

Bursieii programului DAAD pentru acest an de studii, care își vor face studiile în Germania
Bursieii programului DAAD pentru acest an de studii, care își vor face studiile în Germania

Veronica, o altă studentă din regiunea transnistreană, a fost în Germania cu o bursă în 2015 și povestește impresiile sale:

Veronica: „În anul 2015 am mers în orașul Heidelberg din Germania. Am obținut o bursă, am avut noroc, am devenit una din cei 25 de norocoși din acel an care au vizitat Germania. Erau cursuri de vară în cadrul universității – aveam cursuri, iar după amiază avem program cultural. Puteam merge opțional la filme, la alte evenimente, puteam asista la alte cursuri sau să ne odihnim împreună cu prietenii.

Ce mi-a adus această experiență? În primul rând, foarte multe cunoștințe și prieteni. După asta mi-am făcut foarte mulți prieteni din multe țări ale lumii – din Italia, Spania, Grecia, din multe alte țări.

Evident că, în primul rând, mi-a crescut nivelul limbii germane, lucru pentru care am și aplicat acolo. E adevărat că nu a fost foarte ușor, dar am făcut-o. Pentru prima dată când am aplicat nu am trecut, dar am insistat și a doua oară am reușit. Totuși cei insistenți ai noroc.”

Europa Liberă: Limba germană este totuși destul de dificilă. De ce ați optat pentru germană și nu pentru o limbă mai simplă?

Veronica: „Studiez germana încă din școală, din clasa a 5-a. Pot spune cu mândrie că am avut noroc de profesorul meu de germană – am fost într-atât de fascinată de materie încât zile întregi studiam limba germană. În școală în clasa a 11-a am luat primul loc la olimpiadă. După care la alegerea facultății nici nu s-a pus problema, pentru că îmi place foarte mult această limbă, îmi place cultura.”

Europa Liberă: Care este sfatul tău pentru cei care încă stau pe gânduri dacă să încerce să obțină o astfel de bursă, dacă merită de aplicat, merită de riscat?

Veronica: „În primul rând, să nu se teamă. Dar cel mai important e să-și dorească foarte mult. Dacă vă veți dori ceva foarte mult nu vor putea exista niciun fel de piedici”.

Europa Liberă: Ai spus că ţi-ai făcut foarte mulți prieteni. Dar viziunea asupra lumii se schimbă odată cu această experiență?

Veronica: „Da. Nu-mi mai este la fel de frică. Nu-mi mai este la fel de frică să comunic, să călătoresc, să merg în altă țară. După aceasta am mai avut călătorii, am mers și la o tabără în Germania. Evident că îmi iubesc foarte mult patria, dar călătoriile și aflarea în alte țări mă inspiră, îmi dau idei noi. Eu deja predau muzică și germana în școală și acest lucru mă inspiră foarte mult.”

***

Șeful adjunct al Ambasadei Germaniei la Chişinău, Florian Seitz, spune care este scopul oferirii de burse pentru studenții și elevii din Republica Moldova.

Florian Seitz
Florian Seitz

Florian Seitz: „Scopul este de a promova limba germană în Republica Moldova. Noi considerăm că este foarte importantă cunoașterea limbilor străine, în special a limbilor europene și eu cred că limba germană oferă tuturor celor care o cunosc posibilități mari pentru a se dezvolta mai departe. Am oferit pentru următorul an de studii 27 de burse DAAD – sunt burse diferite, de la doctorate la cursuri de vară de limbă germană. În plus, mai avem programe separate pentru profesori de limbă germană care vizitează cu regularitate Germania pentru cursuri de perfecționare.”

Europa Liberă: În ce măsură aceste burse sunt accesibile pentru doritorii atât de pe malul drept, cât și de pe malul stâng al Nistrului?

Florian Seitz: „În general aceste burse sunt accesibile oricui cunoaște limba germană, pentru că marea majoritate din burse necesită deja o anumită cunoaștere a limbii. Deci aceste burse sunt accesibile oricui îndeplinesc condițiile anumitor programe. Noi nu stabilim niciun fel de limite. Pentru studenții Universității de la Tiraspol lectorul din cadrul DAAD ține cursuri cu regularitate, la fel ca și pentru studenții din Râbnița. Așa că ambasada și DAAD lucrează pe întreg teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cât de importantă este studierea limbilor străine și ce impact au acestea asupra lărgirii orizonturilor tinerilor?

