Peisaj dezolant - sală goală pe trei sferturi: nimic concret nu a ieșit din audierea miercuri dimineață în fața Parlamentului European în ședință plenară a șefei guvernului de la București Viorica Dăncilă, care a mers însoțită și de ministrul justiției Tudorel Toader.
Dialog de surzi, pentru că atât Viorica Dăncilă cât și șefii grupurilor politice parlamentare au citit discursuri pre-pregătite, după care a urmat o serie de intervenții ale diferiților parlamentari înscriși, totul culminând cu atacuri verbale ale europarlamentarilor PSD sau care sprijină puterea de la București împotriva celor din opoziție, precum Monica Macovei sau Cristian Preda. Discuția trebuia să țină o oră, dar s-a întins 1.30 h.
Atât prim-vice președintele Comisiei Europene Frans Timmermans, cât și, din partea Consiliului UE, ministra austriacă Juliane Bogner-Strauss au insistat că România trebuie să-și respecte angajamentele și să nu adopte amendamentele la legile justiției sau modificările aduse Codului Penal.
Frans Timmermans a spus: — „Nu vom ezita să luăm măsuri imediate”, fără a invoca însă în mod direct faimosul articol 7, declanșat de Parlament în cazul Ungariei și Poloniei, care ar suprima României dreptul de vot în multe domenii. Declanșarea articolului 7 ar pune întreaga Uniune într-o situație fără precedent, România deținând președinția UE în prima jumătate a anului viitor.
Timmermans a insistat că situația s-a deteriorat rapid în România în domeniul justiției între cele două rapoarte MCV de monitorizare a justiției ale Comisiei de anul trecut, cel laudativ din ianuarie 2017 și cel negativ din noiembrie 2017.
Timmermans a invocat și raportul Grupului de State împotriva Corupției (GRECO: Groupe d'États contre la corruption, Group of State against Corruption) al Consiliului Europei, din aprilie 2017 despre reformele din justiție si Codul Penal din România, raport în care se cerea guvernului să renunțe la toate amendamentele introduse în grabă. Mai mulți vorbitori au insistat și asupra cooperării Bucureștiului cu Comisia de la Veneția.
Tonul de înfruntare a fost dat din start de către Viorica Dăncilă, care a spus:
„Nu am venit să dau socoteală. Cer respect pentru poporul român pe care îl reprezint. Pentru cine vrem să construim justiția? Pentru magistrați? Nu. Pentru cetățeni.”
Deputații Dan Nica, Norica Nicolai, Maria Grapini, Ioan Mircea Pașcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa i-au acuzat pe Cristian Preda, Monica Macovei și Laurențiu Rebega de dezinformare.
Pugilatul între români a fost plin de acuzații de dezinformare și a fost impregnat de insistența lui Dăncilă și a eurodeputaților PSD că ei reprezintă poporul.
Viorica Dăncilă i s-a adresat direct Monicăi Macovei, spunându-i: — „Doamna Macovei, știm despre dezinformările dumneavoastră. Nu vă face cinste să aduceți lupta politică internă în Parlamentul european.”
Lui Laurențiu Rebega, Dăncilă i-a reproșat că nu este „corect” față de români, amintindu-i că el a candidat inițial pe listele PSD.
Așa cum era de așteptat, fiecare grup politic și-a apărat membrii, socialiștii S&D și euroscepticii luând apărarea guvernului de la București, în vreme ce PPE și verzii s-au arătat foarte critici.
Liberalii din ALDE s-au arătat divizați. Extrem de activa europarlamentară olandeză Sophia in 't Veld a fost foarte critică față de guvernul de la București, cerând chiar o anchetă pentru a vedea dacă nu cumva fonduri europene au fost folosit în campania oficială în favoarea referendumului privind familia din 6-7 octombrie.
În schimb, șeful grupului ALDE, belgianul Guy Verhofstadt, a pus pe același plan deriva puterii de la București, căreia i-a cerut să nu urmeze exemplul Ungariei și Poloniei, cu existența protocoalelor secrete, care, a spus el, sugerează “prezența ascunsă a unei noi Securități”.
Asta amintește faptul că în 2012, în momentul în care PSD aliat cu PNL în cadrul USL a dat ceea ce a fost calificat drept o lovitură de stat parlamentară eșuată, ALDE, condus atunci de britanicul Graham Watson, sprijinise de asemenea activ tentativa de răsturnare a lui Traian Băsescu, doar pentru faptul că PNL era un membru în ALDE în Parlamentul UE.
Coloratura politică părtinitoare a multor eurodeputați, precum și felul în care o serie de vorbitori eurosceptici, în special britanici, au profitat de ocazie pentru a ataca instituțiile europene și a lăuda Brexit, toate astea au arătat care riscă să fie situația în Parlamentul European în viitoarea legislatură după alegerile din mai 2019, alegeri care riscă să se încheie cu un important progres al euroscepticilor și naționaliștilor din întreaga Uniune.
O rezoluție a Parlamentului pe baza discuțiilor de azi va fi adoptată la plenara din 1 noiembrie.
2019 va fi un an crucial pentru locul României în Europa: între ianuarie-iunie 2019, vreme de șase luni, România va deține pentru prima oară președinția rotativă a UE. O va mai primi abia peste 14 ani.
E un moment unic, nemaiîntâlnit, pentru că alegerile europene vor avea loc chiar atunci, în prima jumătate a lui 2019, însă doar în 27 de țări, pe fundalul ieșirii Marii Britanii din UE. Intre ianuarie-iunie 2019, așadar: Brexit, alegeri europene, un nou Parlament și o nouă Comisie UE, totul administrat de România lui Dragnea și Dăncilă, în condiții în care Europa se regăsește neputincioasă să sancționeze rapid abuzurile de la București.