Florian Seitz: „Eu cred, din experiența mea personală, că este un lucru extrem de important. Pentru că fiecare călătorie lărgește mult orizonturile personale, mai ales dacă aveți un anumit scop, dacă va faceți studiile undeva. Și eu cred că este foarte important că tinerii călătoresc. Acum există posibilități în acest sens. Atât sub aspectul liberalizării vizelor, cât și din punct de vedere financiar acest lucru nu mai este acum la fel de dificil cum era înainte. Și cred că este foarte important ca oamenii de aici să vadă cum trăiesc oamenii în Germania, în Europa, să călătorească, pentru că deja cu idei noi să revină și să schimbe ceva aici, în Moldova. Eu cred că aceasta este una dintre sarcinile cele mai importante ale ambasadei Germaniei, ale guvernului meu – să facă cunoscute aceste idei despre Europa, aceste valori europene. Și cred că atragerea tinerilor în acest proces este cel mai puternic instrument care există la dispoziția noastră.”

Europa Liberă: Care este sfatul Dvs. pentru cei care vor să își continue studiile în Germania și nu știu cum să o facă?

Florian Seitz: „Sfatul meu este, ca de obicei, cu cât mai devreme, cu atât mai bine – ca de obicei în viață. Așa, dacă aveți posibilitatea, cel mai bine e să începeți de la școală. Noi susținem o mică rețea de școli care primesc susținere din partea statului german pentru instruirea în limba germană. Iată aceasta ar fi o variantă ideală. Dar totuși niciodată nu este târziu. Puteți începe și mai târziu, inclusiv deja la facultate. Dar trebuie să începeți, să mențineți și să continuați să studiați limba germană. Ca și în orice altă țară, cunoașterea limbii deschide nu doar toate ușile, ci și toate inimile.”

Europa Liberă: Șeful adjunct al Ambasadei Germaniei la Chişinău, Florian Seitz, despre bursele oferite de Guvernul Germaniei studenților din Republica Moldova, inclusiv celor din regiunea transnistreană.

***

Executivul regiunii transnistrene a adoptat săptămâna trecută o serie de modificări ale legislației prin care și-ar dori să inițieze o amplă reformă economică, scopul căreia ar fi întărirea capacităților interne de producere, susținerea businessului mic și mijlociu și atragerea de investiții, în așa fel încât regiunea să devină mai viguroasă și mai autosuficientă din punct de vedere economic.

Liderul administrației, Vadim Krasnoselski, a declarat că dacă în trecut Transnistria avea o anumită „pernă de siguranță” sub forma banilor pentru gaze care erau colectați și rămâneau în regiune pentru necesități interne, atunci în acest an această resursă s-a dovedit a fi insuficientă. „Am simțit în acest an, a declarat Krasnoselski, ce poate urma în cazul întreruperii contractului pentru livrarea de energie electrică, adică ce se poate întâmpla atunci când se pune accent pe două, trei, sau cinci întreprinderi mari care formează bugetul.”

La începutul anului Chişinăul a schimbat furnizorul de curent electric, lăsând regiunea transnistreană fără principala sursă de valută și încasări importante la buget, însă peste câteva luni a renunțat parțial la contractul cu Ucraina și a început din nou să procure curent de la centrala Cuciurgan, proprietate a concernului rus RAO ES.

Krasnoselski a subliniat că regiunea transnistreană trebuie să devină autosuficientă din punct de vedere economic, lucru pentru care este nevoie de reforme profunde. Potrivit lui, accentul trebuie pus nu atât pe economisirea mijloacelor financiare, cât pe crearea condițiilor pentru dezvoltarea sectorului real al economiei, care aduce venituri la buget.

Executivul transnistrean propune, printre altele, majorarea accizelor la mărfurile de import și extinderea catalogul mărfurilor accizabile.

A fost adoptat de asemenea un plan de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor pentru activitățile de antreprenoriat, document elaborat în baza propunerilor mediului de afaceri. Printre sarcinile de bază sunt eliminarea barierelor birocratice, reducerea controalelor, îmbunătățirea relațiilor dintre antreprenori și autorități, simplificarea procedurilor și reducerea cheltuielilor pentru formalități birocratice.

Se discută despre simplificarea procedurilor de comerț extern și despre facilități pentru investiții, despre organizare de tendere on-line, asigurarea unor condiții egale pentru agenții economici cu forme diferite de proprietate, eliminarea tratamentului prioritar pentru întreprinderile așa-zise de stat, precum și elaborarea unui portal pentru servicii electronice.

Tot săptămâna trecută executivul de la Tiraspol a adoptat și o „foaie de parcurs” pentru susținerea exporturilor. Aceasta conține măsuri pentru reducerea și simplificarea procedurilor vamale, ridicarea competitivității produselor exportate, dezvoltarea infrastructurii de susținere a exportului, eliminarea barierelor administrative. Documentul vorbește și despre necesitatea de a dezvolta direcția strategică de export către Federaţia Rusă.

Un alt document menit să îmbunătățească situația economică este cel legat de protejarea investițiilor, care prevede oferirea unor garanții așa-zice de stat pentru investiții, protejarea drepturilor investitorilor și condiții preferențiale de activitate.

Șeful executivului, Alexandr Martînov, a cerut ca acest proiect să fie realizat complet, amintind că mai bine de 90 la sută dintre concepțiile și foile de parcurs adoptate în regiune nu au fost puse în practică.

Aceste proiecte ale executivului transnistrean urmează să fie aprobate și de Sovietul suprem.

Copanca e o localitate aflată sub jurisdicția Republicii Moldova, fiind situată la 300 de metri de zona transnistreană. Localnicilor le este teamă că, într-o bună zi transnistrenii vor acapara abuziv satul. Pentru că în comună, spun ei, totul, de la pământuri pană la consilieri, este controlat „neoficial” de administrația de la Tiraspol. Fermierul Alexei Buzuc, fost consilier local, vorbește, într-un interviu cu Valentina Ursu, despre necazurile care îi dezbină pe oameni.

Alexei Buzuc
Alexei Buzuc

Alexei Buzuc: „Noi, cei din localitatea Copanca, avem tot timpul o stare de alertă. În fiecare zi, dacă treci de câteva ori din sat, trebuie de fiecare dată să prezinți buletinul, pașaportul, percheziție prin transport. Dar deja oamenii s-au deprins și nu mai atrag atenția. În special e dureros faptul că, totuși, sunt niște fleacuri care până în ziua de zi nu s-au rezolvat datorită la șefii, așa-numiți conducători ai noștri. Câte odată chiar ne sufocă.”

Europa Liberă: Ce probleme nu au fost soluționate?

Alexei Buzuc: „Un sat care cândva a luat parte la construcția a trei raioane: Bender, Tiraspol, Slobozia. Un sat de 7000, acum în jur de 5000, până în ziua de azi la Centrul raional se deplasează lumea cu un autobuz puturos care vine o dată în zi - pleacă la 7 dimineața și se întoarce la ora 1. S-au ridicat întrebările astea de multe ori și nimic absolut. Pe când din Copanca spre Tiraspol, Tighina la fiecare jumătate de oră circulă rutiera.”

Europa Liberă: Mai vor sătenii să intre în posesia cetățeniei așa-zisei Transnistria?

Alexei Buzuc: „În ultimul timp, ultima lună s-a făcut o campanie, mai ales după alegerile acestea din Transnistria, nu știu din ce motiv, dar cred că au un scop să transnistrizeze Copanca. Și mulți lucrează în privința asta, ca să atragă satul în Transnistria. Același primar, care primește salariul de la statul Republicii Moldova, dar lucrează fățiș pentru Transnistria.

Oamenii stau la rând, primăria eliberează certificat din cartea imobiliară și astăzi cu duzina oamenii pleacă la Slobozia să-și facă cetățenia transnistreană. Vă închipuiți? Păi, de-o rușine… Și îi întrebi – de ce? „Păi transportul îl avem cu Transnistria, drumurile sunt mai bune în Transnistria, noi un drum nu avem normal. Ar fi normal ca un sat care a ținut piept separatismului în anul 1992, să aibă măcar un drum normal. Dar noi un drum nu avem normal. Dar măcar un transport normal. Oamenii plâng – ieri nu era transport în Copanca pentru că s-a stricat. E un autobuz murdar particular, și mai mult nimic.”

Europa Liberă: Șansele reîntregirii celor două maluri ale Nistrului acum cum le vedeți?

Alexei Buzuc: „Eu le văd foarte în ceață și mai puțin cred în asta. Dacă înainte credeam mai mult, acum din ce în ce mai puțin.”

Europa Liberă: Și de ce ați pierdut încrederea?

Alexei Buzuc: „De aceea să le este convenabil la conducerea din Chişinău și din Tiraspol ca să fie situația asta de separare. Lor se vede că le este convenabil, din punctul de vedere al buzunarului lor și așa mai departe.”

Europa Liberă: Acum se discută foarte mult cum să fie aleși deputații în următorul Parlament, cel din 2018. Problema cea mai mare e că dacă va fi modificat sistemul electoral, trebuie să fie create circumscripții inclusiv pentru cetățenii cu drept de vot din stânga Nistrului. Dvs. pentru ce model de alegere a deputaților ați pleda?

Alexei Buzuc
Alexei Buzuc

Alexei Buzuc: „Acest model noi, mixt pe care îl propun, care la început era uninominal sunt de fapt niște jocuri. În primul rând, oamenii nu-și dau seama, oamenii atât de mult sunt duși în eroare că ei nu-și dau seama. Ei spun că e vorba de deputatul nostru, din teritoriu, dar asta e o chestie neînțeleasă pentru oameni.

Cu atât mai mult dacă vorbim de legea care spune că va participa și partea stângă – niciodată partea stângă nu va lua parte la alegerile noastre. Ei deschis au spus că ei nu văd reîntregirea Republicii Moldova. Și asta va fi doar o farsă politică.”

Europa Liberă: Mai mulți cetățeni de aici, din stânga Nistrului au participat la alegerile prezidențiale.

Alexei Buzuc: „Păi, au participat doar cu scopul de a-l alege pe liderul care astăzi pledează pentru Rusia, asta e clar ca buna ziua la toți. Adică ei dacă ar cazul astăzi să voteze pentru reîntregire, nu vor ieși niciodată, pentru că nu li se va da voie în primul rând.”

Europa Liberă: Și, vă întrebam, cum vreți să vă alegeți deputații în Parlamentul Republicii Moldova?

Alexei Buzuc: „Eu cred că în sistemul care a fost, sistemul de partide, sigur. Nu poate fi vorba despre sistemul mixt, pentru că asta e o capcană pusă de politicienii care vor să se mențină în frunte.”

Europa Liberă: Și Dvs. ce soluție propuneți pentru ca lucrurile să meargă în direcția cea bună în Republica Moldova?

Alexei Buzuc: „Eu aș vrea să propun ca să nu cheltuiască bani aiurea cu legea, așa-numita lege, despre alegerea uninominală sau mixtă. Și partidele să-și țină poziția lor pe care o au. Pentru că populația știe programul fiecărui partid, majoritatea o știu. Și ar fi cazul să meargă o concurență politică cinstită în privința asta și atunci alegătorii se vor decide pe care să-l voteze.”

Europa Liberă: Se mai zice că votul este geopolitic. Se votează pentru apropierea Moldovei de Est sau de Vest. Copanca, se pare, e un exemplu firesc care arată că anume votul e unul geopolitic.

Alexei Buzuc: „E am o vorbă – se știe că, cât de mult nu l-ai hrăni pe lup, el tot una se uită la pădure. Dacă azi copăncenii plătesc un leu pe gaz la 300 de metri cub pe timp de iarnă, facilitate oferită din partea Guvernului, ei tot una se uită în partea cealaltă. Totuși, mulți spun că în partea cealaltă e mai bine. În pofida faptului că le fac facilități și la salariu, și pensiile sunt mai mari. Propaganda își face efectul.”

Copanca
Copanca

Europa Liberă: Și cât de des la Copanca mai discutați încotro Moldova, încotro Copanca?

Alexei Buzuc: „Mai puțin ai cu cine discuta. Pentru că dacă înainte se mai arată în zonă conducerea raionului, acum nici nu prea vin.”

Europa Liberă: Când a fost ultima oară un deputat în satul Copanca?

Alexei Buzuc: „Asta a fost mai înainte de alegeri, dar, după asta, se uită.”

Europa Liberă: Și când o să vină iar să vă ceară votul, să vă promită că o să vă soluționeze aceste probleme despre care vorbiți? O să credeți, rămâneți tot creduli?

Alexei Buzuc: „O să vină, o să vină. Nu, cred că nu mai credem. Și nu numai eu, dar majoritatea nu mai cred în promisiunile lor.”

Europa Liberă: Și ce preț are votul dumneavoastră?

Alexei Buzuc: „La ultimele alegeri prezidențiale s-a arătat că, în pofida faptului că din fondurile europene s-au făcut reparații la școli, la grădinițe, la apeduct, iluminare, niciun fel de efect. Totuși, toți se uită la Rusia. Îmi pare foarte rău de situația care e creată acum în teritoriu.”

Europa Liberă: Fermierul Alexei Buzuc, fost consilier local, despre problemele cu care se confruntă locuitorii din Copanca, sat din apropiere de regiunea transnistreană.

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG